de Anatol Terzi | iul. 20, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Zeci de jurnalişti au manifestat, joi, la Kiev, pentru a denunţa ceea ce consideră a fi tentative de presiune ale guvernului asupra media independente, în apropierea alegerilor legislative din Ucraina.
Manifestanţii, acompaniaţi de mai mulţi parlamentari din opoziţie, s-au adunat în faţa Parchetului General, sfidînd o interdicţie juridică de a manifesta în centrul capitalei ucrainene. Parchetul ucrainean a deschis, săptămâna aceasta, o anchetă pentru „colectarea şi difuzarea ilegală de informaţii confidenţiale”, după publicarea, în 2011, de către site-ul Lb.ua, a unor sms-uri ale unui parlamentar susţinător al preşedintelui Viktor Ianukovici. Postul de televiziune TVi, foarte critic la adresa regimului lui Ianukovici, este acuzat, la rândul său, de fraudarea Fiscului cu peste 300.000 de euro. Cele două mijloace de informare consideră că este vorba despre tentative ale autorităţilor de a le reduce la tăcere, înaintea alegerilor legislative, prevăzute pentru sfîrşitul lui octombrie.
Mai multe partide din opoziţie, între care cel al fostului premier încarcerat Iulia Timoşenko şi cel al celebrului boxer Vitali Kliciko, au cerut guvernului ucrainean să pună capăt „presiunilor” exercitate asupra media. Viktor Ianukovici s-a declarat, joi, „preocupat” de situaţia creată de aceste urmăriri în justiţie şi a însărcinat Parchetul General şi serviciul fiscal cu „verificarea legalităţii” acestor anchete, a anunţat preşedinţia într-un comunicat.
de Anatol Terzi | mai 25, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Cel puţin un deputat a fost transportat la spital ca urmare a violenţelor din Parlamentul de la Kiev unde mai multe zeci de deputaţi ai puterii şi opoziţiei s-au luat la bătaie din cauza unui proiect de lege privind statutul limbii ruse în Ucraina.
Zeci de opozanţi au blocat, în cursul după-amiezii de joi, tribuna parlamentară pentru a încerca să împiedice adoptarea acestei iniţiative legislative depuse de parlamentarii puterii. Proiectul extinde drepturile de folosire oficială a limbii ruse în ţară, ceea de înseamnă de facto, după cum susţine opoziţia, să i se confere statutul de a doua limbă de stat, alături de ucrianeană, chiar dacă nu i se acordă recunoaşterea formală.
Preşedintele adunării, care trebuia să anunţe procesul de votare a legii, a renunţat în cele din urmă la intenţia sa, dar fără să reuşească să-i calmeze pe deputaţii opoziţiei. Mulţi dintre aceştia i-au atacat pe adversari, aceştia răspunzând cu lovituri de pumn. Un parlamentar din rândul opoziţiei a fost doborât la pământ, după care unul dintre colegii săi s-a aruncat asupra unuia dintre iniţiatorii controversatului proiect de lege şi l-a snopit în bătaie.
La finalul încăierării din rada Supremă, cel puţin un opozant a fost rănit la cap şi transportat la spital cu ambulanţa, a făcut cunoscut un responsabil parlamentar. Cu toate acestea, deputaţii majorităţii guvernamentale au anunţat că dezbaterea şi votul asupra iniţiativei legislative ar putea continua vineri.
Ucraina are pe teritoriul său o importantă comunitate rusofonă printre cele 46 de milioane de locuitori, iar statutul limbii ruse provoacă fără încetare conflicte în această fostă republică sovietică, situată între Rusia şi Uniunea Europeană. Recunoaşterea limbii ruse ca a doua limbă oficială reprezintă una dintre promisiunile electorale făcute de actualul preşedinte, Viktor Ianukovici, al cărui partid se confruntă cu o pierdere a popularităţii, potrivit sondajelor, în perspectiva legislativelor prevăzute pentru sfârşitul lunii octombrie.
de Anatol Terzi | apr. 7, 2012 | România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut vineri, la Kiev, consultări cu Victor Mayko, adjunct al ministrului afacerilor externe al Ucrainei.
Un punct important pe agenda discuţiilor l-a reprezentat problematica minorităţilor naţionale din cele două ţări. Bogdan Aurescu a subliniat necesitatea asigurării la standarde europene a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina. În context, a reiterat propunerea de reluare a activităţii Comisiei Mixte Interguvernamentale în problemele minorităţilor naţionale, creată în baza Tratatului bilateral de bună-vecinătate din 1997.
Agenda consultărilor a cuprins, pe lângă aspectele relaţiilor bilaterale, tematica europeană şi evaluarea evoluţiilor regionale. În cadrul consultărilor au fost abordate aspecte ale relaţiilor Ucrainei cu UE, inclusiv parafarea Acordului de Asociere şi a Acordului Cuprinzător de Liber Schimb, realizarea Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii ucraineni, precum şi elemente actuale ale problematicii privind securitatea energetică. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul continuu şi activ al României pentru perspectiva europeană a Ucrainei. Ambele părţi şi-au exprimat interesul pentru aprofundarea discuţiilor bilaterale în domeniul energiei şi al securităţii energetice. Partea ucraineană a mulţumit pentru sprijinul constant al României pentru avansul Ucrainei spre UE, inclusiv pentru finalizarea Acordului de Asociere şi a Acordului Cuprinzător de Liber Schimb şi liberalizarea regimului de vize.
Soluţionarea conflictului transnistrean
Părţile au efectuat un schimb de opinii cu privire la perspectivele soluţionării conflictului transnistrean. Bogdan Aurescu a subliniat că partea română susţine realizarea de progrese în soluţionarea problematicii transnistrene cu respectarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în frontierele sale internaţional recunoscute. Partea română a propus continuarea consultărilor privind dosarul transnistrean iniţiate anul trecut la Bucureşti.
În planul raporturilor româno-ucrainene, părţile au convenit să intensifice în perioada următoare agenda bilaterală, să impulsioneze dialogul şi colaborarea sectorială, prin consultări şi întâlniri de lucru la nivel de experţi, inclusiv pentru finalizarea pregătirii pentru semnare a unor documente juridice pe care părţile le consideră necesare. Bogdan Aurescu a menţionat că pentru partea română este prioritară finalizarea Acordului de mic trafic de frontieră, în parametri care să permită aplicarea sa în cele mai bune condiţii.
Partea română a subliniat necesitatea soluţionării cât mai rapide a dosarului recuperării investiţiei româneşti de la combinatul Krivoi-Rog. În egală măsură, Bogdan Aurescu a subliniat că trebuie găsite soluţii pentru reglementarea problemei canalului Bâstroe, în deplină conformitate cu standardele internaţionale de mediu.
În ce priveşte problematica securitară, partea română a exprimat disponibilitatea de a organiza consultări privind problematica apărării antirachetă, Bogdan Aurescu subliniind contextul dat de finalizarea Acordului bilateral România-SUA si de declararea capabilităţii interimare a NATO la Summit-ul de la Chicago.
de Anatol Terzi | ian. 26, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko şi-a făcut public acceptul de a fi supusă unui examen medical de către o echipă de medici germani, care şi-au oferit în mod oficial asistenţa.
„Iulia Timoşenko a fost emoţionată de oferta de asistenţă din partea medicilor germani, care prin intermediul ambasadorului Germaniei la Kiev şi-au manifestat disponibilitatea de a-i acorda asistenţă medicală. Ea îi mulţumeşte pentru aceasta guvernului german şi personal cancelarului Angela Merkel”, a declarat miercuri într-o conferinţă de presă avocatul ex-premierului ucrainean.
Timoşenko, a mai spus avocatul Vlasenko, nu are nicio obiecţie dacă în echipa de medici germani vor fi incluşi şi experţi ucraineni, în care ea are încredere, ca medicul neochirurg Mykola Polişciuk. „În mod evident, Iulia Timoşenko, la fel ca orice altă persoană, are încredere în profesionişti care nu uită de jurământul lui Hipocrate şi nu acţionează conform capriciilor preşedintelui Viktor Ianukovici”, a adăugat el.
Simpatizanţii fostului premier au declarat în mod repetat despre deteriorarea stării ei de sănătate de când a fost arestată în august anul trecut, indicând că aceasta se confruntă cu grave probleme de coloană din care cauză nu poate să meargă. Timoşenko a refuzat de mai multe ori să fie examinată de medici ucraineni în penitenciarul din Kiev, unde a stat în arest preventiv până la pronunţarea sentinţei în luna octombrie, şi apoi la închisoarea de femei din regiunea Harkov.
Iulia Timoşenko ispăşeşte în prezent o sentinţă de şapte ani de închisoare pentru depăşirea prerogativelor în semnarea contractelor gaziere cu Rusia în ianuarie 2009, considerate că ar fi adus un prejudiciu enorm economiei ţării sale.
de Anatol Terzi | dec. 28, 2011 | Alte regiuni, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
SUA au cerut Ucrainei să o elibereze pe opozanta Iulia Timoşenko, condamnată în octombrie la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere.
Departamentul de Stat s-a declarat „dezamăgit” de hotărârea Curţii de Apel de la Kiev, adăugând că Iulia Timoşenko şi ceilalţi responsabili politici aflaţi în arest ar trebui să aibă dreptul să participe pe deplin la „viaţa politică” ucraineană. Figură emblematică a Revoluţiei portocalii din 2004, Iulia Timoşenko se află din luna august în închisoare. Ea a fost condamnată pentru acordurile în domeniul aprovizionării cu gaze naturale din Rusia, încheiate în perioada cât a deţinut funcţia de prim-ministru şi considerate defavorabile ţării.
„Statele Unite sunt dezamăgite că, la 23 decembrie, Curtea de apel de la Kiev a respins apelul formulat de Iulia Timoşenko”, a declarat Mark Toner, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, transmite Agerpres. Washingtonul şi-a mai exprimat dezamăgirea de faptul că instanţa „nu s-a pronunţat în privinţa preocupărilor semnalate în timpul procesului şi citirii verdictului (în procesul Iuliei Timoşenko) în ce priveşte democraţia şi justiţia”, a adăugat Toner.
„Cerem guvernului ucrainean să o elibereze pe doamna Timoşenko şi pe foştii responsabili politici deţinuţi”, a subliniat el. „Considerăm că dreptul lor de participa pe deplin la viaţa politică, inclusiv la alegerile legislative de anul viitor, nu trebuie împiedicat”, a mai afirmat purtătorul de cuvânt.
