Parlamentarii români merg la Kiev în problema închiderii școlilor românești

Parlamentarii români merg la Kiev în problema închiderii școlilor românești

Vot în Parlamentul de la București

O delegație formată din parlamentarii români vor merge în curând la Kiev pentru a discuta cu atoritățile ucrainene despre închiderea școlilor cu predare în limba română și dreptul românilor la cultură și educație în limba maternă. Totodată, Parlamentul de la București a adoptat, miercuri, o declaraţie prin care solicită autorităţilor de la Kiev rezolvarea rapidă a situaţiei privind noua lege a educaţiei. Legea de la Kiev, ce se vrea una de reformă, limitează dreptul la învăţare în limba maternă pentru 400.000 de etnici români din Ucraina.

„Parlamentul atrage atenţia că protecţia la standarde europene a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în particular a minorităţii române din Ucraina, care numără peste 400.000 de persoane, este un fundament al construcţiei democratice în spiritul valorilor europene îmbrăţişate de poporul ucrainean, fără de care nu este posibil, între altele, avansul către obiectivul de aderare la UE, fixat de autorităţile ucrainene”, se mai arată în declaraţie.

Ambasadorul Ucrainei la București a declarat la postul public de televiziune din România că îngrijorările minorităților nu se justifică și că nimeni nu ar trebui să intre în panică. Totuși, acesta a precizat că autoritățile de la Kiev sunt dispuse la dialog. Președintele Poroșenko este așteptat să promulge legea care desființează treptat învățământul în limba minorităților.

Legea adoptată recent de deputaţii de la Kiev prevede ca, până în 2020, toate şcolile în care copiii studiază în altă limbă decât ucraineana să fie închise. De anul viitor, toţi elevii claselor gimnaziale, adică începând cu cei din clasa a cincea, vor fi obligaţi să înveţe doar în limba de stat. Şcolarii din clasele primare mai au un termen de graţie de trei ani, după care vor fi puşi în aceeaşi situaţie. Legea a ridicat multe critici și din partea Ungariei sau Bulgariei, și nu în ultimul rând a Rusiei a cărei minoritate este vizată mai precis de această lege din cadrul reformei educației.

Bucureștiul presează Kievul, la ONU, în cazul posibilității închiderii școlilor cu predare în limba română din Ucraina

Bucureștiul presează Kievul, la ONU, în cazul posibilității închiderii școlilor cu predare în limba română din Ucraina

 

În plan îndepărtat, miniștrii de Externe ai României și Ucrainei, Teodor Meleșcanu și Pavlo Klimkin

Ministrul de externe, Teodor Meleșcanu, a avut marți, în marja reuniunii Națiunilor Unite de la New York, o întrevedere cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin, căruia i-a transmis poziția României de condamnare fermă a tentativei Kievului de închidere a școlilor cu predare în limba română ca parte a reformei educației care se pregătește de la Kiev și care a fost votată recentă în Rada Supremă (Parlamentul de la Kiev -n.r.). „Ministrul român şi-a exprimat îngrijorarea pentru situația şcolilor cu predare în limba română din Ucraina în urma adoptării noii legi privind educația. Șeful diplomației române a subliniat necesitatea adoptării unor măsuri menite să asigure respectarea normelor şi standardelor internaționale în materie şi a reținut, în context, angajamentul oficialului ucrainean că implementarea noii legislații se va face cu consultarea comunității româneşti din Ucraina şi a autorităților române, astfel încât nivelul şi calitatea învãțământului în limba română să nu fie afectate de noile norme”, se arată într-un comunicat al MAE.

Cei doi oficiali și-au armonizat totuși punctele de vedere asupra pozițiilor privind trimiterii unei eventuale misiuni internaționale de menținere a păcii şi s-a agreat ca orice astfel de demers să respecte integritatea teritorială a statului ucrainean.

SBU ordonă exerciții de securitate la Cernăuți

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) desfășoară, în perioada 26-27 iunie 2017, la Cernăuţi, o serie de exerciţii antiteroriste „cât mai aproape de condiţiile reale”. În aceste exerciţii sunt implicaţi poliţişti, membri ai Gărzii Naţionale a Ucrainei, poliţişti de frontieră, o divizie a Forţelor Armate ale Ucrainei, Serviciul de Stat pentru Situaţii de Urgenţă, autorităţile publice, precum şi diferite unităţi antitero. În timpul exerciţiilor respective, străzile Cernăuţiului sunt patrulate de forţele de ordine, astfel că este posibilă restricţionarea traficului în unele zone ale oraşului. De asemenea, cetăţenilor li se poate cere să prezinte documente de identitate.

În paralel, la Kiev, un automobil, condus de un militar ucrainean, a explodat, marți, în cartierul Solomensk, iar investigatorii cercetează acest incident, încadrându-l de la primele cercetări drept un „atac terorist”. De altfel, în urmă cu aproape trei săptămâni, Un dispozitiv explozibil a fost aruncat pe teritoriul misiunii diplomatice a SUA la Kiev de către un individ, ce este și acum căutat acum de către polițiști. Explozia nu a produs victime, dar a fost catalogat drept un act terorist.

Noul primar al Kievului, Vitali Kliciko, se angajeaza sa faca KO coruptia

kliciko udarFostul pugilist Vitali Kliciko, un lider al miscarii de contestare proeuropene din Ucraina si al partidului UDAR, care a fost investit joi in functia de primar al Kievului, s-a angajat sa transforme capitala intr-un model al schimbarilor pe care le considera necesare in tara, promitând o „toleranta zero” fata de coruptie. Purtand un costum de culoare inchisa si o cravata rosie, impozantul fost campion la box a depus juramântul in Sala de Receptie a Primariei Kievului, ocupata de la inceputul lui decembrie de catre manifestanti proeuropeni din Piata Maidan, relateaza AFP. „Schimbarile in tara noastra vor porni din capitala, vor porni de la Kiev”, a declarat Kliciko, care a obtinut 56,7% din voturile exprimate in alegerile de la 25 mai, organizate in acelasi timp cu alegerile prezidentiale. „Declar ca o toleranta zero va fi aplicata coruptiei. Vom efectua un audit al serviciilor furnizate de catre autoritatile municipale”, a continuat el. „Nu promit ca va fi paradisul in oras incepand de mâine. Avem multe probleme de rezolvat impreuna”, a adaugat el.

„Kievul va deveni o adevarata capitala europeana”, a subliniat Kliciko. Liderul miscarii proeuropene Udar („Lovitura”) este unul dintre liderii miscarii de contestare care a condus, in urma unor confruntari sângeroase intre manifestanti si fortele de ordine in Piata Maidan, la indepartarea de la putere a fostului presedinte Viktor Ianukovici, al carui regim era cangrenat de coruptie. Initial candidat la presedintie, el s-a retars si l-a sustinut pe miliardarul Petro Porosenko, care-l devansa in sondaje si care a obtinut o victorie in alegerile prezidentiale cu 54,7% din voturile exprimate. Porosenko urmeaza sa fie investit in functie sâmbata. „Sunt multumit de faptul ca alianta noastra cu Petro Porosenko si cu echipa sa a obtinut un asemenea nivel de incredere in rândul locuitorilor Kievului. In cooperare cu presedintele, partidul Udar si celelalte forte democratice din Parlament, vom putea sa ne punem in aplicare programul schimbarii”, a dat el asigurari.

Ucraina. Rada Suprema respinge proiectul limbilor oficiale regionale

Ucraina. Rada Suprema respinge proiectul limbilor oficiale regionale

Rada Supremă de la Kiev a refuzat luni să revizuiască legea care conferă limbii ruse statutul de limbă oficială, respingând patru proiecte legislative propuse de mai multe formaţiuni politice, prin care s-a încercat abrogarea respectivului text de lege.
Potrivit opoziţiei, legea „limbilor oficiale regionale” promovată de Partidul Regiunilor, aflat la putere, încalcă Constituţia ţării, care prevede că în Ucraina singura limbă oficială este ucraineana. La începutul lunii, Rada Supremă a respins de asemenea şi demisia preşedintelui său, Vladimir Litvin. Acesta îşi prezentase demisia în semn de protest faţă de votarea, în absenţa sa, a legii care declară limbi oficiale regionale limbile minorităţilor din regiunile unde acestea sunt vorbite de cel puţin 10% din populaţie.
Limbile “moldovenească” şi română ar fi avut statut special în Ucraina, dacă proiectul de lege, adoptat în primă lectură de Rada Supremă, ar fi fost fi aprobat definitiv luni. Proiectul de lege păstrea prevederea prin care limba ucraineană este singura limbă de stat, dar adauga că pe teritoriul Ucrainei este garantată utilizarea limbilor regionale, care includ limbile moldovenească, română, rusă, belarusă, bulgară, armeană, găgăuză, germană, greacă modernă, poloneză, slovacă, maghiară.
În cazul în care legea ar fi fost votată, articolul 11 din proiect ar fi obligat autorităţile locale să publice actele în limba oficială. Pe teritoriul în care erau utilizate limbile regionale comune însă, actele de guvernare locală ar fi trebuit publicate în limba naţională sau în limba regională. În plus, în conformitate cu articolul 13 din proiectul de lege, actele de identitate ar fi trebuit perfectate în limba oficială şi în una din limbile care au obţinut statut de limbă regională, la solicitarea persoanei. Articolul 20 din proiectul de lege prevedea că cetăţenilor din Ucraina le este garantat dreptul la educaţie în limba naţională şi în limbile regionale. Prevederea s-ar fi aplicat la grădiniţă, şcolile profesionale şi în instituţiile de învăţământ superior.

Concurs eseuri