John Bolton, vizită strategică la Kiev

John Bolton, vizită strategică la Kiev

John Bolton, avertismente dure de la Kiev

John Bolton, avertismente dure de la Kiev

Consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la militarizarea Crimeii anexată din 2014 de Rusia, ceea ce a complicat situaţia din regiunea Mării Negre, relatează publicaţia „Ukrainska Pravda”, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Suntem extrem de îngrijoraţi în legătură cu aceasta. Avem mulţi aliaţi, membri ai NATO, la Marea Neagră. Ne aşteptăm să fie menţinut accesul la întreaga suprafaţă a Mării Negre pentru toate statele riverane şi alţi actori comerciali care utilizează această mare. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul Mării Baltice şi a zonei arctice. Acestea sunt probleme asupra cărora am avut discuţii dificile cu ruşii, precum şi asupra multor altor probleme, în care ei încearcă să intervină dincolo de limitele interesele lor legitime”, a afirmat Bolton într-un interviu acordat marţi filialei ucrainene a Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), cu ocazia vizitei întreprinse în Ucraina.

Avertismente americane

John Bolton a afirmat că Statele Unite au avut ‘câteva discuţii foarte sincere’ cu Rusia cu privire la controlul armelor şi intenţionează să le continue. ‘SUA îşi vor proteja interesele în întreaga lume, precum şi interesele prietenilor şi aliaţilor lor’, a asigurat consilierul preşedintelui american.

În acest context, Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat că militarizarea Crimeii anexate de către Rusia şi ‘proliferarea armelor nucleare în regiunea Mării Negre’ reprezintă o provocare pentru ordinea şi securitatea internaţionale.

Într-un comunicat, MAE ucrainean subliniază că ‘regimul de la Moscova ameninţă nu doar Ucraina, ci întreaga Europă’, conform Ukrainska Pravda.

Exerciții militare în forță la Marea Neagră

La 26 august, zece avioane de luptă Su-30SM de generaţia a patra din cadrul forţelor aeriene ale Districtului militar Sud al Rusiei au efectuat exerciţii în Crimeea implicând lansări de rachete de tipul ‘aer-aer’ împotriva unor ţinte aeriene ale unui inamic imaginar, conform media ruse.

În interviul menţionat, Bolton a spus că SUA sunt dispuse să participe la negocierile cu privire la reglementarea situaţiei din Donbas în aşa-zisul format Normandia (Germania, Franţa, Ucraina, Rusia) dacă va fi necesar, conform Ukrinform.

‘Formatul Normandia poate să continue dacă ţările participante doresc. Dacă ele cred că acesta este un mod acceptabil de a se merge mai departe, atunci Statele Unite şi – sunt sigur – Marea Britanie vor fi fericite să participe’, a afirmat consilierul preşedintelui Donald Trump, adăugând că autorităţile ucrainene trebuie să decidă singure care este calea cea mai avantajoasă.

Potrivit lui Bolton, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va putea aborda problema participării Washingtonului la formatul de convorbiri Normandia în cadrul preconizatei întâlniri cu Donald Trump în timpul vizitei acestuia la Varşovia (31 august-2 septembrie).

Bomba chineză

Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american Donald Trump, John Bolton, a avertizat anterior Ucraina să nu se lase atrasă pe orbita Chinei prin ceea ce el a numit „diplomaţia datoriilor’” practicată de Beijing. Bolton a făcut această declaraţie în timpul vizitei efectuate la Kiev şi avertismentul său vine în timp ce China încearcă să achiziţioneze societatea Motor Sich, o importantă companie ucraineană din sectorul aeronautic.

”Am transmis îngrijorările noastre în legătură cu (…) practici comerciale neloiale ale Chinei, ameninţări la adresa securităţii naţionale pe care le-am văzut în SUA”, a mai spus consilierul lui Trump în timpul unei conferinţe de presă în capitala ucraineană, transmite agenţia Reuters, citată de mass-media de la Kiev.

Compania chineză Skyrizon Aviation Industry Investment a semnat în anul 2016 un acord pentru achiziţia unui pachet de acţiuni în cadrul societăţii Motor Sich (producătoare de motoare pentru avioane şi elicoptere civile şi militare), dar înţelegerea a fost blocată de serviciile de securitate ucrainene, care au deschis o investigaţie pentru un presupus sabotaj.

A urmat un proces şi justiţia a decis că acele acţiuni pot fi vândute, dar contractul încă mai aşteaptă aprobarea organismului ucrainean din domeniul concurenţei. (N.G.)

Share our work
Războiul pentru Ierusalim: Brazilia își mută ambasada în Orașul Sfânt. România ezită să facă pasul decisiv

Războiul pentru Ierusalim: Brazilia își mută ambasada în Orașul Sfânt. România ezită să facă pasul decisiv

Liderul brazilian Bolsonaro, aliat strategic pentru premierul israelian Netanyahu

Liderul brazilian Bolsonaro, aliat strategic pentru premierul israelian Netanyahu

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a anunţat în urma unei întâlniri cu preşedintele brazilian Jair Bolsonaro că mutarea ambasadei Braziliei de la Tel Aviv la Ierusalim este doar o chestiune de timp, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Bolsonaro mi-a spus că nu se pune problema dacă, ci când va muta ambasada la Ierusalim”, a declarat duminică Netanyahu, aflat într-o vizită oficială în Brazilia.

Tropical Trump

Liderul de dreapta Jair Bolsonaro îl găzduieşte pe Netanyahu şi pe liderii mai multor ţări pentru ceremonia oficială de preluare a funcţiei. Preşedintele brazilian a declarat că doreşte să urmeze modelul preşedintelui american Donald Trump şi să mute ambasada la Ierusalim. Decizia lui Bolsonaro reprezintă o schimbare de poziţie în politica externă a Braziliei, care a susţinut mereu soluţia celor două state în conflictul israelo-palestinian.

„Considerăm Brazilia foarte importantă, mai ales în contextul Americii Latine. Este o schimbare istorică”, a adăugat Netanyahu. În urma întâlnirii celor doi de vineri, Netanyahu a anunţat şi că preşedintele brazilian a acceptat invitaţia de a vizita Israelul, lucru care se va întâmpla cel mai probabil în luna martie.

„Avem nevoie de aliaţi buni, prieteni buni, fraţi buni, precum Benjamin Netanyahu”, a transmis Jair Bolsonaro.

Parteneriat strategic

Netanyahu, primul premier israelian care efectuează o vizită în Brazilia, a zburat până la Rio de Janeiro pentru a se întâlni cu Bolsonaro, un aliat ideologic care îşi începe mandatul la 1 ianuarie 2019 după ce a câştigat alegerile în octombrie 2018.
„Israelul este pământul promis. Brazilia este pământul promisiunii”, a spus Netanyahu, adăugând că Israelul ar putea ajuta în domenii precum economia, securitatea, agricultura şi resursele de apă.

Mass-media din cele două țări a relatat, citând surse militare braziliene, că statul sud-american este interesat de lansarea unor proiecte comune în domeniul producție militare și a modernizării unor sisteme diverse de armament aflate în dotarea armatei braziliene, precum sistemul lansator multiplu de rachete ASTROS 2. Sursele citate au mai menționat că se așteaptă la o intensificare a coperării dintre serviciile de informații din cele două state în timpul mandatului președintelui Bolsonaro.

Netanyahu a mai menționat că l-a invitat pe Bolsonaro să viziteze Israelul, iar liderul brazilian i-a spus că intenţionează să facă acest lucru în martie 2019. „Vom începe o guvernare dificilă din ianuarie, dar Brazilia are potenţial. Aşa că, pentru a depăşi obstacole, avem nevoie de aliaţi buni, prieteni buni, fraţi buni, precum Benjamin Netanyahu”, a declarat Bolsonaro.

Israel obține o nouă victorie în războiul pentru Ierusalim

Israel obține o nouă victorie în războiul pentru Ierusalim

Amenințări arabe

Principalii consilieri ai președintelui Bolsonaro au declarat în mod repetat că el va muta ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim, dar după alegerile prezidențiale a fost presat să renunţe la ideea de puternicii săi susţinătorii din sectorul agricol, care se tem că decizia le afecta vânzările de carne halal în ţările musulmane, mai ales cele arabe.

Liga Arabă i-a transmis lui Bolsonaro că mutarea ambasadei la Ierusalim ar fi un pas înapoi pentru relaţiile cu ţările arabe, potrivit unei scrisori consultate de Reuters în decembrie.

O astfel de decizie a lui Bolsonaro ar fi o schimbare radicală în politica externă braziliană, aşa cum a fost şi pentru SUA atunci când preşedintele Donald Trump a mutat ambasada SUA la Ierusalim în luna mai. Brazilia a sprijinit în mod tradiţional o soluţie cu două state la conflictul israeliano-palestinian, oficiali ai ONU recomandând diferitelor state să își mute ambasadele la Ierusalim după rezolvarea diplomatică a diferendului.

Discuții Bolsano-Bolton

Bolsonaro a discutat despre Israel în timpul unei întâlniri de la Rio, de luna trecută, cu John Bolton, consilierul pentru securitate al SUA, care a susținut poziția oficialului brazilian. „Salutăm comentariile preşedintelui ales Bolsonaro privind mutarea ambasadei Braziliei în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim în semn de susţinere a dreptului suveran al Israelului de a avea capitala sa de la Ierusalim recunoscută de naţiuni din întreaga lume. Aşteptăm cu nerăbdare să primim mulţi alţi prieteni şi aliaţi la Ierusalim”, a spus oficialul anterior citat.

La rândul său, secretarul de stat american Mike Pompeo va avea o întrevedere cu premierul israelian Benjamin Netanyahu în Brazilia, unde tema mutării ambasadelor unor aliați ai SUA la Ierusalim va fi discutată, consideră experții politici israelieni, citați de mass-media.

Mutarea Ambasadei României, subiect controversat

Mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim a fost un subiect delicat pentru anul politic intern 2018, care a stârnit multe controverse. Anunţat iniţial de Liviu Dragnea, planul nu a mai fost pus în aplicare, preşedintele Klaus Iohannis fiind cel care s-a împotrivit, relatează agenția Mediafax, într-un amplu material.

La începutul acestui an SUA anunţa că până în luna mai 2018 sediul Ambasadei va fi mutat de la Tel Aviv la Ierusalim, cu scopul recunoaşterii Ierusalimului drept capitală a Israelului. După anunţul Statelor Unite, mai multe ţări au decis mutarea Ambasadelor de la Tel Aviv la Ierusalim. În România, însă, subiectul a fost unul mai delicat din punct de vedere interinstituţional.

Iniţial, anunţul a fost făcut de liderul PSD, Liviu Dragnea, care a spus într-o emisiune TV că Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.

Războiul pentru Ierusalim se intensifică

Războiul pentru Ierusalim se intensifică

Război politic

”Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. Poate părea un lucru puţin important. Are valoare simbolică uriaşă acest gest al nostru, în primul rând o valoare simbolică pentru un stat care are o influenţă nemaipomenită în lume, un stat, Israelul, cu care noi avem relaţii speciale de foarte mulţi ani, un stat în care sunt peste 500.000 de români, are o valoare foarte mare pentru administraţia americană. Suntem practic a doua ţară care facem acest lucru. Mutarea ambasadei la Ierusalim poate şi cred că va aduce nişte beneficii pe termen şi scurs, şi mediu şi lung pentru România. Trebuie să folosim această şansă uriaşă”, a declarat Liviu Dragnea.

Preşedintele Klaus Iohannis a încercat să discute la telefon cu premierul Viorica Dăncilă, despre anunţul privind mutarea ambasadei României din Israel la Ierusalim, însă aceasta nu a răspuns la telefon.

„Da, iniţial nu am răspuns. Eram la Simfonia Lalelelor, nu am văzut apelul, apoi am sunat şi am discutat cu dumnealui. A fost o discuţie privată cu domnul preşedinte, pot să confirm că a avut loc această discuţie”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.

Şeful Executivului spune că memorandumul va fi discutat cu toate instituţiile, inclusiv preşedinţia, dar numai după ce se ajunge la forma finală.

„A fost adoptat un memorandum în şedinţa de guvern, voi discuta cu preşedintele după adoptare, avem discernământ şi responsabilitate şi vom discuta cu toate instituţiile. Nu pot să vă spun ce conţine memorandumul, dar vă confirm că exista şi vom discuta cu toate instituţiile, inclusiv cu preşedintele. Emitentul stabileşte dacă este la documente clasificate sau nu”, a mai spus premierul.

Întrebată când va avea loc discuţia cu celelalte instituţii, Dăncilă a precizat: „Vom purta discuţii cu toate instituţiile când ajungem la un numitor comun”.

Chestionată cu privire la faptul că Liviu Dragnea avea detalii despre acest memorandum confidenţial, Dăncilă a spus: „s-a ştiut despre document, a apărut înainte de a fi votat în sedinţa de guvern. În rest nu vă pot spune”.

Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim

Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim

Răspuns prezidențial

Preşedinţia de la București a reacţionat prompt: ”Preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. (…) Problema mutării Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim nu este o problemă cu caracter tehnic, ci este o decizie de politică externă cu implicaţii importante”.

De asemenea, Klaus Iohannis menţiona că prevederile ONU solicită statelor membre să se abţină să stabilească misiuni diplomatice în Ierusalim şi să intensifice eforturile internaţionale pentru o pace durabilă, cuprinzătoare şi justă în Orientul Mijlociu. Prin urmare, în această etapă, „relocarea ambasadei României în Ierusalim ar reprezenta o încălcare a dreptului internaţional relevant”, amintea preşedintele chiar a doua zi după anunţul liderului PSD.
Viorica Dăncilă a avut, pe 25 aprilie 2018, o întrevedere cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, în cadrul vizitei oficiale pe care o întreprinde în Statul Israel. La întrevederea cu Dăncilă, premierul israelian, Benjamin Netanyahu a salutat adoptarea de către Guvernul Romaniei a transferului Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.

Klaus Iohannis a invitat-o pe Viorica Dăncilă la Cotroceni pentru a discuta cu privire la decizia mutării Ambasadei. Pe 27 aprilie, din cauza refuzului premierului de a onora invitaţia, Klaus Iohannis i-a cerut public demisia acestuia, după ce a anunţat că îi retrage încrederea pentru că nu face faţă poziţiei de prim-ministru şi transformă Guvernul într-o vulnerabilitate pentru România

Conflictul dintre cei doi demnitari s-a intensificat în momentul în care Viorica Dăncilă a susţinut că nu are niciun motiv să demisioneze, considerand că afirmaţiile şefului statului nu îşi aveau rostul.

Plângeri penale

Şi partidele din Opoziţie au reacţionat cu privire la anunţul despre mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.

Pe 17 mai, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a făcut o plângere penală, în care i-a acuzat pe Liviu Dragnea şi pe premierul Viorica Dăncilă de „difuzarea de informaţii cu caracter secret, uzurparea de funcţie şi refuzul de informare a Preşedintelui României” în cazul memorandumului MAE. Procurorii DIICOT au început urmărirea penală, la începutul lunii iunie, cu privire la fapte pentru infracţiuni de înaltă trădare şi divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională. Dosarul a fost însă clasat pe 27 septembrie, DIICOT precizând că fapta denunţată „nu există”.

La scurt timp după clasarea dosarului, liderul PNL a afirmat că nu face nicio acuzaţie la adresa procurorilor DIICOT, dar că i se pare „extrem de ciudat” faptul că s-a clasat dosarul de înaltă trădare, în condiţiile în care „faptele sunt evidente”.

Vizita premierului Netanyahu, anulată

În contextul discuţiilor privind mutarea Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim , premierul israelian, Benjamin Neranyahu şi-a anulat vizita în România de două ori.

Prima vizită a acestuia trebuia să aibă loc în luna august. Premierul Israelului a amânat însă vizita din cauza „altor angajamente”. Vizita fusese reprogramată, astfel, pentru data de 8 noiembrie, iar acesta ar fi urmat să participe la şedinţa comună a guvernelor României şi Israelului la Bucureşti. Ambasada Israelului în România a anunţat, atunci, că una dintre temele de discuţie ar fi fost şi mutarea ambasadei Romaniei de la Tel Aviv la Ierusalim, acesta fiind „un subiect deschis in continuare”. Cu toate acestea, şi această vizită a fost amânată de către partea israeliană. Pe 15 octombrie, Ambasada Israelului a confirmat cea de-a doua amânare a vizitei premierului israelian în România.

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a anunţat în mai multe rânduri că România e pe ultima sută de metri în privinţa mutării Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. (M.B./Mihai Isac)

Share our work
SUA forțează ameliorarea relațiilor dintre Belgrad și Priștina

SUA forțează ameliorarea relațiilor dintre Belgrad și Priștina

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Consilierul american pentru securitate naţională, John Bolton, a declarat că „este momentul ca Serbia şi Kosovo să ajungă la un acord”, declaraţie făcută după o întrevedere avută la Casa Albă cu preşedintele kosovar Hashim Thaci, relatează mass-media de peste Ocean, citată de KARADENIZ PRESS. „Statele Unite sunt pregătite să ajute ambele părţi să realizeze acest obiectiv istoric”, a scris Bolton într-un mesaj postat pe Twitter.

Kosovo, sprijinit de SUA

Preşedintele Kosovo Hashim Thaci şi-a exprimat, de asemenea, optimismul după întrevedere şi i-a mulţumit responsabilului american pentru „sprijinul deplin pe care îl are Kosovo în cadrul administraţiei sale”. „Am convenit că există o şansă istorică de dialog pentru ambele ţări care nu ar trebui ratată”, a spus Thaci, adăugând că acest lucru va ajuta la eforturile fostei provincii sârbe de a adera la NATO, ONU şi UE.
Întâlnirea a survenit la o zi după ce Thaci s-a întâlnit cu secretarul de stat american Mike Pompeo, care a încurajat Kosovo să „profite de această oportunitatea unică de a ajunge la o înţelegere istorică globală cuprinzătoare cu Serbia”, în cadrul unui proces de dialog facilitat de UE, a declarat purtătorul de cuvânt Heather Nauert.

Demers american

Pompeo a cerut de asemenea Pristinei să anuleze taxele vamale aplicate la importurile din Serbia săptămâna trecută, ca răspuns la campania acestei ţări de a menţine Kosovo în afara Interpol. Kosovo a crescut miercurea trecută cu 100% taxele vamale aplicate produselor sârbeşti, a doua zi după ce a ratat din nou aderarea la organizaţia internaţională de poliţie Interpol din cauza „campaniei feroce” a Serbiei, notează AFP. „Normalizarea relaţiilor dintre Kosovo şi Serbia este singura cale clară pentru a înlesni integrarea ambelor ţări în comunitatea statelor occidentale”, se arată într-un comunicat.

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

Proteste sârbe

Mii de sârbi din nordul Kosovo s-au reunit în Kosovska Mitrovica pentru a protesta paşnic faţă de decizia autorităţilor de la Pristina de a impozitat cu 100 % mărfurile sârbeşti, relatează agenţia Tanjug. Protestatarii purtau bannere pe care scria: ”Vrem pace, nu război”, ”Nu ne înfometaţi copiii”, ”UE, deschide ochii”, ”Stop violenţei din partea Pristinei” şi ”Avem dreptul la pâine”. Ei spuneau că nu-i vor permite Pristinei să-i expulzeze din teritoriu prin măsuri discriminatorii.
Înainte de protest, primarii din patru oraşe cu populaţie majoritar sârbă din nordul Kosovo au demisionat şi adunările municipale au decis încetarea activităţii autorităţilor locale până când Pristina îşi va retrage decizia.
Reamintim că Republica Kosovo, cu o populaţie majoritar albaneză, aproximativ 90%, şi-a declarat unilateral independenţa de Serbia în 2008. Independenţa Kosovo a fost recunoscută de mari puteri occidentale, dar nu şi de România, Spania, Slovacia ori Serbia, stat care continuă să revendice suveranitatea asupra regiunii.

Belgrad, supărat pe NATO și KFOR

Serbia nu mai are niciun motiv pentru a avea încredere în misiunea KFOR şi în NATO întrucât tot ceea ce acestea au afirmat despre ultimele manevre ale trupelor speciale ale poliţiei din Kosovo (ROSU) s-a dovedit a fi neadevărat, a declarat recent preşedintele sârb Aleksandar Vucic într-o întrevedere cu ambasadorul Rusiei la Belgrad, Aleksandr Cepurin, transmite Tanjug. Vucic şi premierul sârb Ana Brnabic s-au întâlnit cu ambasadorul rus după ce trupele ROSU au arestat trei bărbaţi sârbi în nordul oraşului Kosovska Mitrovica.
În situaţia actuală, Serbia va continua să acţioneze într-o manieră serioasă şi responsabilă, dar nu mai poate avea încredere în KFOR şi NATO, a subliniat şeful statului sârb.
De partea sa, Cepurin a afirmat că Moscova urmăreşte îndeaproape situaţia din Kosovo şi consideră că Serbia va fi capabilă de a face în mod responsabil faţă provocărilor şi a ameninţărilor cu folosirea forţei.

Arestări contestate

Trei sârbi din Kosovo au fost arestaţi recent în nordul oraşului divizat Mitrovica în ancheta privind asasinarea politicianului sârb kosovar Oliver Ivanovic, împuşcat mortal, la 16 ianuarie, în faţa biroului său de agresori necunoscuţi. ‘Vă pot confirma că a avut loc o operaţiune în partea de nord din Mitrovica în legătură cu asasinarea lui Oliver Ivanovic. Patru persoane au fost arestate, dintre care trei în legătură cu acest caz’, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al poliţiei din Pristina, Baki Kelani.
Oliver Ivanovic (64 de ani), liderul unei mici formaţiuni social-democrate, avea imaginea unui moderat în rândul clasei politice sârbe din Kosovo. El era şi unul din puţinii care s-au opus public liniei politice impuse de Belgrad sârbilor din Kosovo. Rezultatele autopsiei au arătat că Ivanovic a fost împuşcat cu şase gloanţe trase cu un pistol Zastava, produs în fosta Iugoslavie.
Arestările de vineri au fost operate de forţele speciale ale poliţiei kosovare, care caută un al patrulea suspect.
Aceasta este prima dată când se anunţă public o intervenţie a forţelor speciale kosovare în zona urbană din Mitrovica-nord după arestarea, în martie, a unui înalt responsabil al Serbiei, intrat fără autorizaţie pe teritoriul Kosovo. Anterior, forțele speciale kosovare au încercat preluarea controlului asupra centralei hidroelectrice ‘Gazivode’ de la granița comună, controlată oficial de Belgrad.
Reamintim că oraşul este divizat între sectoarele sârb, la nord, şi albanez, la sud, iar cei 85.000 de locuitori trăiesc în continuare într-o atmosferă tensionată, la două decenii după conflictul care a opus forţele Belgradului separatiştilor kosovari albanezi.
Autorităţile de la Pristina au mari dificultăţi în a-şi exercita controlul în nordul oraşului, ai cărui locuitori, la fel ca Serbia, nu recunosc independenţa Kosovo.

Gazivode, noul front in razboiul economic sarbo-kosovar

Gazivode, noul front in razboiul economic sarbo-kosovar

Amenințări militare

La Belgrad, preşedintele sârb Aleksandar Vucic i-a convocat pe miniştrii apărării şi de interne, împreună cu alţi responsabili militari şi ai poliţiei. Această decizie vine la scurt timp după ce Vucic și-a plasat armata în stare de alertă maximă, ca urmare a desfăşurării unui comando de trupe speciale kosovare în apropiere de graniţa administrativă dintre Kosovo şi Serbia, după cum au relatat anterior numeroase media sârbă și kosovare. Desfăşurarea trupelor speciale kosovare a fost legată de plimbarea făcută de preşedintele Kosovo, Hashim Thaci, pe un lac care alimentează cu apă centrala hidroelectrică ‘Gazivode’, controlată oficial de Belgrad, a transmis postul de televiziune sârb RTS.
Un detașament din trupele speciale kosovare au luat poziţii lângă un Centru de ecologie şi sport din zonă şi, potrivit Ministerului de Interne sârb, ‘au reţinut câţiva etnici sârbi care nu săvârşiseră niciun fel de încălcare a legii’.
Pristina ar dori includerea hidrocentralei ‘Gazivode’ în sistemul energetic al Kosovo, dar Belgradul, care susţine că a cheltuit 2 miliarde de euro pentru infrastructură şi întreţinerea barajului de acumulare, se opune categoric
Conform mass-media kosovare, Hashim Thaci a făcut un ocol al lacului de acumulare ‘Gazivode’ preţ de 15 minute la cârma unei bărci cu motor a poliţiei kosovare. După care a urcat în maşină şi, însoţit de trupe speciale şi poliţie, a plecat spre Pristina, transmite TASS. Şeful administraţiei de la Pristina a fost însoţit în această călătorie de ministrul de interne kosovar Rashit Xhalaj şi cel de finanţe Bedri Hamza, unii dintre cei mai importanți aliați politici ai acestuia.

Războiul pentru Interpol

​Ambasadorul rus în Serbia, Aleksandr Cepurin, a felicitat Serbia pentru succesul înregistrat la nivel internaţional împiedicând Kosovo să adere la Interpol, după ce candidatura republicii nerecunoscute a fost respinsă pentru a treia oară, relatează RADOR, preluată de KARADENIZ PRESS. „Sărbătoarea noastră de astăzi a fost completată de victoria Serbiei la Dubai, la Adunarea Generală a Interpol. Vă felicit cu acest prilej. Cu câţiva ani în urmă, a existat un vot similar la UNESCO, iar astăzi vedem că lumea s-a schimbat, actualul pol de putere fiind mult mai în favoarea Serbiei. Cred că nici nu putea fi altfel, deoarece votul a avut loc în ziua în care marcăm înfiinţarea Casei Ruse din Belgrad” – a declarat ambasadorul rus, la un concert organizat cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la înfiinţarea Casei Ruse la Belgrad.
Reamintim că Adunarea Generală a Interpol, reunită în Dubai, a respins recent, din nou, cererea de aderare a Kosovo la organizaţia internaţională de poliţie.
Vicepremierul sârb şi ministru de interne Nebojsa Stefanovic a avertizat anterior că admiterea Kosovo în Interpol le va da posibilitate teroriştilor să aibă acces la bazele de date ale organizaţiei, relatează agenţia Tanjug.
Într-un comunicat, Stefanovic a estimat că decizia de a accepta cererea de aderare a Kosovo, pe lângă faptul că este o încălcare a dreptului internaţional, a Rezoluţiei 1244 a ONU şi a altor norme referitoare la cerinţele privind aderarea, va fi şi foarte periculoasă, deoarece bazele de date ale Interpol, care conţin şi informaţii despre indivizi suspectaţi de cele mai grave crime, inclusiv de terorism, ar putea ajunge pe mâinile teroriştilor înşişi.
”Chiar înainte de o sesiune a Adunării generale al Interpol, unde urmează să se ia o decizie privind cererea aşa-numitului (stat) Kosovo, cred că este de datoria mea ca ministru de interne să avertizez opinia publică din Serbia, precum şi Europa şi lumea întreagă, în legătură cu consecinţele posibile”, a afirmat ministrul sârb în comunicat. (M.B.)

Share our work
Întâlnire nucleară Trump-Putin la Paris

Întâlnire nucleară Trump-Putin la Paris

Trump-intensifică-războiul-declarațiilor-cu-liderul-rus-Vladimir-Putin

Trump-intensifică-războiul-declarațiilor-cu-liderul-rus-Vladimir-Putin

Preşedintele american Donald Trump doreşte să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin pe 11 noiembrie la Paris, în marja ceremoniilor de comemorare a 100 de ani de la sfârşitului Primului Război Mondial, a declarat marţi, la Moscova, consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton, citat de mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. ‘Preşedintele Trump va fi foarte bucuros să vă întâlnească la Paris, în marja comemorării a 100 de ani de la semnarea Armistiţiului’, a spus Bolton la începutul întrevederii sale cu Vladimir Putin la Moscova.

Kremlinul surprins

Putin i-a spus lui Bolton că Rusia este uneori surprinsă de măsurile, în opinia sa, nejustificate pe care Washingtonul le ia împotriva Moscovei. Cu toate acestea, liderul de la Kremlin a afirmat că doreşte să aibă noi discuţii cu Trump, posibil luna viitoare la Paris. ‘Ar fi util să continuăm un dialog direct cu preşedintele Statelor Unite (…) De exemplu, la Paris, dacă partea americană este interesată de aceste contacte’, a declarat Putin. ‘Noi abia răspundem la măsurile pe care le luaţi, însă ele continuă să vină’, i-a spus Putin lui Bolton.

‘Indiferent care sunt abordările, este posibil şi necesar să căutăm puncte de convergenţă’, a continuat Putin, menţionând că schimburile comerciale între Rusia şi Statele Unite sunt în creştere în pofida sancţiunilor.

Președintele rus, Vladimir Putin, pregătit să se întâlnească cu Trump

Președintele rus, Vladimir Putin, pregătit să se întâlnească cu Trump

Întâlnire cu repetiție

Cei doi lideri vor merge la Paris la 11 noiembrie pentru a participa la ceremoniile de comemorare a sfârşitului Primului Război Mondial, la care sunt aşteptaţi peste 60 de şefi de stat şi de guvern.

Donald Trump şi Vladimir Putin s-au întâlnit la primul lor summit bilateral în iulie la Helsinki. Preşedintele american a fost extrem de criticat în Statele Unite pentru că a avut o atitudine foarte conciliantă faţă de omologul său rus. ‘A fost, în opinia mea, o întâlnire utilă şi destul de dură. În cele din urmă, cred că a fost constructivă’, a afirmat Putin despre summitul de la Helsinki.

INF, părăsit de SUA

John Bolton s-a întâlnit luni şi marţi la Moscova cu mai mulţi oficiali ruşi înainte de a fi primit de preşedintele Putin. Vizita sa are loc după anunţul lui Donald Trump în legătură cu retragerea Statelor Unite ale Americii din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (Intermediate Nuclear Forces Treaty, INF) încheiat cu URSS în timpul Războiului Rece.

Tratatul a fost semnat în 1987 de ultimul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, şi de preşedintele american de atunci, Ronald Reagan.

Acest tratat, care a interzis utilizarea unei serii întregi de rachete cu rază de acţiune variind între 500 şi 5.000 de km, a pus capăt crizei declanşate în anii 1980 prin desfăşurarea de rachete SS-20 sovietice, cu focoase nucleare, îndreptate atunci împotriva capitalelor occidentale

Puncte slabe

Kremlinul a declarat că Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (Intermediate Nuclear Forces Treaty, INF) are punctele sale slabe, însă abordarea Statelor Unite de a anunţa că intenţionează să se retragă fără să propună altceva în schimb este periculoasă.

‘Desigur, există puncte slabe în tratat, însă a rupe acordul fără a oferi altceva în loc este ceva cu care nu suntem de acord’, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. ‘Să respingi mai întâi documentul şi să vorbeşti apoi despre posibilitatea ipotetică, efemeră de a încheia un nou tratat reprezintă o poziţie periculoasă’, a mai spus el. (M.B.)

Share our work