Roosevelt a stiut de crimele de la Katyn, dar n-a vrut sa il supere pe Stalin

Roosevelt a stiut de crimele de la Katyn, dar n-a vrut sa il supere pe Stalin

Potrivit unor documente de arhivă declasificate luni în SUA, preşedintele american Franklin Delano Roosevelt ştia încă din 1943 de crimele de la Katyn, unde la ordinul lui Stalin au fost executaţi de NKVD mii de militari polonezi.
Washingtonul, conform acestora, primise informaţii în acest sens, dar preşedintele american de atunci Franklin Delano Roosevelt, de teama unor complicaţii cu Uniunea Sovietică, aliatul său în cel de-al Doilea Război Mondial, a ales să nu le facă publice. Comentând documentele diferitelor departamente publicate de Arhiva Naţională a SUA referitor la asasinarea ofiţerilor polonezi pe teritoriul URSS, unii istorici au atras atenţia asupra loialităţii manifestate de administraţia SUA din epocă faţă de regimul lui Stalin, explicând aceasta prin faptul că guvernul de la Washington dorea să se asigure de sprijinul sovieticilor în războiul împotriva Japoniei militariste.
Potrivit documentelor de arhivă, comandamentul nazist a organizat vizite pentru prizonierii britanici şi americani la Katyn, unde le-au fost arătate gropile comune cu cadavrele militarilor polonezi. Era evident că nemţii, care de abia recent ocupaseră zona Smolensk, nu aveau nicio legătură cu acest masacru de amploare. La Washington, această informaţie a ajuns prin canalele serviciilor secrete de la prizonierii Donald B. Stewart şi John H. Van Vliet. După terminarea războiului, acesta din urmă a redactat două rapoarte despre „vizita” la Katyn. Primul a dispărut fără urmă, iar cel de-al doilea, datat din 1950, a stat la baza unei anchete privind circumstanţele asasinării în masă a prizonierilor polonezi de către sovietici întreprinsă de un comitet al Congresului SUA.

Masacrul de la Katyn, o rana deschisa

În masacrul de la Katyn, din aprilie-mai 1940, aproximativ 22.000 de ofiţeri polonezi, care se aflau închişi în diferite lagăre ale NKVD au fost asasinaţi. Pădurea din Katyn este doar unul dintre locurile unde au fost împuşcaţi militari polonezi, dat fiind faptul că aici au fost găsite pentru prima oară rămăşiţele pământeşti ale aproximativ 5.000 de persoane în 1943. Ulterior, astfel de gropi comune au fost descoperite în pădurile de lângă Harkov şi Smolensk.
Dupa caderea Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov a recunoscut ca crimele din 1940 au fost opera politiei secrete a lui Stalin, si nu a nazistilor (asa cum a sustinut propaganda sovietica). Cu toate acestea, spre consternarea Poloniei, Rusia post-sovietica nu a folosit cuvantul “masacru”, vorbind doar despre “tragedia de la Katyn.” Mai mult decat atat, autorii executiilor nu au fost niciodata numiti sau adusi in fata justitiei. Kremlinul a inceput sa investigheze crimele in 1990, si si-a incheiat ancheta in 2004. in timpul procesului, Rusia a predat un numar substantial de documente catre guvernul polonez, dar soarta exacta a mai multor victime a ramas neclara. Unele rude au vrut sa se continue investigatiile si au intentat proces la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. in timpul procesului, Rusia le-a refuzat accesul la textul efectiv al deciziei din 2004, invocand motive de securitate nationala, si, de asemenea, a refuzat reabilitarea rudelor lor, sustinand ca circumstantele din jurul mortii lor, ba chiar faptul ca au murit la Katyn, nu au fost dovedite.
Masacrul de la Katyn a fost o rana deschisa intre Rusia si Polonia timp de sapte decenii. Acea rana s-a agravat cu doi ani in urma, cand avionul presedintelui polonez s-a prabusit in timp ce se deplasa spre padure, pentru a 70-a aniversare a crimelor. Presedintele si zeci de lideri militari, politici si religiosi au murit in ceea ce multi polonezi cred ca a fost un complot rus de asasinare.

Moscova vrea sa reabiliteze juridic victimele masacrului de la Katyn

Moscova vrea sa reabiliteze juridic victimele masacrului de la Katyn

Katyn-1940Moscova caută modalităţi pentru reabilitarea juridică a victimelor masacrului de la Katyn, a declarat miercuri ministrul rus de externe Serghei Lavrov, într-o conferinţă de presă comună cu omologul său polonez Radoslaw Sikorski, care efectuează o vizită la Moscova.
„În ceea ce priveşte reabilitarea, din punct de vedere politic noi considerăm că aceasta s-a petrecut deja. Au existat mai multe declaraţii relevante în acest sens din partea înaltei conduceri a Rusiei. Duma de Stat  a adoptat de asemenea documente în această privinţă”, a afirmat Lavrov, indicând că, în prezent, se pune problema reabilitării juridice a victimelor masacrului de la Katyn.
El a adăugat că actualul cadrul legislativ din Rusia face dificilă luarea unei decizii, dând asigurări Varşoviei că Moscova caută în continuare modalităţi de a găsi formulări corespunzătoare în această privinţă.
Masacrul de la Katyn rămâne încă o sursă de tensiune în relaţiile ruso-poloneze. În aprilie 1940, poliţia politică a lui Stalin a executat circa 22.000 de militari polonezi, capturaţi după invazia de la 17 septembrie, dând vina ulterior pe Germania nazistă. Abia la sfârşitul anilor 90, fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov a recunoscut că URSS se face responsabilă de acest masacru.

Polonia decapitata de un accident aeronautic produs in Rusia

Lech_Kaczyński

Presedintele polonez Lech Kaczynski, soţia sa, presedintele bancii centrale a Poloniei, Slawomir Skrzypek, seful statului major al Armatei, si zeci de inalti demnitari polonezi au murit sâmbata dimineaţa in urma prabusirii avionului de tip Tupolev in care se aflau, in apropiere de aeroportul Smolensk, din vestul Rusiei. Kaczynski si soţia sa se aflau printre cele 132 de persoane aflate la bordul avionului, care au murit in accident. La bordul avionului se mai aflau politicieni, lideri religiosi si fosti disidenţi anticomunisti, care urmau sa participe la ceremonia de marcare a 70 de ani de la masacrul de la Katyn, unde 22.000 de ofiţeri polonezi au fost executaţi sumar de catre serviciile de securitate sovietice din acea vreme (NKVD). Postul de televiziune polonez TVN 24, care il citeaza pe primarul orasului Smolensk, a anunţat ca nu exista supravieţuitori in urma prabusirii avionului, un Tupolev-154. Guvernatorul regiunii ruse Smolensk a confirmat la rândul sau ca presedintele Kaczynski se afla la bordul avionului si a murit in accident, in timp ce autoritaţile poloneze au confirmat ca presedintele Bancii centrale poloneze se afla pe lista pasagerilor. Avionul a lovit copacii aflaţi in apropierea aeroportului si a luat foc, dupa care flacarile s-au extins. Anchetatorii incearca sa afle cauza prabusirii aeronavei, care a avut loc la ora locala 10:50 (06:50 GMT).

Avionul mortii

La bordul avionului se aflau si ultimul presedinte polonez in exil Ryszard Kaczorowski, vicepresedintele Parlamentului polonez Jerzy Szmajdzinski, seful cancelariei prezidenţiale Wladyslaw Stasiak, si seful Institutului Memoriei Naţionale, Janusz Kurtyka, institut ce investigheaza crimele comise de nazisti si sovietici impotriva polonezilor. Ceremoniile planificate la Katyn au fost contramandate, iar premierul polonez Donald Tusk a convocat o reuniune de urgenţa a guvernului de la Varsovia. Lech Aleksander Kaczynski, presedinte al Republicii Polone din 23 decembrie 2005, s-a nascut la 18 iunie 1949 la Varsovia. In luna iunie 1989, Lech Kaczynski a fost ales membru al Senatului polonez si vicepresedinte al sindicatului Solidaritatea (Solidarnosc). Dupa caderea regimului comunist de la Varsovia, impreuna cu fratele sau geaman, Jaroslaw, a contribuit la crearea mai multor formaţiuni politice de dreapta.

Concurs eseuri