de Natalia Ciobanu | oct. 25, 2013 | Minoritați, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Radicalii maghiari din partidul Jobbik conditioneaza parcursul european al Ucrainei
Ucraina poate miza pe susținerea reprezentanților Ungariei în procesul de semnarea a Acordului de asociere cu Uniunea Europeană doar dacă va îndeplini anumite condiții, a declarat europarlamentarul maghiar Béla Kovács, membru al partidului ungar Jobbik, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declarația a fost făcută în cadrul forumului partidului, organizat recent în localitatea Beregovo din vestul Ucrainei, în regiunea Transcarpatia.
„În primul rând, Ucraina trebuie să respecte în totalitate Legea privind politica lingvistică. Apoi, trebuie să înființeze, în regim de urgență, raionul administrativ Pritiseansk pe teritoriul regiunii Transcarpatia, care va include localitățile cu populație majoritară maghiară”, a declarat Kovács.
Declaratii incendiare
În cadrul aceluiași forum, liderul partidului maghiar, Gábor Vona, a criticat guvernul de la Budapesta pentru că nu sprijină suficient comunitatea maghiară din Ucraina, reprezentată de peste 150 000 de vorbitori de limbă maghiară. „În ultimii trei ani, din cauza slăbiciunii și ezitării diplomaților maghiari, în soluționarea problemei ungurilor din Transcarpatia nu a fost realizat niciun progres”, a spus Vona.
Mai mult, reprezentanții partidului, considerat de extrema-dreapta de catre o parte a analistilor politici, au promis să facă lobby pentru susținerea financiară a instituțiilor de învățământ din Transcaraptia, unde limba de predare este maghiara.
În timpul vizitei din Ucraina, liderii radicalilor maghiari au pus drapelul formațiunii Jobbik la monumentul dedicat aniversării a 1100 de ani de la trecerea maghiarilor prin Carpaţi, situat în zona trecătoarei Vereţk, la graniţa dintre regiunile ucrainene Transcarpatia şi Lviv. Prin această acțiune politicienii maghiari au vrut să protesteze față de vandalizarea monumentului de către reprezentanții partidului naționalist ucrainean „Svoboda”, produsă în vara anului 2013.
Presa locală a scris că declarațiile politicienilor maghiari au fost făcute în contextul alegerilor parlamentare din Ungaria, care urmează să aibă loc în primăvara anului 2014. Dreptul la vot îl au și etnicii maghiari din Ucraina care dețin și cetățenia maghiară.
„Svoboda” cere implicarea SBU
Vizita celor de la Jobbik i-a revoltat pe naționaliștii ucraineni din regiune. Partidul parlamentar naționalist „Svoboda” a cerut Serviciului de Securitate și Informații din Ucraina (SBU) să verifice acțiunile antistatale ale partidului maghiar Jobbik pe teritoriul Ucrainei. „Este umitor faptul că politicienii maghiari susțin atât de activ legea privind politica lingvistică din Ucraina, care este una antinațională, în timp ce chiar maghiarii din Transcarpatia recunosc că au probleme nu cu învățarea limbii maghiare, dar cu a limbii ucrainene”, se arată într-un comunicat al formațiunii, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Fratia ruso-maghiara
Liderii „Svoboda” considera că prin susținerea acestei legi, forțele politice din Ungaria „ajută serviciile speciale rusești să pună piedici Ucrainei (împreună cu minoritatea maghiară) în calea spre Europa”. „Arată a provocare și cerința ultimativă a partidului Jobbik de a crea raionul Pritiseansk în regiunea Transcarpatia. Maghiarii au avut reprezentantul lor în toate legislaturile parlamentului ucrainean, fără să existe o structură administrativă separată. Curios este însă faptul că această cerință coincide cu împlinirea a 75 de ani de la Dictatul de la Viena, atunci când, cu ajutorul lui Hitler, Ungaria a acaparat teritoriile ucrainene, care coincid cu proiectul «Raionului Pritiseansk»”, mai declară reprezentantii Svoboda.
Reamintim ca in cadrul reuniunii Comisiei mixte ucraineano-maghiare pentru minorităţi, desfășurată anul trecut, reprezentanţii Kievului au respins propunerea politicienilor de la Budapesta de a crea în Transcarpatia un raion format din localităţi cu o majoritate etnica maghiară. Partea ucraineană a motivat refuzul prin faptul că în regiune locuiesc nu doar etnici maghiari, ci şi membri ai altor minorităţi, precizând că atitudinea Ucrainei va fi aceeaşi pentru toate etniile.
de Anatol Terzi | oct. 25, 2011 | Alte regiuni, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul partidului radical naţionalist ungar Jobbik, Gabor Vona, a cerut organizarea unui referendum asupra ieşirii ţării din Uniunea Europeană, pe care a descris-o ca „nesustenabilă în forma actuală şi cu şanse mari să se dezintegreze”. Într-o conferinţă de presă desfăşurată luni, liderul Jobbik a declarat că este necesară înfiinţarea unui comitet de experţi care să examineze şansele Ungariei în afara UE. Răspunzând propunerii similare prezentate puţin mai devreme de Vona în parlament, premierul Viktor Orban a reafirmat angajamentul guvernului său faţă de apartenenţa Ungariei la UE. Aceasta a fost confirmată, de altfel, printr-un referendum în 2003, a subliniat Orban. În replică, Gabor Vona a declarat că referendumul din 2003 a fost precedat de „o campanie greţoasă pentru a forţa intrarea ţării în UE”. „UE a fost înfiinţată de ţările vestice, ca ideile lor să fie cât mai bine reprezentate. Deşi Europa Centrală şi de Est face momentan parte din această Uniune, ideile de bază nu s-au schimbat şi cu Tratatul de la Lisabona au devenit şi mai puternice, mai sensibile. În acest moment, din această perspectivă, ţările vestice profită de divergenţele din această regiune, a Estului şi Centrului Europei, pentru a-şi promova propriile interese şi a deveni şi mai puternice în sânul UE. Ţările din Centrul şi Estul Europei au prea multe probleme pentru ca una din aceste ţări să le poată susţine în faţa celorlalte state şi, de aceea, Jobbik consideră că aceste ţări trebuie să-şi spună împreună problemele, să aibă un punct de vedere corect”, spunea Vona, in luna martie, la Targu Secuiesc.
UE, viitor tragic
„Primul pas ar fi ca aceste state est-europene să discute care le sunt interesele comune. Noi credem că Tratatul de la Lisabona ar putea duce la destrămarea UE, trebuie să fim pregătiţi, să nu cădem singuri în prăpastie. Noi am putea supravieţui, dacă avem o colaborare între statele noastre. Dacă se destramă UE, statele estice n-ar avea şanse singure. E inevitabil să colaborăm”, a declarat Vona. El a spus că Jobbik vede un viitor al UE „tragic”, pentru că ideea unei structuri federale a Uniunii, similară SUA, este inadecvată Europei, care are naţiuni vechi de sute de ani. „Vedem tragic viitorul Uniunii Europene. Considerăm că UE este, de fapt, un fel de State Unite Europene şi, din punctul meu de vedere, nu are viitor real. Jobbik susţine ideea naţională comună, şi nu cea federală, care există în SUA, consideră că acolo funcţionează anumite aspecte ce aici în Europa nu funcţionează, pentru că aici există naţuni şi state vechi de sute de ani. Deşi pare probabil interesant acest lucru spus de vocea preşedintelui Jobbik, dacă Germania şi Franţa şi-au putut rezolva problemele vechi de mai mulţi ani după cel de al doilea război mondial, şi ţările din Centrul şi Estul Europei pot face acest lucru. Înainte să apară aceste ţări la forurile de decizie din UE, considerăm că aceste ţări trebuie să se pună de acord în anumite probleme, iar pe urmă să înfiinţeze o structură, foruri pentru ca, în cazul unei eventuale destrămări a UE, aceste ţări să nu se piardă”, a spus el.
de Razvan Iorga | iun. 15, 2010 | România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Deschiderea unui birou teritorial a europarlamentarului maghiar din partea partidului de extrema dreapta Jobbik, Szegedi Csanad, pe teritoriul Romaniei, in conditiile in care acesta trebuie sa reprezinte interesele cetatenilor unguri in Legislativul de la Bruxelles, a fost primita cu raceala din partea mai multor reprezentanti ai intelectualitii maghiare din Transilvania, relateaza mass-media locala. In contrapartida la actiunea lui Szegedi Csanad, acestia au realizat un site web in continutul caruia se regaseste o petitie online impotriva unor astfel de actiuni intreprinse de “terte parti in convietuirea democratica dintre romanii si maghiarii transilvaneni”. Documentul poarta semnaturile, la numai cinci zile de la aparitie (10 iunie), a circa 900 de persoane. In principal, semnatarii documentului isi exprima dezacordul fata de declaratiile facute de Szegedi Csanad pe blogul personal. “Szegedi Csanad, in declaratiile sale, contesta granitele din Europa, democratia parlamentara din Romania – numindu-l pur si simplu putere asupritoare –, precum si toate formatiunile politice reprezentative legal constituite ale maghiarilor din Romania”, se precizeaza in documentul intelectualilor maghiari. Acestia mai sustin ca referirea la Ardeal este facuta intr-un mod tendentios ca fiind “unul din cele mai valoroase teritorii ale Europei, apartenenta caruia nu este deloc fara insemnatate”.
Respingere de politici rasiale
In finalul documentului, semnatarii resping cu fermitate initiativa politica a lui Csanad. “Noi, cei care respingem atat politica bazata pe criterii de rasa sau sangvinitate, cat si contestarea granitelor din Europa sau a democratiei parlamentare, sustinem importanta neamestecului unei terte parti in convietuirea democratica dintre romanii si maghiarii tArg-mureseni si transilvaneni, consideram neavenit deschiderea biroului lui Szegedi Csanad atat in Targu-Mures, cat si oriunde in Transilvania”, se mai precizeaza in petitia online. Europarlamentarul Szegedi Csanad si-a deschis, saptamana trecuta, un birou la Targu Mures, unde va acorda saptamanal audiente si unde ii asteapta nu doar pe maghiari, ci si pe “romani ardeleni cu intentii bune”. Ne intrebam retoric de ce ar trebui sa primeasca consiliere acei “romani ardeleni” de la un reprezentant politic care apartine altui stat si unei formatiuni politice extremiste cu un discurs revansard la adresa prevederilor tratatelor internationale care consfintesc intergritatea teritoriala a Romaniei? Precizam ca europarlmentarul maghiar a acumulat pe parcursul primul sau an de mandat doar noua interventii in sedintele plenare si nicio propunere de rezolutie sau vreo intrebare adresata Comisiei Europene.
de Razvan Iorga | iun. 5, 2010 | Alte regiuni, Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Noua putere de la Budapesta isi manifesta tot mai vocal dorinta de a nega tratatele internationale care consfintesc actualele granite ale Ungariei. Guvernul maghiar de dreapta si-a intensificat eforturile pentru a oferi populatiei imaginea unei natiuni renascute cu tendinte nationaliste si revansarde, idei ce par sa formeze chintesenta noii politici externe a Ungariei. Una dintre primele masuri in aceasta directie a fost adoptarea de catre Parlamentul ungar, pe 26 mai, a legii privind obtinerea cetateniei ungare de catre maghiarii care locuiesc inafara granitelor. Rezultat votului din Parlamentul ungar a fost covarsitor, legea fiind adoptata cu 344 de voturi “pentru”, 3 voturi “impotriva” si 5 abtineri. Mai mult, la numai o saptamana distanta, pe 4 iunie, data care se implinesc 90 de ani de la semnarea de la Trianon care consfintea dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar si dreptul la autodeterminare a mai multor popoare de a-si decide singure destinele, maghiari au organizat simultan mai multe evenimente care condamnat Tratatul de la Trainon. Reamintim ca, Romania a luat in urma semnarii acestui document si ca urmare a faptului ca s-a aflat de partea invingatorilor, teritoriile Transilvaniei si partea de est a Banatului, locuita in majoritate de romani. Tratatul de la Trianon mai consfintea includerea teritoriului Croatiei-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croatia) si Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) in cadrul Regatului Sarbilor, Croatilor si Slovenilor, a Slovaciei si Ruteniei (azi Slovacia si Regiunea Transcarpatia din Ucraina) in cadrul Cehoslovaciei si a Burgenlandului in cadrul Republicii Austriei. Acest document a ramas ca o gaura in sufletul fortelor politice extremiste de la Budapesta care nutresc o Ungarie Mare a Sfantului Stefan (Stefan I, primul rege al Ungariei –n.red.), figura emblematica a reinvierii nationalismului ungar.
Manifestatii anti-Trianon
Nemultumiti ca in urma cu 90 de ani, Ungaria pierdea doua treimi si teritoriu, inclusiv Transilvania care a fost redata Romaniei, 400 de unguri s-au adunat, vineri, 4 iunie, in fata Palatului Trianon de la Versailles, pentru a comemora semnarea tratatului in urma cu noua decenii. Acest eveniment a fost organizat de Uniunea Maghiarilor de Pretutindeni cu scopul de a cere revizuire tratatului de pace semnat in 1920. Autoritatile de la Paris au autorizat timp de doua ore manifestarea, de la 10.00 la 12.00, ora locala, insa discursurile au fost scurtate pentru ca manifestantii au ajuns cu 45 de minute intarziere la fata locului. Pentru a starni simpatia francezilor si in scopul de a crea solidaritate cu aceasta idee, manifestantii au a fost afisat o harta a Frantei, fara doua treimi din teritoriul ei, alaturi de o harta a Ungariei Mari, manifestantii sustinand ca pentru Europa nu exista adevar pana nu se repara nedreptatea facuta maghiarilor. Printre scandarile revizioniste s-a putut auzi si sloganul “Veszen Trianon/Sa piara Trianon”. Tonul oficial al acestei manifestatii a fost dat de europarlamentarii partidului de extrema dreapta Jobbik. Morvai Krisztina si Gaudi Nagy Tamás, care au participat si ei la manifestarea care s-a incheiat cu rugaciuni si un moment de reculegere.
Doliu intern
Aceste manifestatii impotriva Tratului de la Trianon nu s-a desfasurat numai inafara granitelor Ungariei. Parlamentul maghiar a organizat vineri, incepand cu ora 17.30 (ora Romaniei), o sedinta festiva in cadrul careia s-a citit legea – votata luni, 31 mai 2010, de Parlamentul Ungariei – care a infiintat Ziua Comemorarii Trianon. Sedinta a inclus discursurile presedintelui ungar Sólyom László, al presedintelui Parlamentului Ungariei, Schmitt Pál si al episcopului Német László. Fidesz, partidul aflat la guvernare al premierul Viktor Orban, a “comemorat” semnarea Tratatului de la Trianon la finalul sedintei parlamentare, in Basilica Sfantul Stefan, iar Jobbik a organizat o manifestare in Piata Libertatii. Partidul Socialist al Ungariei (MSZP) a anuntat ca va comemora Trianonul in asa fel incat sa nu supere tarile vecine, beneficiare ale tratatului, iar parlamentarii formatiunii nu participa la sedinta festiva a legislativului ungar.
Discuri ravansarde in Transilvania
Tonul acestor manifestatii revizioniste s-a dorit a fi, anul acesta, un semnal pentru viitoare politica externa a Ungariei, tara care, odata cu aderarea la UE, a renuntat la orice pretentii teritoriale fata de vecinii sai si recunoasterea tuturor tratatelor internationale. Astfel, circa 200 de persoane s-au adunat, vineri dupa-amiaza, in Parcul Central din municipiul Sfantu-Gheorghe, judetul Covasna, pentru a comemora Tratatul de la Trianon, informeaza presa locala. Participantii au venit majoritatea cu panglici negre de doliu in piept, au arborat steagul Ungariei si steagurile secuiesti, in timp ce invitatii au sustinut discursuri despre insemnatatea istorica a acestui moment si despre dorinta de autonomie a secuilor. Adunarea a fost organizata de Partidul Civic Maghiar (PCM) si la ea au participat totodata reprezentanti ai UDMR, Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania si Asociatia Tinerilor Maghiari din Transilvania – asociatie care militeaza pentru anularea Trianonului. “In primul rand vrem sa ne gandim la viitor, pornind de la prezent, nu vrem neaparat sa rascolim trecutul, normal ca doleantele noastre sunt peste nivelul de acum. Este un moment care trebuie comemorat, pentru maghiari a fost o pierdere imensa si una dintre cele mai apropiate, de care unii dintre noi isi amintesc”, a declarat presedintele PCM din Sfantu-Gheorghe, Balint Jozsef. Comemorarea a fost deschisa in bataia timp de zece minute a clopotelor de la bisericile istorice maghiare, a continuat cu un recital de poezie si discursuri, fiind incheiata cu o rugaciune pentru pastrarea identitatii a maghiarilor si intonarea imnurilor Ungariei si secuiesc. Totodata, fililala Cluj a Miscarii Tinerilor din cele 64 de comitate a comemorat vineri, a organizat o manifestatie similara in Cluj. „Pentru poporul maghiar ziua de 4 iunie este un moment trist, o zi in care ne aducem aminte de acea nedreptate istorica care a fost momentul Trianon. Maghiarii comemoreaza aceasta zi nu doar in tinuturile pierdute de Ungaria la Trianon, ci peste tot in lume”, a declarat vineri preotul Szolosy Janos, cel care a oficieaza in fiecare an slujba de la monumentul din cimitirul Crisan, de pe 4 iunie.
Cehia protesteaza
Presedintele Cehiei Vaclav Klaus si premierul Jan Fischer au criticat vineri legea ungara a unitatii nationale, spunand ca aceasta desconsidera Tratatul de pace de la Trianon, care a marcat destramarea imperiului austro-ungar, potrivit agentiri cehe de stiri CTK. Actiunile autoritatilor de la Budapesta risca sa creeze un climat propice dezvoltarii atitudinilor extremiste si sa contribuie la reaparitia vechilor rivalitati in Europa, se arata intr-o declaratie transmisa de administratia prezidentiala de la Praga. Este inacceptabil cum aceasta lege minimalizeaza Tratatul de pace de la Trianon, care reprezinta unul din elementele fundamentale ale stabilimentului european, din care Cehia face parte, spune presedintele Klaus in comunicatul de presa.
Slovacii, impotriva revizionismului maghiar
Executivul de la Bratislava imediat dupa adoptarea legii dublei cetatenii de catre Parlamentul de la Budapesta, un proiect de lege prin care slovacii de origine maghiara care cer cetatenie ungara o pierd automat pe cea slovaca. Masura intervine dupa ce Parlamentul ungar a aprobat legea privind obtinerea cetateniei ungare de catre maghiarii care locuiesc in afara hotarelor. Legea votata de Legislativul de la Budapesta prevede ca o persoana poate obtine cetatenia ungara daca are un stramos care a fost cetatean ungar sau daca demonstreaza provenienta ungara si certifica faptul ca are cunostinte ale limbii maghiare. Noul act normativ nu da drept de vot si nici dreptul de a beneficia de sistemul social si de pensii din Ungaria. In speta, doritorii nu se vor purta decat numele de cetatean maghiar, nebeneficiind de avantajele oferite de statul maghiar. Premierul slovac Robert Fico saptamana trecuta premierului ungar desemnat, Viktor Orban, sa opreasca procesul legislativ, “in conditiile in care dubla cetatenie contravine organizatiilor internationale”. El a avertizat din nou ca, daca Parlamentul ungar adopta legea, Slovacia va da un raspuns dur. “Revizionismul si nationalismul ungar au devenit politicile oficiale la Budapesta”, adaugat el. Parlamentul slovac a adoptat o rezolutie in care a calificat eventuala decizie a legislativului ungar unilaterala si inacceptabila.
Ecouri la Bucuresti
Presedintele Comisiei de externe a Senatului, Titus Corlatean, a declarat vineri ca legea dublei cetatenii, adoptata de Parlamentul de la Budapesta, este “discriminatorie” pe baze etnice, iar majoritatea de dreapta din Ungaria “pune in discutie” sistemul de pace de la Trianon prin legea privind Ziua Unitatii Nationale. Corlatean a facut aceste afirmatii intr-o conferinta de presa, tinand sa adreseze la inceput “felicitari tuturor romanilor cu ocazia aniversarii a 90 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon”, care a fost semnat pe 4 iunie 1920, “un act care a consfiintit disparitia unei structuri anacronice, imperiul Austro-Ungar”. “Din pacate, in ultima perioada mai vechi teorii au fost resurscitate de catre noul guvern de dreapta recent ales, Fidesz, teorii pe care le speram abandonate, si care confera Trianonului o alta simbolistica. Astazi guvernantii de la Budapesta comemoreaza “tragedia natiunii maghiare” si sarbatoresc intrarea in vigoare a unei noi legi, asa-numita lege a unitatii natiunii maghiare”, a spus Corlatean, criticand aceasta lege deoarece “pune sub semnul intrebarii” sistemele de pace de la Trianon si Versailles, de la finalul primei conflagratii mondiale.
de Razvan Iorga | apr. 11, 2010 | Alte regiuni, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ungurii sunt invitati, astazi, sa isi voteze viitoarea configuratie politica a Legislativului de la Budapesta. Conform ultimelor sondaje de opinie, formatiunea de centru-dreapta Fidesz, condusa de fostul premier Viktor Orban, cu un caracter nationalist pronuntat, este favorita sa castige 60% dintre mandate. Pentru locul al doilea, ambele cotate cu circa 20%, se afla Partidului Socialist si Jobbik (partid ultranationalist de extrema dreapta). Acesta din urma este o formatiune de extrema-dreapta sustinut de extremisti paramilitari imbracati in negru este pe cale de a obtine câstiguri dramatice duminica la alegerile legislative din Ungaria, reflectând avansarile recente ale partidelor de anti-imigranti de-a lungul Europei, informeaza AP. Jobbik a obtinut capital prin trezirea nationalismului si reAnvierea sentimentelor antisemite si anti-rome, analistii acordând acestei formatiuni cele mai mari sanse de a obtine cele mai multe voturi dupa Fidesz, 17 la suta potrivit unui sondaj Gallup.
Catastrofa politica
Ascensiunea Jobbik va atrage dupa sine o catastrofa pentru Socialistii la putere, facuti raspunzatori de o majoritate zdrobitoare pentru situatia economica grava in tara. Potrivit sondajelor, socialistii vor obtine mai putin de 20 la suta din voturi, un revers uluitor fata de 43 la suta obtinute in 2006. In timp ce Fidesz si Socialistii s-au aflat pe scena politica incepând de la primele alegeri democratice in 1990, Jobbik este relativ un nou venit, intrând acolo la ultimele alegeri pentru Parlamentul European când a obtinut aproape 15 la suta din voturi, aproape de trei ori mai mult decât orice alt partid de extrema-dreapta din Ungaria dupa sfârsitul comunismului.
Antisemitism si rasism
Adeseori, comemteaza AP, evreii si tiganii au servit in mod traditional drept tapi ispasitori in Europa de Est pentru locuitorii majoritari in vremuri grele. Jobbik a reusit sa incite nationalismul extrem traditional cu o baza relativ redusa si pe sustinatorii antisemiti câstigând electorat in satele unde lipsa locurilor de munca si tâlhariile legate de saracie au exacerbat tensiunile cu tiganii, sau romi, cum mai sunt ei numiti. La ascensiunea lui Jobbik a contribuit si popularitatea Garzii Maghiare (Magyar Garda), o grupare extremista ale carei uniforme amintesc de cele purtate in anii 1940 de Crucea cu Sageti, partidul nazist din Ungaria in perioada razboiului. Cofondator al Garzii a fost liderul Jobbik Gabor Vona, desi el nu mai este un membru activ. Ea a fost desfiintata anul trecut de tribunal pentru incalcarea legii asupra operatiunilor in grup si asocierii, dar ea continua sa existe sub un nume nou, noteaza AP. “Imi voi tine promisiunea de a ma duce in parlament in prima zi intr-o vesta a Garzii”, a declarat Vona la mitingul de inchidere a campaniei electorale la Budapesta. Cele mai multe actiuni de confruntare ale Garzii au fost o serie de marsuri prin mici orase provinciale si sate pentru intimidarea marii lor populatii de romi si a opri ceea ce Jobbik denumeste a fi “crima tiganeasca”, in mare parte furtisaguri marunte prea numeroase si considerate prea minore de politie.
Crimele extremismului
O serie fara precedent de omoruri in 2008 si 2009 a facut sase victime printre romi, reflectând adâncimea urii contra acestei minoritati. “Alegatorul este foarte diferit in partea de nord-est a tarii”, a declarat analistul Csaba Toth de la Republikon Institute. “Multi si-au pierdut locurile de munca si voteaza pentru Jobbik numai datorita sentimentului anti-romi. Ei se simt cel mai amenintati de minoritati, sa traiasca lânga ele… si cred ca din banii lor le sunt acelora acordate ajutoarele sociale”, adauga el. Printre altele, vorbitorii la mitingurile electorale ale partidului Jobbik au alimentat adesea sentimente antisemite printre suporterii lor. Potrivit sondajelor, Fidesz ar putea obtine o majoritate de doua treime in legislativul de 386 de locuri, ceea ce i-ar permite sa modifice Constitutia si alte legi necesare implementarii unor reforme adesea amânate in administratiile locale si sistemul electoral. Cu toate acestea, cea mai mare provocare a noului guvern va fi sa scoata Ungaria dintr-o recesiune adânca, cu o economie contractata de 6,3 la suta in 2009 si o rata a somajului ajungând la un nivel istoric de 11,4 la suta luna trecuta. Ungaria a primit un imprumut de 20 de miliarde de euro (27,5 miliarde de dolari) de la Fondul Monetar International si alte institutii la sfârsitul anului 2008, permitându-i sa isi protejeze moneda si sa evite o volatilizare financiara, dar a fost fortata sa implementeze o serie de reduceri si de masuri de austeritate pentru a mentine deficitul bugetar sub control.
Angoasa maghiara
Unul dintre cei mai avizati experti si cunoscatori ai situatiei politice din Ungaria este Laszló Földényi, scriitor, eseist, figura de frunte a intelectualitatii ungare. El a furnizat cotidianului DIE WELT, intr-un recent interviu, cateva repere apte sa duca la o posibila dezlegare a angoasantei enigme maghiare, informeaza Deutsche Welle. Földényi porneste de la premiza ca in intreaga istorie a Ungariei nu a existat o situatie in care diversele partide politice sa ajunga pe cale rationala la un consens. Adversarul politic a fost dintotdeauna perceput ca dusman. Prin urmare frustrati, ungurii si-au pierdut increderea in democratie si in eficienta reformelor. Fiindca, deja la finele veacului al XVIII-lea, cAnd imparatul Iosif al II-lea a incercat sa-si aplice reformele si in Ungaria, aristocratia maghiara s-a opus. Pana in istoricul an 1989, tara a fost guvernata in stil autoritarist, din care motiv Földényi deduce, fara resemnare si tragism, ca ungurii nici nu ar fi avut sansa de a invata democratia. Chiar daca populatia Ungariei nu trebuie imaginata ca fiind monolitica, persista, pAna si in formele actuale de capitalism, tendinte semifeudale, inclinatii paternaliste, solutii etatiste la nivelul conducerii, influentate insa tocmai de preferintele algatorilor. Janos Kadar, promotorul asa numitului “Gulaschkomunismus”, se bucura si azi de popularitate, iar Victor Orban il imita pe fostul lider comunist, pana si in gesturi si miscari, mai sustine Földényi.
Puseuri iredentiste
Scriitorul maghiar revine asupra istoriei „nefericite” a Ungariei, amintind ca in ultimii 800 de ani, tara nu a mai cAstigat nici o batalie importanta, ca si azi ungurii sunt traumatizati de consecintele pacii de la Trianon, ca utopiile pe care le nutresc sunt retroactive, ceea ce alimenteaza si puseele de iredentism, si cele de nationalism si antisemitism. Acestea din urma sunt generate si de faptul ca, spre deosebire de restul tarilor, Ungaria nu s-a confruntat nici in timpul comunismului, nici dupa aceea, cu adevarat, temeinic si profund, cu grava ei implicare in Holocaust. Populismul de extrema dreapta, care se manifesta ingrijorator acum, nu este contracarat pe masura de societatea civila.
