de Isac Mihai | nov. 19, 2018 | Asia Centrală, Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Asia Centrala, regiune importanta pentru diplomatia UE
Ministrul român Teodor Meleşcanu a participat recent la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles, unde a subliniat importanţa menţinerii angajamentului UE faţă de stabilitatea şi securitatea statelor din Asia Centrală, afirmând că, în contextul preluării mandatului Preşedinţiei Consiliului UE, România va continua să manifeste un interes special pentru regiune şi în favoarea dinamizării relaţiilor UE cu aceste state. Potrivit unui comunicat transmis de MAE român, citat de KARADENIZ PRESS, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles au fost abordate subiecte de actualitate de pe agenda europeană, precum Asia Centrală, Bosnia şi Herţegovina, Ucraina, Yemen.
Reuniune ministerială
În cadrul discuţiei privind Asia Centrală, miniştrii au evaluat situaţia de ansamblu din regiune, în pregătirea reuniunii ministeriale UE-Asia Centrală, din 23 noiembrie 2018. Au fost evidenţiate perspectivele principalelor evoluţii din cele cinci state central-asiatice şi posibilităţile de dezvoltare a cooperării UE – Asia Centrală.
„În intervenţia sa, ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a subliniat importanţa menţinerii angajamentului UE faţă de stabilitatea şi securitatea statelor din Asia Centrală, arătând că, în contextul preluării mandatului Preşedinţiei Consiliului UE în primul semestru al anului 2019, România va continua să manifeste un interes special pentru regiune şi în favoarea dinamizării relaţiilor UE cu aceste state. În acest sens, ţara noastră va sprijini o implicare mai eficientă şi mai vizibilă a UE în Asia Centrală. În context, a menţionat intenţia organizării la Bucureşti a unei reuniuni ministeriale privind Asia Centrală, ca parte a programului de priorităţi în timpul Preşedinţiei României a Consiliului UE”, informează MAE. (Isac Mihai)
de Isac Mihai | apr. 11, 2018 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Caspica, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Uragan, prima corvetă din clasa Karakurt, a intrat deja în dotarea Flotei militare ruse
Autoritățile de la Astana sunt gata să semneze un nou contract cu partea rusă pentru modernizarea flotei militare, inclusiv achiziționarea a două corvete din clasa Karakurt, capabile să lanseze rachete sol-sol (Kalibr-M) și sol-aer, relatează surse militare ruse, citate de mass-media regională, preluată de agenția KARADENIZ PRESS. Contractul negociat mai prevede construcția a noi baze de antrenament pentru marinarii kazahi, precum și implicarea părții ruse în dezvoltarea infanteriei marine din fosta republică sovietică. Sursele citate au mai precizat că Astana este interesată și de achiziționarea unor sisteme de rachete, precum cele din ultima serie Kalibr.
Dezvăluirile din presa regională cu privire la demararea noilor negocieri dintre Federația Rusă și Kazahstan vin la scurt timp după ce ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a anunțat, în urmă cu câteva zile, că flotila Rusiei din Marea Caspică urmează să fie relocată din Astrahan în Republica Daghestan, situată mai spre sud în zona Caucazului rusesc.
Decizie strategică
‘A fost luată decizia privind transferul flotilei la Kaspiisk (Daghestan). Acolo avem un şantier imens în derulare: se construiesc dane, un far, puncte de mentenanţă, imobile de locuit. Numărul ofiţerilor şi marinarilor va creşte de câteva ori’, a declarat Şoigu la o întâlnire cu conducerea Ministerului Apărării rus, citat de mass-media rusă.
Transferul flotilei din Marea Caspică în Kaspiisk are o însemnătate majoră pentru asigurarea securităţii în regiunea Mării Caspice, a subliniat Serghei Şoigu.
Semnal pentru vecini
Decizia rusă de a muta flotila militară în Republica Daghestan va fi urmată și de relocarea altor mari unități ruse de infanterie marină, aviație navală, rachete și artilerie. Consolidarea prezenței militare ruse în Caucaz vine pe fondul menținerii unui nivel ridicat de insurgență din partea populației musulmane locale, precum și accentuări divergențelor privind împărţirea Mării Caspice, bogată în petrol şi gaze, diferend care de 15 ani nu a fost rezolvat de ţările riverane. Astfel, Federația Rusă, Turkmenistan, Republica Islamică Iran, Azerbaidjan și Kazahstan nu au reușit să ajungă la un acord comun pentru împărțirea resurselor naturale.
Conform ministrului rus al apărării Serghei Şoigu, baza principală a flotilei ruse din Marea Caspică va rămâne momentan la Astrahan. El a mai declarat că obiectivele acesteia sunt protejarea frontierelor sudice ale Rusiei, asigurarea intereselor naţionale şi combaterea terorismului.
Flota militară rusă din Marea Caspică a atacat cu succes ținte de pe frontul sirian folosind rachetele Kalibr
Transfer în 2019
Flotila rusă din Marea Caspică are în componenţa sa nave de patrulare echipate cu rachete moderne, între care două corvete şi nava amiral ‘Tatarstan’; opt nave de rachete şi de artilerie de dimensiuni mai mici, dintre care trei sunt dotate cu rachete de croazieră Kalibr (arma principală a forţelor maritime, cu rază lungă de acţiune); nave amfibie; trupe de infanterie marină şi artilerie de coastă.
Transferul propriu-zis va începe în 2019, informează RIA Novosti, citând o sursă militară. Potrivit amiralului Viktor Kravcenko, fostul şef al Statului Major al Marinei ruse, mutarea va dura între trei şi cinci ani, dar va spori capacităţile operaţionale ale flotilei ruse din Marea Caspică, potrivit ziarului Vedomosti.
‘Toate forţele vor fi concentrate într-un singur loc, iar flotila nu va depinde de condiţiile meteorologice’, a spus înaltul oficial militar rus. Amiralul a explicat că în zona Astrahan, Volga îngheaţă timp de câteva luni, iar pentru ca navele de război să iasă în larg este nevoie de spărgătoare de gheaţă. Portul Astrahan, unul dintre cele mai mari orașe rusești din regiune, se află la aproximativ 100 de kilometri de Marea Caspică, navelor militare ruse luându-le câteva ore pentru a ajunge la marea deschisă.
Siria, poligon de testare a armelor
În perioada sovietică, flotila din Marea Caspică îşi avea baza la Baku (capitala Azerbaidjanului), iar după destrămarea URSS, o parte a acesteia a fost transferată la Astrahan, iar o parte la Mahacikala (capitala Daghestanului, republică din Caucazul rus). După dezvoltarea infrastructurii şi lucrări de adâncire, întreaga flotilă din Marea Caspică va fi transferată la Kaspiisk (situat la aproximativ 20 de kilometri de capitala Republicii Daghestan, Mahacikala), în regiune urmând să fie construite facilități și pentru alte arme, investițiile ajungând la câteva sute de milioane de dolari SUA pentru următorul deceniu.
Flotila rusă din Marea Caspică, împreună cu Flota Mării Negre, constituie componenta navală a Districtului Militar Sud al Federaţiei Ruse. Aceasta a fost implicată activ în intervenția militară rusă din Siria prin trimiterea de mici contingente de trupe speciale ori tehnicieni și specialiști militari, dar mai ales prin tirurile de rachete trase de navele militare ale flotilei, inclusiv Kalibr-M. (M.A.B./M.I.)
de Isac Mihai | mart. 29, 2018 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Politica lingvistică din Ucraina divide fosta republică sovietică
Ministerul afacerilor externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, nu se opune analizării posibilităţii ca în Ucraina să funcţioneze alfabetul latin, în paralel cu cel chirilic, relatează ziarul Korrespondent, citat de mass-media de la București. Înaltul oficial de la Kiev a făcut o declaraţie în acest sens la o întâlnire cu reprezentanţi ai ţărilor din Europa Centrală pe tema rolului Ucrainei în cadrul comunităţii regionale.
În timpul evenimentului, istoricul şi jurnalistul polonez Ziemowit Szczerek l-a întrebat pe şeful diplomaţiei ucrainene „de ce nu introduce Ucraina grafia latină, care să funcţioneze împreună cu alfabetul chirilic”.
Națiunea politică ucraineană, obiectiv suprem
„Scopul nostru este să formăm o naţiune politică ucraineană. Prin urmare, trebuie să lucrăm la ceea ce ne uneşte, nu asupra lucrurilor care ne despart. Pe altă parte, de ce să nu discutăm şi despre acest aspect?”, a răspuns Pavlo Klimkin.
Totodată, ministrul a precizat că ucrainenii trebuie să spună ce cred despre acest lucru.
Menționă că periodic mass-media de la Kiev publică opinii ale unor experți privind oportunitatea adoptării alfabetului latin pentru limba ucraineană cu scopul apărării limbii și culturii ucrainene de pericolul rusificării.
Menționăm că în Ucraina locuiesc alte minorități naționale care folosesc alfabetul chiriliv, precum cea rusă, bulgară și belarusă, ai căror lideri ai denunțat aceste apeluri.
Decizia liderului kazah Nursultan Nazarbaev a trezit nemulțumirea Kremlin-ului
Precedent kazah
Anterior, președintele Kazahstanului Nursultan Nazarbaev a aprobat noua redactare a alfabetului național bazat pe grafia latina, decretul fiind semnat în data de 19 februarie 2018. În textul de lege se precizeaza ca noul alfabet va fi pus în aplicare de la data publicării decretului prezidential.
Ministrul Educației și Științei din Kazahstan, Erlan Sagadiev, a declarat că punerea în aplicare a acestuia în școli va avea loc după o analiză atentă și numai după o aprofundată perioadă de testare. El a mai declarat că trecerea la alfabetul latin va incepe de la clasa zero, iar pentru aceasta este nevoie de un nou „Әlіppe“ (Abecedar – n.r.).
În octombrie 2017, Nazarbaev a semnat un decret privind trecerea treptata a alfabetului kazah spre grafia latina până în 2025.
Atunci a fost aprobat un alfabet alcatuit din 32 de litere. Dar, acesta utiliza pe larg apostroful, ceea ce face dificilă citirea și scrierea.
De aceea, în loc de apostrof, în noua versiune a alfabetului unele litere au primit semne diacritice, mai arată sursa citată. (N.G.)
de Vitalie Goncearov | mart. 20, 2015 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Dupa ce relatiile dintre Rusia si Belarus s-au racit in ultima vreme, si nici cele cu Kazahstan nu sunt deloc bune, liderul de la Kremlin incearca resuscitarea ideii Uniunii Economice Eurasiatice, organizatie care se vrea o contrapondere la Uniunea Europeana. In acest sens,presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a sosit vineri la Astana, capitala kazaha, pentru o reuniune cu omologii sai din Kazahstan si Belarus, Nursultan Nazarbaev, respectiv Aleksandr Lukasenko, relateaza agentia de presa TASS, citand serviciul de presa al Kremlinului. Presedintia rusa nu a dorit totusi sa faca declaratii pe subiectul real al intalnirii acestor lideri, negand ca ar fi vorba despre discutii privind Uniunea Economica Eurasiatica. Dmitri Peskov, purtatorul de cuvant al lui Vladimir Putin, a declarat presei joi ca tema principala a vizitei vizeaza relatiile Rusiei cu Kazahstanul si Belarus si nu problemele de creare a Uniunii Economice Eurasiatice (UEE)
‘Va rog sa nu confundati acest format cu celalalt, acesta nu este un summit al Uniunii Economice Eurasiatice’, a punctat el. ‘Principalele teme vor fi relatiile dintre cele trei tari, raporturile bilaterale, precum si probleme regionale, dar nu aspecte legate de creare a UEE’, a adaugat Peskov. Putin planificase initial sa mearga la Astana in 12-13 februarie, dar vizita nu a mai avut loc din cauze inca necunoscute. Fara a oferi motive clare, Kremlinul a anuntat la 11 februarie ca presedintele Vladimir Putin si-a amanat vizita in Kazahstan pentru o data ulterioara. Dupa aceasta, liderul rus a disparut din spatiul public circa zece zile, dand nastere la un suvoi de speculatii dintre cele mai diferite, mergand de la starea sa de sanatate pana la o lovitura de stat si nasterea unui copil cu fosta sportiva Alina Kabaeva. Putin efectueaza aceasta vizita in Kazahstan la invitatia presedintelui kazah, potrivit Itar-Tass. ‘Partile intentioneaza sa abordeze stadiul si perspectivele dezvoltarii cooperarii comercial-economice dintre cele trei tari, procesul integrarii eurasiatice, luand in considerare influenta tendintelor moderne asupra economiei mondiale’, potrivit serviciului de presa al Kremlinului.
de Vitalie Goncearov | mai 29, 2014 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a semnat, joi, cu omologii sai din Belarus si Kazahstan un acord pentru crearea unei Uniuni economice eurasiatice. Analistii politici sunt de parere ca acesta ar fi primul pas prin care Rusia incearca sa-si refaca spatiul de influenta politico-economica in Asia si Europa, exact ca pe vremea URSS. Documentul a fost semnat de presedintele rus Vladimir Putin, cel belarus Aleksandr Lukasenko si cel kazah Nursultan Nazarbaiev la Astana, capitala Kazahstanului. „Aceasta uniune este economica si nu afecteaza suveranitatea statelor participante”, a subliniat Nazarbaiev dupa semnarea textului. Lansata la 1 ianuarie 2015, aceasta uniune ar urma sa favorizeze o integrare aprofundata a acestor tari care din 2010 fac parte dintr-o Uniune Vamala. ‘Trei state se angajeaza sa garanteze libera circulație a produselor, serviciilor, capitalului si muncitorilor, aplicand o politica concertata in domeniile-cheie ale economiei: energie, industrie, agricultura, transporturi’, subliniaza Kremlinul, intr-un comunicat.
Aceasta incheie formarea unei piețe comune majore in spațiul CSI (Comunitatea Statelor Independente — 170 milioane de persoane), care va deveni un puternic nou centru de dezvoltare economica’, se mai afirma in text. Armenia si Kirgizstan, alte doua foste republici sovietice, si-au anuntat intentia de a adera la aceasta uniune pana la sfarsitul anului. Respectivul proiect are o importanța capitala pentru presedintele Vladimir Putin, care a calificat in 2005 implozia URSS drept ‘cea mai mare catastrofa geopolitica’ a secolului XX. Sediul central al Uniunii Eurasiatice se va afla la Moscova, instanța de judecata — la Minsk (Belarus), iar organismul de reglementare financiara la Alma-Ata (capitala economica a Kazahstanului), potrivit RIA Novosti.
Problema ucraineana
Cea mai mare problema a lui Putin o constituie faptul ca nu a putut integra in acest spatiu si Ucraina, o tara cu 46 de milioane de locuitori, foarte multi dintre ei fiind vorbitori de limba rusa. De asemenea, Ucraina are un potential industrial real care ar fi putut fi exploatat. Noul presedinte ucrainean, miliardarul prooccidental Petro Porosenko ales in urma scrutinului anticipat de duminica, a anunțat deja ca o prioritate a sa va fi un termen de intrare a Ucrainei in Uniunea Europeana, contrar ambițiilor Moscovei, care a incercat la sfarsitul anului 2013 sa ademeneasca Kievul cu avantaje economice daca va ramane pe orbita sa.
