Statele NATO de la Marea Baltică combat amenințarea rusă cu Patriot

Statele NATO de la Marea Baltică combat amenințarea rusă cu Patriot

Statele NATO de la Marea Baltică cer suplimentarea forțelor Alianței din regiune cu sisteme Patriot

Statele NATO de la Marea Baltică cer suplimentarea forțelor Alianței din regiune cu sisteme Patriot

Preşedinta estoniană Kersti Kaljulaid a cerut desfăşurarea de soldaţi americani şi de sisteme de rachete Patriot pe teritoriul său, declarând pentru AFP că acest lucru este necesar pentru a face „plauzibilă” disuasiunea în faţa Rusiei, relatează mass-media din fosta republică sovietică, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Această solicitare vine pe fondul exercițiilor militare ruse de la Marea Baltică, Letonia, un alt stat membru NATO, fiind nevoită să își închidă o parte din spațiul aerian.

Forță de disuasiune plauzibilă

Într-un interviu care a coincis cu vizita sa la Casa Albă, lidera conservatoare a estimat că desfăşurarea de oameni şi materiale americane ar întări efectivele NATO care deja staţionează la faţa locului. Un mod de a reacţiona la atitudinea din ce în ce mai belicoasă a Moscovei.

„Vrem să ne asigurăm că atât teritoriile NATO, cât şi soldaţii NATO sunt bine protejaţi”, a explicat Kaljulaid. „Trebuie să ne asigurăm că există o apărare aeriană şi un sprijin aerian pentru aceste trupe, dacă este cazul. Avem nevoie ca forţa noastră de disuasiune să fie plauzibilă”, a adăugat ea.

Discuțiile continuă

Kersti Kaljulaid a precizat că subiectul nu a fost abordat în timpul întrevederii sale de marţi cu preşedintele american Donald Trump – de obicei puţin favorabil desfăşurării de resurse militare americane în străinătate – dar că discuţiile între cele două ţări continuă. Potrivit preşedintei estoniene, ministrul american al apărării Jim Mattis şi vicepreşedintele Mike Pence sunt principalii interlocutori în această problemă.
Menționăm că NATO a desfăşurat în Estonia soldaţi britanici, francezi şi danezi, însă potrivit preşedintei estoniene sosirea de soldaţi americani ar conferi o altă dimensiune.
„Am prefera un acord bilateral pentru utilizarea permanentă de soldaţi pe bază de rotaţie. Ar fi foarte util pentru calmarea spiritelor încinse”, a explicat ea. „Unii cred că NATO are nevoie de mult timp pentru a acţiona, însă cu SUA ar putea fi mai repede”, a continuat Kersti Kaljulaid.

Soldaţi americani participă deja la forţa NATO „Enhanced forward presence”, însă aceasta este poziţionată în Polonia.

Temeri istorice

Anexarea Crimeii de către Rusia, în 2014, şi susţinerea acordată de Moscova separatiştilor din estul Ucrainei au reanimat temerile statelor baltice cu privire la potenţialele veleităţi ale Moscovei la adresa lor. Având în prezent o populaţie cumulată de numai şase milioane de persoane, cele trei republici baltice – Estonia, Lituania şi Letonia – au fost anexate de Uniunea Sovietică în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ele au fost eliberate în urma destrămării acesteia, în 1991, şi au aderat la UE şi NATO în 2004.

Recent, Rusia a lansat manevre militare în Marea Baltică, ce au stârnit îngrijorarea Suediei şi au perturbat zborurile comerciale ale Letoniei.

Represalii ruse

„Acest gen de activitate este mai degrabă fără precedent”, a subliniat Kersti Kaljulaid, estimând că aceasta se înscrie în „represaliile (ruse) după Salisbury” (Marea Britanie), unde la începutul lui martie a fost otrăvit un fost spion rus. Moscova este considerată responsabilă de comunitatea internaţională, care a trecut la contramăsuri.

În opinia preşedintei estoniene, Occidentul trebuie să dea dovadă de o „răbdare strategică” în faţa ambiţiilor teritoriale atribuite Rusiei, cu menţinerea şi chiar întărirea sancţiunilor economice. „După Salisbury, au existat multe întrebări în legătură cu oportunitatea de a face ceva în privinţa banilor ruşi în diferite ţări (…), însă eu cred că aceasta ar putea merita efortul”, a continuat Kersti Kaljulaid.

Fortareața Kaliningrad, aparata cu sistemele S-400, raspunsul rus la sprijinul NATO pentru Ucraina

Fortareața Kaliningrad, aparata cu sistemele S-400, raspunsul rus la sprijinul NATO pentru Ucraina

Manevre de război

Kremlin-ul a demarat în această săptămână manevre navale cu trageri de rachete de război în Marea Baltică, fapt care a îngrijorat Letonia, stat membru al NATO. În declarația sa, guvernul leton susține că exercițiile militare ale Rusiei l-au forțat să închidă parțial spațiul aerian pentru zborurile comerciale.

Luni, Ministerul rus al Apărării a anunțat că flota baltică, cu baza în Kaliningrad, se pregătește pentru exerciții navale în Marea Baltică, inclusiv la exerciții militare în timp real, cu trageri asupra țintelor aeriene și maritime.

„Este o demonstrație a puterii”, – a declarat Maris Kucinskis, prim-ministrul Letoniei, citat de mass-media locală. Potrivit oficialilor letoni, manevrele ruse se desfasoara în zona economică exclusivă a Letoniei, în afara apelor teritoriale ale Letoniei, precum și la vest în Marea Baltică. Riga a anunțat totodata ca a decis sa închidă o parte din spațiul său aerian pe trei zile, timp în care se desfășoară exercițiile.

Avertisment suedez

Autoritățile suedeze au emis la rândul lor un avertisment pentru participanții la transportul civil și a declarat că ar putea exista întârzieri în traficul aerian. Agenția suedeză de transport a definit așa-numita zonă de securitate temporară în sudul Mării Baltice, redirecționând tot traficul aerian și maritim.

Testele de rachete și exerciții militare continua ”jocurile militare masive” pe care Rusia le-a susținut în septembrie anul trecut, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Exercițiile au stârnit îngrijorări occidentale din cauza amplorii și a opacitatii exercițiilor. NATO se teme că orice incident implicand armata rusă și o navă sau aeronavă civilă dintr-un stat NATO poate provoca un conflict militar mai larg.

Polonia, sub scutul Patriot

Guvernul de la Varțovia a încheiat recent cel mai important acord privind achiziţia de armament din istoria ţării, după ce a cumpărat sisteme americane de apărare antirachetă Patriot în valoare de 4,75 miliarde de dolari. „Este un moment extraordinar, istoric. Vorbim despre introducerea Poloniei într-o lume cu totul nouă, a tehnologiei de ultimă oră generaţie, arme moderne şi mijloace defensive”, a spus preşedintele polonez Andrej Duda.

Potrivit înţelegerii, primele sisteme Patriot vor ajunge în Polonia în 2022, iar următoarele în 2024. Vor fi livrate patru unităţi Patriot, iar Varşovia negociază cu Washingtonul pentru mai multe sisteme antirachetă, un nou radar şi un interceptor de rachete.

Departamentul de Stat al SUA a anunţat că acordul va permite Poloniei să desfăşoare operaţiuni de apărare antirachetă cu aliaţi NATO precum Olanda, Germania, Spania şi Grecia, care deţin deja sistemele Patriot.

Polonia este preocupată de politica tot mai aspră a Rusiei faţă de statele din Europa de Est, care s-au aflat sub controlul Kremlinului în perioada sovietică, dar au aderat apoi la Uniunea Europeană şi la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. Polonia împarte o frontieră cu o enclavă rusă (Kaliningrad) şi a acceptat staţionarea unor trupe americane pe teritoriul său, pentru întărirea flancului estic al NATO.

Administrația lui Vladimir-Putin-reia-acuzațiile-la-adresa-NATO

Administrația lui Vladimir-Putin-reia-acuzațiile-la-adresa-NATO

Îngrijorare rusă

Rusia a criticat ‘militarizarea crescândă’ a Poloniei, autoritățile de la Moscova susținând în repetate rânduri că desfăşurarea sistemelor de apărare aeriană în apropierea graniţelor Rusiei reprezintă „fără îndoială o ameninţare pentru ţară”, iar preşedintele rus Vladimir Putin a reamintit că oficialii americani şi europeni au justificat desfăşurarea scutului antirachetă cu program nuclear iranian, faptul care nu mai este valabil după încheierea acordului din 2015.

‘Suntem preocupaţi de militarizarea crescândă a acestui stat, o dovadă recentă fiind semnarea unui contract pentru livrarea de baterii ale sistemului american antirachetă Patriot’, a declarat la o conferinţă de presă purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, citată de AFP, preluată de mass-media internațională. Varşovia îşi sporeşte cheltuielile de apărare, face eforturi importante pentru a-şi moderniza forţele armate (…), îşi creşte efectivele militare’, a amintit ea.

Moscova consideră aceste măsuri ‘drept un element de destabilizare a situaţiei militare şi politice în Europa şi o ameninţare pentru securitatea naţională a Rusiei’, a continuat Maria Zaharova, asigurând totodată că ‘resursele defensive ruse sunt suficiente pentru protejarea frontierelor’ Rusiei.

Varșovia se înarmează

Guvernul conservator de la Varşovia apreciază că Polonia trebuie să-şi suplimenteze cheltuielile militare pentru a-şi moderniza armata şi pentru a face faţă unor eventuale ameninţări de genul celor observate în Ucraina vecină.

În luna octombrie 2017, Polonia a adoptat o lege care prevede creşterea progresivă a bugetului apărării de la 2% din PIB, cât este în prezent, până la 2,5% din PIB în anul 2030. Pe lângă rachetele Patriot, printre echipamentele militare mai notabile pe care această ţară intenţionează să le achiziţioneze se numără avioane de vânătoare F-16, elicoptere şi submarine.

Planul executivului de la Varşovia mai prevede şi sporirea efectivelor armatei până la 200.000 de membri, dintre care circa 50.000 vor fi voluntari din aşa-numitele Unităţi de Apărare Teritorială. (M.B/M.I.)

Share our work