de Isac Mihai | iun. 3, 2021 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Vladimir Putin, summit de tatonare cu Biden
În marja primei deplasări în străinătate, preşedintele american Joe Biden are pe agendă reuniuni cu Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan. Biden va mai fi primit de către doi monarhi europeni.
Joe Biden are programată o întâlnire cu premierul britanic Boris Johnson pe 10 iunie, înainte de participarea sa la summitul G-7. Biden se va întâlni cu liderul de la Londra „pentru a afirma durabilitatea forţei relaţiei speciale dintre Statele Unite şi Marea Britanie”.
Grupului celor 7 (G7 – cele mai industrializate state – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA) se va reuni în perioada 11-13 iunie la Cornwall, în Anglia. Cu acest prilej, Biden va avea întrevederi bilaterale şi cu alţi lideri din G7, a menţionat Casa Albă.
Pe 13 iunie, preşedintele SUA o va întâlni pe regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, la castelul Windsor.
Biden va încerca să obțină sprijinul aliaților premergător celor două reuniuni cu Putin și Erdogan.
Erdogan-Putin, o alianță inacceptabilă pentru Casa Albă
Summituri importante
A doua zi, pe 14 iunie, Joe Biden se va deplasa la Bruxelles pentru a lua parte la summitul NATO, în marja căruia se va întâlni cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, iar pe 15 iunie va participa la summitul Uniunea Europeană – SUA.
Tot în Belgia, liderul de la Casa Albă are programate întâlniri cu regele Philippe şi cu prim-ministrul belgian Alexander De Croo.
Summitul dintre Joe Biden şi preşedintele rus Vladimir Putin este prevăzut pentru 16 iunie, la Geneva, în Elveţia, a mai anunţat Casa Albă.
Turneul va evidenţia angajamentul SUA de restabilire a alianţelor internaţionale, de a revitaliza relaţia transatlantică şi de a coopera cu aliaţii şi cu partenerii multilaterali pentru a aborda provocările globale şi a apăra mai bine interesele Americii”, anunţă Preşedinţia SUA
„Preşedintele Biden va reafirma angajamentul SUA faţă de NATO, faţă de securitatea transatlantică şi faţă de apărarea colectivă. Liderii NATO vor discuta despre modalităţile de a orienta Alianţa pentru a aborda viitoarele ameninţări şi pentru a asigura o repartizare eficientă a sarcinilor”, precizează Casa Albă. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | mai 31, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri
Insulele Kurile, apărate furibund de Kremlim
Japonia a condamnat joi ceea ce a descris drept o creştere a prezenţei militare a Rusiei în arhipelagul aflat în dispută între cele două ţări după cel de-al Doilea Război Mondial, relatează agenția DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Acumularea militară în Teritoriile de Nord este inacceptabilă pentru Japonia’, a declarat ministrul apărării nipon Takeshi Iwaya în finalul discuţiilor joi la Tokyo cu o delegaţie de înalţi responsabili ruşi, referindu-se la cele patru insule din arhipelagul Kurilelor de Sud (Etorofu, Kunashiri, Shikotan şi Habomai) în limbajul diplomatic japonez.
Bătălia rachetelor
Forţele sovietice au capturat insulele Kurile, sau Teritoriile de Nord, aşa cum le numeşte Japonia, cu peste 70 de ani în urmă în ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial. Din cauza acestei dispute teritoriale, între Rusia şi Japonia nu există nici astăzi un tratat de pace, care să pună capăt în mod oficial războiului din Pacific.
Prezent la discuţiile de la Tokyo, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a insistat asupra faptului că Rusia are dreptul să desfăşoare activităţi militare în Kurilele de Sud. ‘Forţele armate ruse acţionează pe teritoriu suveran şi au dreptul să facă aceasta în baza dreptului internaţional’, a afirmat Lavrov, citat de TASS.
La rândul său, ministrul de externe rus şi-a exprimat preocuparea faţa de preconizata instalare în Japonia a unui sistem de apărare antirachetă american Aegis Ashore, în cadrul a ceea ce el a calificat drept o consolidare a colaborării militare nipono-americane.
Întâlnire la nivel înalt
Principalul rival geopolitic al Rusiei, SUA sunt aliat apropiat al Japoniei, furnizând o parte importantă a sistemelor de luptă folosite de forțele militare, navale și aeriene nipone. Ministrul apărării de la Tokio a insistat că instalarea sistemului american antirachetă nu reprezintă o ameninţare la securitatea Federaţiei Ruse.
Întâlnirea de la Tokyo s-a desfăşurat în formatul ‘doi plus doi’, implicând participarea miniştrilor de externe şi ai apărării din cele două ţări.
În paralel, Japonia şi Rusia pregătesc în prezent o reuniune între liderii lor, premierul nipon Shinzo Abe urmând să se întâlnească cu preşedintele rus Vladimir Putin în cadrul summitului G20, preconizat să aibă loc în iunie 2019 la Osaka.
Divergențe semnificative
Între Rusia şi Japonia se menţin divergenţe ‘foarte semnificative’ cu privire la problema insulelor Kurile, revendicate de cele două ţări, a afirmat la începutul lunii mai 2019 ministrul de externe rus Serghei Lavrov.
Înaintea unei întâlniri la Moscova cu omologul său japonez Taro Kono, şeful diplomaţiei ruse a apreciat că discuţiile anterioare au permis celor două ţări să-şi expună punctele de vedere. ‘Sper că aceste negocieri şi aceste consultări ne vor permite să înţelegem mai bine divergenţele noastre, chiar dacă aceste diferenţe rămân încă foarte semnificative’, a afirmat Lavrov, citat de agenţiile de presă ruse.
Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur cu Japonia
Istorie zbuciumată
Numite ‘Kurilele de Sud’ de către Rusia şi ‘Teritoriile de Nord’ de către Japonia, aceste insule vulcanice între Marea Ohoţk şi Oceanul Pacific se află în centrul unui diferend teritorial care a împiedicat cele două ţări să semneze un tratat de pace după cel de-al Doilea Război Mondial.
Tokyo consideră oficial cele patru insule anexate de URSS în 1945 – cu 20.000 de locuitori – ca făcând ‘parte integrantă din teritoriul japonez’.
Premierul nipon Shinzo Abe şi preşedintele rus Vladimir Putin au făcut o prioritate din rezolvarea acestui diferend şi s-au întâlnit de 25 de ori din 2013.
În noiembrie, Putin şi Abe au convenit la Singapore să accelereze negocierile în baza unei declaraţii din 1956.
Această declaraţie prevedea că URSS se angajează să restituie cele două insule mai mici (Shikotan şi Habomai) în schimbul încheierii unui tratat de pace. Or, negocierile, puternic încetinite după semnarea în 1960 a tratatului de cooperare între Tokyo şi Washington, nu au dat până acum vreun rezultat.
La sfârşitul lunii ianuarie, Vladimir Putin a indicat, după o întâlnire cu Shinzo Abe la Moscova, că este nevoie în continuare de o ‘muncă migăloasă’ pentru a se ajunge la semnarea unui tratat de pace.
Această dispută teritorială nu împiedică cele două ţări să întreţină relaţii economice, ilustrate în special prin importante investiţii nipone în Rusia, printre care cele ale grupului auto Toyota sau ale giganţilor în domeniul energetic. În ultimii ani, Abe şi Putin au discutat şi despre proiecte economice în insulele situate între Marea Ohoţk şi Oceanul Pacific.
Prezența militară a SUA în apropierea Kurilelor îngrijorează Kremlinul
Poziție rusă dură
Kremlinul a respins anterior orice ‘acord separat’ care ar prevedea o ‘returnare automată’ a unei părţi din insulele Kurile, aflate sub jurisdicţia Federaţiei Ruse, dar revendicate de Japonia. ‘În ultimele zile, am auzit o mulţime de raţionamente şi speculaţii politice potrivit cărora ar exista un fel de acord separat privind transferul unor insule şi aşa mai departe. Nu este cazul şi nu poate fi’, a afirmat anterior purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o declaraţie la televiziunea publică rusă Rossia-1.
Revenirea la formatul de negocieri în baza Declaraţiei comune din 1956 privind încheierea unui tratat de pace cu Japonia nu înseamnă transferul automat al unor teritorii ruse părţii japoneze, a insistat Peskov, în cadrul emisiunii săptămânale ‘Moscova. Kremlin.Putin’, adăugând că Rusia şi Japonia, în problema Kurilelor, vor accepta un compromis care să nu contravină intereselor lor naţionale, potrivit TASS.
‘Putem oare spune că această (relansare a negocierilor) înseamnă o returnare automată a unor teritorii? Desigur, nu!’, a adăugat Dmitri Peskov.
Baze strategice
De cealaltă parte, Tokyo a asigurat anterior, prin vocea secretarului general al guvernului, Youshihide Suga, că în cazul în care Japoniei îi vor fi predate o parte din insulele Kurile, acolo nu vor fi instalate baze americane. Japonia oferă periodic astfel de asigurări diplomatice părții ruse, exprimându-și disponibilitatea pentru crearea unei zone demilitarizate în insulele Kurile după revenirea acestora sub jurisdicția japoneză.
Anual, armata rusă este implicată în exerciții militare masive în Marea Japoniei, ca parte a manevrelor periodice Vostok, desfășurate în Siberia şi Extremul Orient Rus, exerciţii în Marea Japoniei.
De exemplu, în cadrul manevrelor-gigant Vostok-2018, peste 2000 de militari și sute de vehicule militare, au efectuat exerciții, cu participarea Chinei, un alt rival militar, politic și economic al Japoniei. În total, peste 300.000 de militari, 36.000 de vehicule, 1.000 de avioane şi 80 de nave au luat parte la Vostok-2018.
Japonia se teme de o prezenţă militară sporită a Rusiei în această regiune şi îndeosebi în Insulele Kurile, între care patru, revendicate de Tokyo, sunt la originea tensiunilor dintre cele două ţări. (M.B./Mihai Isac)
de Marcu Viadi | oct. 30, 2013 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Razboi energetic, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Daca in urma cu cateva ani Turcia avea planuri energetice mari cu Rusia, acum atentia Ankarei se indreapta spre Japonia, tara cu care va demara mai multe proiecte de acest fel. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan si omologul sau japonez Shinzo Abe au semnat marti un acord oficial privind construirea unei centrale nucleare la Sinop, pe coasta Marii Negre, aceasta urmand sa fie cea de-a doua centrala nucleara din Turcia, informeaza agentia Anadolu, citata de Karadeniz Press. In luna mai a acestui an, Turcia a anuntat ca un consortiu compus din firmele Mitsubishi Heavy Industries (Japonia) si Areva (Franta) va construi cea de-a doua centrala nucleara din Turcia, centrala care va fi amplasata pe coasta Marii Negre la Sinop. Contractul, in valoare de 22 miliarde de dolari, prevede construirea unei centrale cu patru reactoare si o capacitate de 4.800 megawati. Prima unitate ar urma sa demareze productia in 2023 iar in 2028 ar trebui sa devina operationale toate cele patru reactoare. „Stim ca este imposibil sa spunem ca nu vor avea loc accidente. Chiar daca exista o probabilitate de una la un milion, astfel de accidente pot avea loc si este imposibil sa ignoram acest lucru”, a declarat Recep Tayyip Erdogan referindu-se la accidentul de la Fukushima. „Japonia este responsabila pentru imbunatatirea sigurantei centralelor nucleare din intreaga lume prin impartasirea experientei si lectiilor invatate de pe urma accidentului de la Fukushima”, a declarat, la randul sau, premierul nipon Shinzo Abe.
Piata importanta
Prima centrala nucleara din Turcia, o unitate de 4.800 megawati amplasata in provincia Mersin de pe coasta Marii Mediterane, este construita de compania rusa Rosatom, iar primul reactor este programat sa devina operational in 2019. Piata energetica din Turcia pare va fi una dintre cele mai promitatoare piete din Europa. Consumul de electricitate a crescut cu 5% pana la 242 miliarde kilowati ora in 2012 iar prognozele privind cresterea cererii de electricitate sunt devansate doar de cele ale Chinei. Pentru a face fata cererii Turcia are nevoie sa instaleze anual capacitati de 3.500 MW. Premierul turc Tayyip Erdogan este un sustinator al energiei nucleare, care ar urma sa ajute Turcia sa-si reduca dependenta de importurile de hidrocarburi prin furnizarea a 10% din necesarul de energie electrica in 2023.
de Marian Petru | aug. 22, 2013 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Uncategorized @ro
Doua bombardiere ruseşti au intrat, joi, pentru scurt timp in spatiul aerian japonez, a anuntat Ministerul Apararii de la Tokyo, care a ridicat de la sol avioanele de vanatoare. Potrivit unui purtator de cuvant al ministerului, aceste doua avioane TU-95 au intrat in spatiul aerian japonez in apropiere de insula Okinoshima, in largul Fukuoka (sud-vest), timp de doua minute, la scurt timp dupa pranz (06.00 ora Romaniei). „Patru avioane de vanatoare F-2 ale fortelor aeriene de autoaparare (numele aviatiei japoneze, n.red.) au decolat pentru a le face fata”, a explicat acest oficial. Ministerul nipon de Externe a explicat, la randul sau, ca a emis un protest oficial catre ambasada Rusiei la Tokyo. in februarie, doua avioane de vanatoare ruseşti SU-27 au intrat in spatiul aerian japonez timp de un minut, in largul insulei nordice Hokkaido, potrivit Tokyo. Acesta a fost primul incident de acest tip declarat in cinci ani. intre cele doua tari exista un diferend teritorial cu privire la patru insule din sudul arhipelagului Kurile, in apropiere de Hokkaido. Numite Teritoriile din Nord de Japonia, ele au fost anexate de sovietici la sfarşitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, ceea ce a impiedicat pana in prezent semnarea unui tratat de pace intre cele doua tari. In replica, Ministerul Apararii rus a respins acuzatia Japoniei potrivit careia avioane militare ruse ar fi intrat in spatiul aerian japonez şi a dat asigurari ca acestea au fost escortate de catre avioane japoneze deasupra zonei maritime neutre dintre cele doua tari. Potrivit Moscovei, avioanele de lupta strategice Tu-95 efectueaza periodic zboruri de antrenament, respectandu-se normele internationale privind utilizarea spatiului aerian deasupra apelor neutre. Reprezentantii ministerului citat au mai precizat ca din registrele de control aflate la bordul avioanelor se intelege ca nu a avut loc incalcarea frontierei aeriene cu Japonia.
de Vitalie Goncearov | feb. 5, 2013 | Alte regiuni, Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, UE, Uncategorized @ro
Fostul presedinte rus, Dmitri Medvedev, in vizita in arhipelagul Kurile (2010)
Rusia a demarat marti un exercitiu militar de amploare in zona sa estica, mai precis in disputatele insule Kurile, a declarat un oficial de la Moscova, citat de RIA Novosti. Aceste insule, aflate in vecinatatea Japoniei, fac obiectul unui diferend in cadrul relatiilor ruso-japoneze. Exercitiile fortelor rusesti au loc cu doar doua zile inainte ca Japonia sa sarbatoreasca Ziua Teritoriilor de Nord pe 7 februarie. Manevrele militare includ cooperarea dintre Flota rusa a Pacificului, aviatia tactica de lupta, artilerie precum si personal militar rus stationat pe aceste insule, a precizat purtatorul de cuvant al districtului, Alexander Gordeiev. „In principal, exercitiile se vor concentra pe un scenariu legat de operatiune speciala pentru a ajuta un vas de razboi aflat in primejdie in apele teritoriale ale Rusiei, a declarat acesta. El nu a putut preciza care dintre insule sunt implicate efectiv in aceste manevre. Insulele disputate Iturup, Kunashiri, Shikotan si Habomai, denumite si Kurilele de Sud sunt revendicate de mai multe decenii de catre Japonia. Ele au fost ocupate de catre fortele sovietice in cel de-al doilea razboi mondial. Luna trecuta, fostul premier japonez Yoshiro Mori a sugerat ca Japonia sa primeasca trei dintre aceste insule, lasand insula Iturup pentru Rusia pentru a dezamorsa acest diferend. Chiar si asa, secretarul Cabinetului japonez Yoshihide Suga a declarat ca toate cele patru insule apartin Japoniei si ca guvernul nu-si va schimba pozitia. In replica, Rusia a afirmat ca nu va ceda suveranitatea acestor insule. In 2010, fostul presedinte Dmitri Medvedev a starnit o disputa diplomatica in urma primei vizite facuta de un lider rus pe aceste insule, ulterior Moscova afirmand ca isi va spori prezenta militara in aceasta zona.
Raceala declarata
Chiar in timpul vizitei lui Medvedev pe aceste insule, Japonia a lansat proteste vehemente. In schimb, premierul rus Dmitri Medvedev s-a declarat “indiferent” la reactia Japoniei cu privire la vizita sa in una din insulele Kurile de Sud, reclamate de Tokyo de la anexarea de după al Doilea Război Mondial. “In ceea ce priveste reactia partenerilor nostri japonezi, aceasta mă lasă indiferent. Nu imi pasă atat de mult, incat să-mi pierd timpul răspunzand la această chestiune”, a afirmat Dmitri Medvedev. “Ce avem de discutat cu ei? Problema prezentei premierului rus pe teritoriul rusesc? Aceasta ar putea ajunge prea departe”, a adăugat seful guvernului de la Moscova. Deplasarea efectuată marti de Medvedev in Kurile a provocat imediat reactia diplomatiei de la Tokyo, care l-a convocat pe ambasadorul rus in Japonia pentru a-si exprima protestul fată de această vizită.
