Kiev-ul rămâne prins în menghina geopolitică a Mării Negre

Kiev-ul rămâne prins în menghina geopolitică a Mării Negre

NATO sprijină instaurarea păcii în Donbass

NATO sprijină instaurarea păcii în Donbass

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a exprimat disponibilitatea de a lansa negocieri cu Rusia pentru încheierea conflictului separatist din Donbas şi pentru garantarea stabilităţii în regiunea Mării Negre. „Suntem pregătiţi să negociem cu Rusia. Suntem pregătiţi să implementăm Acordul Minsk. Cu toate acestea, mai întâi trebuie să ne putem apăra şi să devenim mai puternici din punct de vedere economic, politic şi militar”, a declarat Volodimir Zelenski în cursul unei conferinţe de presă organizate împreună cui secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, la Bruxelles.

Recunoștință diplomatică

„Sunt foarte recunoscător pentru susţinerea politică şi practică pe care Ucraina o primeşte din partea Alianţei Nord-Atlantice şi din partea statelor aliate în mod individual. Sunt pregătit să ofer noi stimulente în relaţia noastră cu Alianţa Nord-Atlantică. Actuala agresiune rusă rămâne o provocare majoră pentru securitatea euro-atlantică”, a subliniat Zelenski, citat de agenţia Unian.

„Sarcina noastră comună este să asigurăm stabilitate şi securitate în regiunea Mării Negre, iar acest lucru necesită eforturi suplimentare ale Alianţei Nord-Atlantice. Sper să înnoim dialogul constant în cadrul Comisiei NATO-Ucraina la nivel de şefi de stat şi de guvern şi la nivelul miniştrilor Apărării şi de Externe”, a subliniat Zelenski.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, îngrijorat de corupția din Ucraina

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, îngrijorat de corupția din Ucraina

Corupția, amenințare supremă

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, l-a îndemnat pe noul preşedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, să implementeze reforme pentru a combate corupţia şi pentru a întări statul de drept, se arată într-un comunicat de presă publicat de organizaţie și citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Domnule preşedinte, aveţi un mandat puternic pentru a implementa reforme de bază. Pentru a combate corupţie şi a întări statul de drept. Aceste reforme sunt esenţiale pentru a asigura securitatea şi prosperitatea tuturor ucrainenilor şi de a aduce Ucraina mai aproape de NATO”, a declarat Stoltenberg.

Secretarul general a reiterat faptul că NATO continuă să susţină Ucraina, surse politice indicând faptul că în următoarele luni sprijinul financiar și militar din partea blocului va crește în mod semnificativ dacă partea rusă va continua escaladarea conflictului din Donbass.

Dramă la nivel înalt

Zelenski a efectuat prima sa vizită oficială, în calitate de preşedinte al Ucrainei, la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu Jens Stoltenberg şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Noul președinte ucrainean a cerut Uniunii Europene să-și intensifice presiunile asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului din estul Ucrainei, trăgând un semnal de alarma legat de soarta copiilor victime ale conflictului.

El a pledat în aceasta prima vizită externă cauza copiilor victime ale conflictului cu separatiștii proruși din estul Ucrainei. „Ma gândesc în continuu la sutele de copii uciși de gloanțe în estul Ucrainei”, a scris el pe pagina sa de Facebook.

Potrivit ONU, 147 de copii (98 de băieți și 49 de fete) au murit în regiunea Donbas de la începutul războiului din estul Ucrainei, alți 363 de copii fiind râniți. Aproximativ 200.000 de copii au fost nevoiți să-și părăsească locuințele. (N.G.)

Share our work
Bulgaria sabotează navigația românească pe Dunăre. Exercițiile militare ale NATO, puse în pericol de Sofia

Bulgaria sabotează navigația românească pe Dunăre. Exercițiile militare ale NATO, puse în pericol de Sofia

Liderul-bulgar-Boyko-Borisov-face-promisiuni-deșarte-la-București

Liderul-bulgar-Boyko-Borisov-face-promisiuni-deșarte-la-București

Bulgaria nu este interesată de asigurarea adâncimilor de navigație, nu fac dragaje, dar nici nu permit AFDJ Galați să intervină pe sectorul bulgar, interdicție impusă printr-un acord din 1956, relatează mass-media de la București. Surse militare de la București și Sofia au confirmat pentru agenția de presă KARADENIZ PRESS că mai multe exerciții NATO au trebuit reprogramate deoarece partea bulgară nu și-a respectat angajamentele de a menține Dunărea navigabilă în zona lor de jurisdicție. Cel mai nou exemplu sunt problemele logistice apărute în procesul de pregătire al exercițiului multinațional „Spring Storm – 18”, la care au participat aproape 2000 de soldați din zeci de state.

Obligații pentru partea română 

Statul român are obligația asigurării condițiilor de navigație pe Dunăre în conformitate cu prevederile Convenției de la Belgrad din 1948. Pe de o parte, trebuie asigurate adâncimile minime de navigație, recomandate de Comisia Europeană a Dunării, de 24 picioare, adică 7,2 metri, pe șenalul navigabil al Dunării Maritime, de la Sulina la Brăila și de 2,5 metri pe Dunărea Fluvială, de la Brăila la Baziaș. O altă activitate importantă este semnalizarea sectoarelor pe care sunt asigurate adâncimile, prin balize și geamanduri, dar și prin harta electronică a Dunării. Toate aceste operațiuni sunt realizate prin Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, companie națională sub autoritatea Ministerului Transporturilor, aceasta fiind practic administrația Dunării, relatează România Liberă.

Principala provocare: adâncimea de navigație

Asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre nu ar fi prea complicată, dar presupune anumite dotări, de la suficiente nave pentru dragarea albiei Dunării, adică scoaterea aluviunilor de pe șenalul navigabil, pentru a fi asigurată adâncimea de navigație, la spărgătoare de gheață, nave de semnalizare sau pilotine. La capitolul „dotări” lucrurile au început să se miște în ultimii ani și abia peste 2-3 ani se va putea spune că AFDJ Galați va avea suficiente nave tehnice. O parte din aceste nave sunt construite din fonduri proprii, dar sunt accesate și finanțări europene, pentru că navigația pe Dunăre este una dintre prioritățile Comisiei Europene în domeniul transporturilor. Provocările cele mai mari sunt date de asigurarea adâncimilor de navigație. În 2017, pe Dunărea Maritimă a fost dragat un volum de 670.000 de metri cubi de aluviuni, lucrările fiind în valoare de 2.667.000 euro. A fost asigurată pe șenal o adâncime de 25 de picioare, mai mare decât cea impusă de Comisia Europeană a Dunării. Lucrurile au fost ceva mai complicate pe Dunărea Fluvială, unde în special vara, în perioadele caniculare, dar și iarna, când nivelul precipitațiilor în bazinul hidrografic al Dunării este scăzut, adâncimile sunt foarte mici. În 2017, pe Dunărea Fluvială a fost dragat un volum de 452.000 mc de aluviuni, asta însemnând un efort financiar de 6.350.000 lei. În pofida acestor costuri, nu a putut fi evitată desfășurarea cu dificultate a navigației în punctele critice.

„Nodul gordian”, sectorul româno-bulgar

Pe Dunărea Fluvială sunt trei sectoare cu probleme, cel mai greu de administrat fiind sectorul româno-bulgar, din cauză că vecinii de la sud nu sunt interesați de condițiile de navigație pe Dunăre. Potrivit directorului general al AFDJ Galați, Dorian Dumitru, în 2017 a fost asigurată navigabilitatea pe sectoarele critice, Cernavodă-Brăila, dar au fost unele probleme pe sectorul Cernavodă-Silistra (Bulgaria), unde au fost 115 zile cu adâncimi scăzute. „Pe sectorul Cernavodă-Silistra, între kilometrul 300 și kilometrul 375, un sector cu probleme mari pentru navigație din cauza adâncimilor mici, am avut timp de 115 zile adâncimi sub 2,5 metri, în special în două puncte critice, în punctul critic Turcescu, în zona kilometrului 343-344 și în punctul critic Cochirleni, kilometrii 304-309. Aici numai cu lucrări de dragaj, fără lucrări hidrotehnice în albie, reușim foarte greu să asigurăm adâncimea. Pe sectorul de la kilometrul 610 la kilometrul 845, pe care îl administrăm noi din cadrul sectorului comun româno-bulgar, am avut cinci zile în care nu am asigurat 2,5 metri, la Corabia. În rest, tot prin dragaj am reușit să asigurăm adâncimea”, spune reprezentantul AFDJ, citat de România Liberă.

Negocieri între Ministerele de Externe

La nivelul Ministerelor de Externe și Ministerelor Transporturilor din România și Bulgaria se discută despre modificarea acordului din 1956, pentru ca partea română să poată efectua dragaje și pe sectorul bulgar. „Statul român, prin Ministerul de Externe și cu implicarea Ministerului Transporturilor, poartă discuții cu Ministerul Afacerilor Externe din Bulgaria și cu Ministerul Transporturilor de acolo, pentru că se dorește ca acel acord, încheiat în 1956 cu Republica Populară Bulgară, să fie actualizat, în sensul că atunci când nu este asigurată adâncimea să permită și intervenția părții române cu lucrări de dragaj pe sectorul administrat de ei. Sunt discuții. Degeaba ne chinuim noi să facem eforturi financiare dacă nu există conectivitate. Noi asigurăm adâncimea de 2,5 metri, iar la ei este sub 2 metri sau mai puțin. N-am făcut nimic”, a mai adăugat Dorian Dumitru. În urmă cu doi ani, au fost purtate discuții la Bruxelles, la Comisia Europeană, dar nu au fost schimbări notabile în atitudinea vecinilor de la sud, așa că este de înțeles reticența directorului AFDJ când spune „sunt discuții”.

Autoritățile din Bulgaria nu sunt interesate de cooperarea cu cele din România la asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre nici măcar atunci când este vorba de accesarea unor fonduri europene. Anul trecut a fost elaborat un proiect comun, pentru construirea cu bani de la UE a două complexuri de dragaj, unul pentru AFDJ, celălalt pentru o companie de navigație din Bulgaria. Fiecare companie ar fi primit câte 12.220.000 euro, pentru construirea complexului de dragaj și decontarea salariilor, carburanților și altor costuri în primii doi ani de  dragaje. Potrivit lui Dorian Dumitru, bulgarii s-au retras din proiect în ultima clipă.

Scandal diplomatic

Un număr de 15 europarlamentari români au adresat anterior o scrisoare deschisă despre problemele de navigație pe Dunăre responsabililor din Parlamentul European. Scrisoarea a ajuns la președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, comisarul pentru Transport, Violeta Bulc, și președintele Comisiei pentru Transport și Turism din Parlamentul European, Karima Delli.

„Vă adresăm această scrisoare deschisă pentru a veni în sprijinul stakeholderilor români din sectorul de navigație maritim și fluvial. Prin această scrisoare ne exprimăm îngrijorarea cu privire la neefectuarea operațiunilor de dragaj de-a lungul părții navigabile a Dunării dintre România și Bulgaria. Lipsa disponibilității de colaborare manifestate de partea bulgară în vederea remedierii acestei situații are consecințe grave asupra înregului sistem de transport european și asupra economiilor statelor membre.”, spun semnatarii.

Aceștia afirmă că, în conformitate cu numeroasele documente ale Comisiei, inclusiv a Cărții albe – foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor, din anul 2011, există două obiective cheie pentru sectorul de transporturi: 1) asigurarea unei infrastructuri competitive și 2) eliminarea blocajelor fizice și administrative. În acest sens dragarea, adică operațiunea de îndepărtare a sedimentelor și depunerilor subacvatice în vederea curățării segmentelor navigabile pentru a permite efectuarea transportului fluvial, reprezintă o activitate esențială în atingerea acestor obiective.

„Deși și-au luat în repetate rânduri angajamentul să asigure o întreținere corespunzătoare a Dunării, autoritățile bulgare au eșuat lamentabil în atingerea acestui scop, blocând indirect accesul Cargo în și din Europa. Din acest motiv, industria românească a înregistrat pierderi semnificative care au rezultat din creșterea prețurilor operațiunilor de transport pentru produse agricole și materii prime, contribuind în aceleași timp și la reducerea activităților turistice în Delta Dunării.

Nu în ultimul rând, lipsa predictibilității navigației interne a condus la redirecționarea transportului materiilor și mărfurilor ce puteau fi transporatate pe Dunăre către alte porturi europene, lărgind decalajul de dezvoltare dintre vest și est.  În calitatea noastră de reprezentanți ai României în Parlamentul European, considerăm că această situație nu este doar îngrijorătoare, ci și inacceptabilă.

Vrem să subliniem faptul că lipsa dragajului nu este o problemă regională românească, ci în primul rând una europeană care afectează piața unică. Dunărea este unul dintre cele mai mari fluvii din Europa, din lungimea căruia jumătate, adică 1100 km, străbate România. Trebuie subliniat faptul că Dunărea reprezintă atât un punct de intrare în inima Europei, cât și un punct de referință de-a lungul mai multor axe strategice. De asemenea, în contextul discuțiilor care au loc pentru dezvoltarea unui sistem de transport modern și sustenabil, navigația internă reprezintă una din cele mai curate alternative și este crucială în implementarea țelurilor noastre multimodale.”, mai spun semnatarii scrisorii.

Exercițiile militare ale NATO, puse în pericol de Sofia

Exercițiile militare ale NATO, puse în pericol de Sofia

Demersuri fără răspuns

Până în acest moment, autoritățile române au făcut numeroase încercări de a rezolva aceste probleme prin negocieri bilaterale. Acestea au încercat să-și abordeze omologii bulgari în mai multe ocazii, inclusiv la nivel european, printre altele pe parcursul zilelor TEN-T din Rotterdam în anul 2016 și la întâlnirea miniștrilor de transport din Luxembourg în anul 2012. În final, autoritățile române au efectuat din proprie inițiativă și pe cheltuiala lor operațiuni de dragaj. Aceste încercări nu au condus însă nicăieri, iar dialogul a fost suspendat. De asemenea, nu am primit încă nicio rezoluție concretă privind notificările formale și informale pe care noi, în calitate de membrii ai Parlamentului European, le-am transmis în repetate rânduri Comisiei.

„Prin urmare considerăm că aceasta nu mai reprezintă o problemă bilaterală. Ca atare, intenția noastră este să ridicăm din nou această problemă la nivel european și să solicităm o intervenție promptă a instituțiilor europene în rezolvarea acestei chestiuni de mare importanță pentru sectoarele de transport și turism. Autoritățile române și stakeholderii sunt dispuși să inițieze dialogul și să susțină partea bulgară în îndeplinirea obligațiilor lor privind dragarea sectoarelor navigabile ale Dunării. Ne bazăm pe sprijinul dumneavoastră”, au conchis europarlamentarii români.

Cei care au semnat scrisoarea sunt: Ana-Claudia Țapardel, Dan Nica, Ioan Mircea Pașcu, Doru-Claudian Frunzulică, Maria Grapini, Emilian Pavel, Răzvan Popa, Daciana Sârbu, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Damian Drăghici, Gabriela Zoană, Andi Cristea, Victor Boștinaru, Ramona Mănescu, Norica Nicolai.

Promisiuni deșarte

Premierul bulgar Boiko Borisov a declarat anterior că existenţa în continuare a formatului cvadrilateral Bulgaria – România – Grecia – Serbia reprezintă un semn clar că acesta a fost unul constructiv, productiv. Aceste declarații au fosy făcute după ce premierii român, bulgar şi grec şi preşedintele Serbiei s-au întâlnit, în urmă cu câteva săptămâni, la Palatul Victoria.

„Aş spune că simplul fapt că acest format de cooperare continuă să existe este un semn clar al faptului că a fost un format constructiv, productiv şi dorim să menţionăm faptul că vrem să continuăm să realizăm lucruri ca să ne aducă tot mai aproape, nu să ne separe, vrem să avem parte de o infrastructură care să ne conecteze de Europa şi de restul lumii, vrem să creştem gradul de dezvoltare economică, să îmbunătăţim turismul şi să înregistrăm progrese în toate celelalte sectoare economice”, a afirmat Borisov.

Şeful Executivului de la Sofia a menţionat că premierul român a propus o serie de proiecte „foarte importante”, unul dintre acestea constând într-un nou pod peste Dunăre la Ruse.

„De asemenea, am menţionat posibilitatea de construire a unei autostrăzi care să ne conecteze capitalele, de asemenea conectarea portului Salonic cu porturile din Bulgaria şi din România, îmbunătăţirea conectivităţii cu Belgradul, cu Bratislava, cu Skopje. Grecia şi Serbia s-au implicat, de asemenea, în această iniţiativă de îmbunătăţire a conectivităţii la nivel regional cu Pristina”, a spus Borisov.

Premierul bulgar a subliniat şi importanţa problematicilor legate de Balcanii Occidentali.

Mândrie bulgară

„Sunt foarte mândru de elitele politicii din Balcani de la ora actuală, pentru că nu îmi amintesc să mai fi avut altădată în istorie elite atât de responsabile în ţările din Balcani şi cred că realizăm cu toţii că suntem acum parte a familiei europene şi nu există nicio alternativă la perspectiva europeană pentru Balcanii Occidentali. Vom continua în acest format cvadripartit, la sfârşitul lunii iunie, probabil, ne vom reîntâlni, după care va urma întâlnirea în formatul 16+1 în luna iulie”, a spus Borisov. (M.B./M.I.

Share our work
Serbia, favorită în cursa pentru integrare europeană dintre statele balcanice

Serbia, favorită în cursa pentru integrare europeană dintre statele balcanice

Comisarul european Jean Claude Juncker sprijină aderarea Serbia la UE

Comisarul european Jean Claude Juncker sprijină aderarea Serbia la UE

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că Serbia este țara candidată la aderare care a avansat cel mai mult în procesul de integrare europană, relatează mass-media de la Belgrad, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Acesta a subliniat că data aderării depinde în primul rând de Serbia, iar la conferința de presă comună cu președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a spus că nu a venit la Belgrad pentru a da lecții Serbiei. Președintele Comisiei Europene a afirmat că UE consideră că sunt șase domenii în care Serbia trebuie să acţioneze pe drumul spre UE. Oficialul UE a menționat faptul că este absolut necesar ca Serbia să își rezolve problemele cu Republica Kosovo pentru a putea adera la blocul comunitar.

Reamintim că Serbia este cel mai important aliat al Federației Ruse din Balcani, Moscova sprijinind demersurile Serbiei de blocare a recunoașterii independenței Republicii Kosovo de către comunitatea internațională. Federația Rusă vinde sisteme de armament Serbiei, iar o parte importantă din economia sârbă este controlată de firme cu capital rusesc, cel mai bun exemplu fiind Gazprom.

Presiuni germane

Serbia va trebui să accepte independenţa Kosovo pentru a putea adera la Uniunea Europeană, a declarat recent, în timpul unei vizite la Pristina ministrul german de externe, Sigmar Gabriel. Oficialul german a promis liderilor kosovari că îi va ajuta pentru a obţine recunoaşterea independenţei şi din partea statelor UE care încă nu au recunoscut-o, România fiind printre ele.

„Dacă Serbia doreşte să se îndrepte către Uniunea Europeană, construirea statului de drept este prima condiţie, dar în mod firesc şi acceptarea independenţei Kosovo”, a spus Sigmar Gabriel, citat de agenţia Reuters, la o conferinţă de presă comună cu premierul kosovar, Ramush Haradinaj. „Aceasta este condiţia esenţială pentru a merge către Europa”, a insistat ministrul de externe german, susţinând că a transmis acelaşi mesaj şi la Belgrad, unde a avut întrevederi cu oficialii sârbi înainte de a veni la Pristina.

Kosovo visează la integrarea europeană

Kosovo visează la integrarea europeană

Kosovo, viitor membru UE?!

Sigmar Gabriel a mai spus la Pristina că Germania va ajuta Kosovo să obţină recunoaşterea independenţei şi din partea celor cinci state membre ale UE care încă nu au recunoscut această independenţă autoproclamată de kosovari în anul 2008, respectiv România, Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia.

„În mod natural, aderarea la UE este obiectivul final. Pentru aceasta una dintre condiţii este să convingem cele cinci state ale UE care nu recunosc Kosovo că o asemenea recunoaştere este logică, întrucât Kosovo nu va mai face parte niciodată din Serbia”, a motivat şeful diplomaţiei germane.

UE vs. Kosovo

Mai mult de jumătate dintre sârbi ar vota în favoarea aderării la Uniunea Europeană, în timp ce aproape un sfert s-ar pronunţa împotriva intrării ţării lor în blocul comunitar, relatează mass-media locală, citată de agenția KARADENIZ PRESS.

Potrivit sondajului, realizat de Ministerul sârb al Integrării Europene, la întrebarea ”Susţineţi Serbia să devină stat membru al UE ?”, 52% dintre cei chestionaţi au răspuns afirmativ, 24% – negativ, iar 12% au spus că nu vor vota sau nu ştiu cum să răspundă.Sprijinul faţă de reformele cerute de aderarea la UE rămâne foarte mare: 65% dintre respondenţi cred că ele ar trebui aplicate indiferent de aderarea la organizaţie, spre binele cetăţenilor şi al ţării, transmite Agerpres.

Întrebaţi care este cel mai mare donator pentru Serb ia începând din 2000, 24% au indicat Uniunea Europeană, restul enumerând Rusia, China, Japonia şi alte ţări. Potrivit unor date oficiale, UE şi membrii săi au donat Serbiei 4,31 miliarde de euro începând din 2000, fiind cel mai mare donator pentru Belgrad.

Acelaşi sondaj arată că aproximativ 19 % dintre sârbi sunt de părere că aderarea la UE va spori şansele oamenilor de a găsi un loc de muncă, 15% cred că le va oferi tinerilor perspective mai bune, iar 13% consideră că intrarea în blocul comunitar va fi o ocazie de a transforma ţara lor într-un stat de drept. Sondajul a fost efectuat în decembrie anul trecut, pe un eşantion de 1.050 de persoane cu vârste de peste 18 ani. Comparativ cu Serbia, în Muntenegru peste 80% dintre cetăţeni susţin aderarea ţării lor la UE.

2025, o dată deschisă tuturor candidaților

Jean-Claude Juncker, a declarat, la Tirana, că țările din vestul Balcanilor ar trebui să fie pregătite pentru aderarea la Uniunea Europeană în 2025, dacă vor fi îndeplinit până atunci toate criteriile necesare pentru a deveni membre. „Contrar celor citite peste tot, Comisia şi eu nu am spus că Serbia şi Muntenegru vor fi neapărat membri ai UE în 2025. Termenul din 2025 este deschis tuturor ţărilor candidate. Iar în măsura în care o ţară candidată va îndeplini până atunci sau mai devreme toate criteriile pentru aderare, vom acţiona astfel încât eforturile acesteia să fie recunoscute de UE”, a declarat acesta.

Serbia şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea aderării la UE, menţionează Reuters. Aceste ţări negociază deja mai multe capitole din cele obligatorii pentru intrarea în Uniune şi au încheiat deja câteva. Albania şi Macedonia speră să primească undă verde de la Bruxelles pentru începerea negocierilor în câteva luni.

Albania, Macedonia, Muntenegru și Serbia sunt candidate oficiale la aderarea la UE, în timp ce Bosnia și Kosovo încearcă să obțină acest statut.

Regiune importantă

UE consideră Balcanii Occidentali o regiune importantă în dosare precum controlul imigrației și combaterea unor amenințări mergând de la presupusul amestec al Rusiei la islamul radical.

Țările membre au conștientizat că „poate fi obținută pacea în Balcani și că în acest scop perspectiva aderării la UE este vitală”, a adăugat reprezentantul Comisiei Europene. El nu a susținut însă ideea unei Europe cu mai multe viteze, întrucât, în opinia sa, acest lucru ar duce la apariția unor linii de separație între țările membre. (N.G./M.I.)

Share our work
Juncker: UE nu se va mai extinde in urmatorii cinci ani de zile

Juncker: UE nu se va mai extinde in urmatorii cinci ani de zile

Jean-Claude-JunckerNoul sef al Comsiei Europene, Jean-Claude Juncker, a afirmat marti, in plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, ca niciun stat nou nu va adera la Uniunea Europeana in cei cinci ani ai mandatului sau. „Din perspectiva de astazi este de neconceput ca unele dintre statele candidate cu care negociem sa indeplineasca toate criteriile mai devreme de 2019. Dar negocierile vor fi continuate. si alte state europene au si ele nevoie de credibilitate, de perspective europene serioase. E vorba de statele din Balcani (…) si ele au nevoie de perspectivele de aderare”, a argumentat el.

Jean-Claude Juncker a salutat in context poporul ucrainean pe care l-a calificat ca fiind un popor european, care isi are locul in Europa. De asemenea, el a facut apel la ‘intensificarea eforturilor de cooperare, asociere si parteneriat cu tarile din Parteneriatul Estic’, precum Ucraina si R. Moldova. Juncker a mai afirmat ca politica externa si cea de securitate si aparare comuna trebuie sa fie consolidate. Potrivit acestuia, apararea nu inseamna ca UE trebuie sa fie „un fel de alternativa la NATO”, pentru ca ambele organizatii „trebuie sa colaboreze si sa respire impreuna”.

Cu toate acestea, cancelarul federal german Angela Merkel a exprimat marti sprijinul ferm al tarii sale pentru integrarea tarilor din Balcani la Uniunea Europena (UE). Sprijin in mod ferm perspectivele europene ale tuturor tarilor din regiune. Nu vom abandona’ procesul de extindere cu tarile din Balcani, a declarat Angela Merkel in timpul unei conferinte de presa organizate in marja unei reuniuni a sefilor de stat ai celor opt tari din Balcani. ‘Exista inca multa munca in fata noastra’, a atentionat Merkel, inainte de a se intalni cu presedintii Albaniei, Bosniei, Croatiei, Muntenegrului, Kosovo, Macedoniei, Serbiei si Sloveniei.

Share our work