de Anatol Terzi | dec. 21, 2011 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Rusia a anunţat că şi-a testat marţi cu succes un interceptor cu rază scurtă de acţiune din sistemul de apărare antirachetă.
Testul a avut loc la ora 08,00 GMT pe poligonul Sarî-Şagan din Kazahstan şi a fost realizat cu scopul de a confirma caracteristicile tactice şi tehnice ale sistemului. „În timpul testului, racheta sistemului antibalistic şi-a îndeplinit cu succes misiunea”, a afirmat generalul Serghei Lobov din cadrul unităţii de apărare aerospaţiale.
Evaluând perspectivele dezvoltării apărării antirachetă în Rusia, generalul Lobov a indicat că, „la ora actuală, trupele apărării aerospaţiale au front de lucru tehnic şi tehnologic bun în domeniul elaborării şi utilizării mijloacelor antirachetă”. Ministerul rus al Apărării nu a specificat ce rachetă a testat în Kazahstan, dar, potrivit lenta.ru, ar putea fi vorba de complexuri ce fac parte din componenţa tactică a apărării antirachetă. În special, sistemul include rachete cu rază mică de acţiune Tunguska, Top-M2, Panţiri-S1.
La începutul lunii decembrie, Forţele Armate ale Rusiei au început să îndeplinească măsurile cu caracter tehnico-militar drept răspuns la amplasarea scutului antirachetă al SUA în Europa, a informat şeful Marelui Stat Major al Forţelor Armate ale Rusiei generalul Nikolai Makarov. Măsurile despre care a vorbit preşedintele Dmitri Medvedev, „încep să fie realizate. Mai mult, noi suntem dispuşi să reacţionăm adecvat la viitoarea evoluţie a situaţiei legate de scutul antirachetă din Europa”, a declarat Makarov în timpul întâlnirii de la Moscova cu ataşaţii militari străini. Totodată, el a declarat că Rusia nu are nevoie de o cursă a înarmărilor, însă ea este împinsă spre aşa ceva.
Trupele Districtului Militar de Sud au primit în 2011 câteva sute de unităţi de tehnică blindată nouă, complexe de rachete şi sisteme de comunicaţie, a declarat colonelul Igor Gorbul, şeful Serviciului de Presă al Districtului Militar de Sud. Divizia de coastă a flotilei de la Marea Caspică a primit un complex de rachete „Bal-E”. Şase brigăzi din regiunea nord-caucaziană au primit tancuri de luptă T-90 şi T-72BM, maşini de infanterie BMP-3 şi transportoare blindate BTR-82A.
de Razvan Iorga | dec. 18, 2011 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Caspica, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Manifestatiile de la Moscova par sa se extinda si in fostele republici sovietice acolo unde manifestatiile de strada iau amploare impotriva unor regimuri totalitare. Revoltele din Kazahstan s-au extins, iar o persoana a fost ucisa si alte 11 au fost ranite cand politia a deschis focul asupra manifestantilor care blocau o cale ferata. Majoritatea protestarilor din satul setpe s-au dispersat dupa un avertisment, insa un grup de 50 ar fi inceput sa se revolte si ar fi dat foc unei locomotive. Ei au blocat un tren de pasageri care transporta 300 de persoane. Politistii au deschis focul dupa ce au fost atacati, potrivit procurorilor. Manifestantii isi exprimau sustinerea pentru muncitorii companiei petroliere KazMunaiGas din orasul Janaozen, aflati in greva. Vineri, revoltele din localitate s-au soldat cu 11 morti si zeci de raniti. Ciocnirile au izbucnit cand politia a incercat sa elibereze o piata ocupata de muncitori ai companiei petroliere KazMunaiGas de peste sase luni. Ei cereau salarii mai mari. Acestea au fost cele mai grave violente din istoria recenta a Kazahstanului. Evenimentele din setpe nu au putut fi verificate din surse independente, iar trei jurnalisti rusi trimisi pentru a acoperi evenimentele din Janaozen au fost arestati duminica. Sambata, presedintele Nursultan Nazarbaiev a decretat state de urgenta, timp de 20 de zile, in Janaozen.
Starea de urgenta, decretata
Un decret al presedintelui, publicat pe site-ul presedintiei, ordona „instaurarea starii de urgenta in orasul Janaozen, din 17 decembrie, la ora 18.00, pana la 5 ianuarie 2012, ora 7.00 (…), in urma tulburarii masive a ordinii publice la 16 decembrie”, precum si restrictii de circulatie in aceeasi perioada, intre orele 23.00-7.00. Presedintele Nazarbaiev, care conduce cu o mana de fier din perioada sovietica aceasta tara bogata in resurse minerale si hidrocarburi, considerata pana in prezent cea mai stabila din regiune, a anuntat aceasta decizie dupa un Consiliu de securitate nationala reunit in capitala, Astana. „Statul va impiedica in toata rigoarea legii orice tentativa de a afecta linistea si securitatea cetatenilor”, a declarat Nazarbaiev pe site-ul sau oficial, adaugand ca „vinovatii vor fi pedepsiti”. Vineri, confruntari violente in care au fost implicati aparent mii de grevisti din sectorul petrolier, care au atacat violent pregatirile pentru aniversarea independentei Kazahstanului in piata centrala din Janaozen, au provocat moartea a 11 persoane dupa interventia fortelor de ordine.
de Razvan Iorga | dec. 15, 2011 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Caspica, Știri, Uncategorized @ro
Rusia, Belarusul si Kazahstanul ar putea introduce o moneda unica in viitor, in cadrul Uniunii economice eurasiatice, o noua entitate menita sa promoveze cooperarea cu Europa si cu regiunea Asia-Pacific, a declarat joi premierul Vladimir Putin. „Cred ca vom ajunge la un nivel (de integrare – n.r.) in urma procesului de negociere si vom gasi un compromis pentru a putea avea o moneda comuna si conveni asupra politicilor macroeconomice”, a declarat Putin in sesiunea anuala de intrebari si raspunsuri cu populatia. in luna noiembrie, presedintii Rusiei, Belarusului si Kazahstanului au semnat o declaratie privind integrarea economica eurasiatica, o foaie de drum pentru procesele de integrare vitand crearea Uniunii economice eurasiatice, care va fi bazata pe uniunea vamala si pe spatiul economic comun al celor trei tari. „Aceasta este o integrare reala, cu transferul unor functii catre un organism supranational. Aceasta nu este o reinviere a Uniunii Sovietice, acesta este un proces pentru a mentine deplin independenta acestor state (…), dar cu obiectivul de a spori competitivitatea noastra in economia globala, oferind un nou impuls dezvoltarii si asigurarii de standarde mai bune de trai pentru cetatenii nostri”, potrivit lui Putin. Belarusul a primit primul dintre transporturile de sisteme avansate de rachete Tor-M2 de la Rusia, a anuntat ministrul apararii, relateaza RIA Novosti. „Primele doua unitati au ajuns miercuri”, a spus el. Toate cele 14 sisteme vor fi livrate pana la 24 decembrie, a precizat ministrul, adaugand ca prima baterie Tor-M2 va avea baza in regiunea Brest. Tor este un sistem sol-aer cu raza scurta de actiune.
de Isac Mihai | oct. 30, 2011 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Kremlinul inarmeaza Turkmenistanul cu nave moderne
Turkmenistanul va aloca aproximativ 150 de milioane de USD pentru modernizarea flotei sale militare de la Marea Caspica, relateaza mass-media regionala, citand surse militare locale, preluate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Anuntul vine la cateva saptamani dupa ce preşedintele turkmen Gurbangulî Berdâmuhamedov a declarat mass-media ca fosta republica sovietica intenţionează să cumpere pentru flota sa cele mai performante nave si sisteme de armament. Expertii militari, consultati de mass-media de la Moscova, considera ca prin acţiunile de consolidare a flotei, Turkmenistanul vrea să le demonstreze vecinilor din regiune că nu va ezita să-şi apere interesele naţionale.
Pretexte oficiale
“Marea Caspică va fi întotdeauna o mare a prieteniei şi comuniunii”, a declarat Berdâmuhamedov. Cu toate acestea, Turkmenistanul, ca orice stat care are ieşire la mare, are nevoie de nave pentru a patrula graniţele maritime şi a contracara terorismul, braconajul organizat şi traficul de droguri, a subliniat liderul turkmen. Experţii sunt de părere că “lupta cu terorismuľ este doar o motivaţie oficială. În realitate, decizia Aşhabadului de a înfiinţa o bază militară atestă serioase probleme la Marea Caspică, mai ales că se înarmează nu doar Turkmenistanul, ci şi toate ţările din regiune. Pe fondul acestor declaratii belicoase, partea rusa a livrat la inceputul lunii octombrie 2011 doua nave moderne de atac (n.r.-model Molnia) si patrulare fortelor navale turkmene. Mentionam ca presedintele turkmen Gurbangulî Berdâmuhamedov a semnat recent un decret prin care ziua de 11 octombrie a fost declarat „Ziua fortelor navale” in Turkmenistan. Totodata, anul trecut autoritatile turkmene, cu asistenta rusa si turca, au infiintat un institut naval militar propriu, destinat pregatirii personalului fortelor navale turkmene.
Cursa inarmarilor
La capitolul prezenta militara in Marea Caspica, lider este Federatia Rusa, cu 27 de nave mari şi câteva zeci de nave mai mici, urmând ca până în 2020 numărul acestora să se majoreze cu alte 16 nave noi. Republica Islamica Iran are 50 de nave mici şi şalupe de patrulare şi intenţionează să-şi extindă, în viitorul apropiat, flota cu alte 75 de şalupe şi nave purtătoare de rachete.
Azerbaidjanul are în dotarea sa 30 de şalupe de patrulare primite majoritar din Turcia, dar şi din SUA. În afară de aceasta, SUA au ajutat Azerbaidjanul să construiască de-a lungul coastei maritime staţii de radiolocaţie şi să înfiinţeze un centru operativ la Baku. La rândul său, Kazahstanul îşi construieşte o bază maritimă în portul Aktau, ţara având în dotare circa 17 şalupe, precizează Nezavisimaia Gazeta.
La randul sau, Turkmenistanul, care are din 2003 şapte şalupe pentru paza de coastă, cumpărate de la Iran şi Ucraina, a mai primit în 2008 din Rusia trei nave de coastă cu rachete teleghidate, două şalupe de patrulare “Soboľ şi alte două şalupe lansatoare de rachete tip “Molnia”. Alte două şalupe rapide de patrulare, în valoare de 55 milioane de euro, au fost furnizate de Turcia. Potrivit datelor oficiale, cheltuielile Turkmenistanului pentru armată s-au ridicat în 2009 la 250 de milioane de dolari, iar în 2010 – 261 milioane de dolari.
Conflicte teritoriale
“Evenimentele din Orientul Mijlociu /OM/ au demonstrat că principalul principiu de drept internaţionale este cel al forţei”, afirmă analistul rus Aleksandr Kniazev, citat de mass-media regionala. “De aceea, orice ţară trebuie să se gândească la propria securitate, iar Turkmenistanul nu este o excepţie, în pofida neutralităţii sale. Turkmenistanul nu-şi poate permite să fie o ţară fără armată, mai ales la Marea Caspică, unde are sectoare petroliere discutabile cu Azerbaidjanul şi Iranuľ, explică Kniazev. Potrivit lui Kniazev, mai există un motiv pentru care Turkmenistanul îşi întăreşte flota militară. “Turkmenistanul promovează realizarea proiectului gazifer transcaspic, prin care se planifică livrarea de gaz turkmen pentru Nabucco şi mai departe în Uniunea Europeană, fapt care ar putea stârni opoziţie în primul rând din partea Rusiei şi a Iranului. Desigur, nu este vorba despre un război de poziţionare în Caspic, însă un scenariu negativ pentru evoluţia evenimentelor în regiune nu poate fi total exclus”, este de părere Kniazev.
În opinia expertului, dacă UE îşi va continua politica de promovare a proiectelor energetice, de care este interesat şi Azerbaidjanul, dar care nu are suficient gaz pentru o alimentare de sine stătătoare a gazoductului, atunci se va pune acut problema participării Turkmenistanului la respectivele proiecte, iar acest lucru va deveni un factor de iritare pentru toate celelalte ţări ale bazinului caspic.
de Vitalie Goncearov | oct. 4, 2011 | Alte regiuni, Jurnal de Front, R. Moldova, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Premierul-presedinte Vladimir Putin lanseaza noul URSS
Rusia, Belarusul şi Kazahstanul vor crea o piaţă comună cu milioane de consumatori în momentul înfiinţării Spaţiului Economic Comun (SEC) la 1 ianuarie 2012, afirmă premierul rus, Vladimir Putin, într-un articol intitulat „Un nou proiect de integrare pentru Eurasia: Viitorul se naşte astăzi”, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. SEC va avea o legislaţie comună, capitalul va circula liber, la fel şi cetăţenii din cadrul celor trei state, subliniază Putin în articolul publicat în ziarul Izvestia, citat de Itar-Tass.
„Drumul spre acest proiect ambiţios a început în urmă cu 20 de ani, când a fost înfiinţată Comunitatea Statelor Independente după destrămarea URSS”, a notat premierul rus. „CSI ne-a ajutat să lansăm o integrare pe mai multe niveluri, cu mai multe viteze, în spaţiul postsovietic, şi să creăm organizaţii precum Uniunea Rusia – Belarus, Organizaţia Tratatului Securităţii Colective, Comunitatea Economică Eurasia, Uniunea Vamală şi, în final, Spaţiul Economic Comun”, a subliniat Putin. „Integrarea se transformă acum într-un proiect logic, stabil şi pe termen lung, atrăgător pentru cetăţeni şi companii, care nu depinde de schimbările politice sau de alte situaţii”, a încheiat premierul rus.
