Operatiunea IUG – Iulie 1949 – 62 de ani de la deportarile din Basarabia
Astazi se implinesc 62 de ani de la valul de deportari din Basarabia, din anul 1949. Deportarea de la 6-7 iulie 1949 – operatiune denumita conspirativ “IUG” (Sud) – s-a facut in urma Hotararii Biroului Politic al CC al PC al URSS Nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949. Intre 1930 si 1951, in Moldova au existat mai multe valuri de deportari, pe diferite categorii:
-in 1930 au fost deportati 1.832 de „culaci” din RASSM;
-in noaptea din 12 spre 13 iunie 1941 – 19.109 persoane (4.862 familii) din randurile „elementelor social-periculoase” din RSSM;
-in 1945 au fost deportati 1.207 (529 familii) de „nemti”;
-intre 1946-1949 au fost deportati cei care au facut serviciul militar in armata germana, „vlasovtii”, politistii, jandarmii si „alti complici ai regimului antisovietic”, in total 2.482 de persoane (dosarele acestora se pastreaza la locul deportarii, in regiunea Irkutsk);
-in noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 au fost incarcate in trenuri 12.167 de familii de „culaci, mosieri, negustori si sectanti activi”;
-la 1 aprilie 1951 au fost deportati 2.617 de „sectanti” (723 familii) din raioanele de nord ale RM (iehovisti, baptisti etc.).
In noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, din Basarabia, au fost deportate in Siberia si Kazakhstan zeci de mii de persoane. Acesta a fost primul val de deportari, urmat de altele care au despartit mii de familii si au distrus destinele multor romania basarabeni. Cea de a doua deportare, de la 6-7 iulie 1949 (operatiune denumita conspirativ “IUG” ), s-a facut in urma Hotararii Biroului Politic al CC al PC al URSS Nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949. Era vorba despre peste 11.000 de familii de romani basarabeni transportate in vagoane pentru vite, in cele mai indepartate colturi ale Uniunii Sovietice. “Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldoveneasca a chiaburilor, fostilor mosieri, marilor comercianti, complicilor ocupantilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele politiei germane si romanesti, a membrilor partidelor politice, a gardistilor albi, membrilor sectelor ilegale, cat si a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”. Hotararea, care prevedea “deportarea in Kazahstan, Asia Centrala si Siberia a 11.280 de familii cu 40.850 de oameni”, era insotita de un act aditional in care se specifica decizia Guvernului Sovietic ca “deportarea categoriilor mentionate sa se faca pe vecie”, operatiunea sa inceapa pe 6 iulie 1949, ora 02,00, si sa se incheie pe 7 iulie 1949, ora 20,00. Documente de arhiva indica participarea la desfasurarea acestei operatiuni a 4.496 de “lucratori operativi” ai Ministerului Securitatii de Stat al URSS, inclusiv adusi din alte republici, 13.774 ofiteri si soldati si a 4.705 activisti de partid din Moldova. Au fost mobilizate 4069 autovehicule pentru asigurarea transportului intern a celor ce au fost ridicati si au fost pregatite 30 de esaloane, respectiv, 1573 de vagoane de vite in care romanii basarabeni deportati au fost transportati in Siberia (tinutul Altai, regiunile Kurgan, Tiumeni si Tomsk) si RSS Kazaha (regiunile Aktubinsk, Kazahstanul de Sud si Jambul). 7620 de familii au fost considerate “chiaburi”, iar celelalte acuzate de “colaborare cu fascistii”, de “apartenenta la partidele burgheze romanesti sau la secte religioase ilegale”. De notat ca acestor “deportati pe vecie” li s-au confiscat averile si li s-a interzis sa-si ia cu ei bunuri materiale, scria Vasile Soare, ambasadorul Romaniei in Kazahstan pe siteul romaniidinkazahstan.info.
Croaţia şi-a încheiat joi cu succes negocierile de aderare la Uniunea European şi ar urma să devină cea de-a 28-a membră a blocului începând cu 1 iulie 2013, a anunţat preşedinţia ungară a UE. ‘Este o zi istorică pentru Croaţia şi Uniunea Europeană /…/ Dacă totul decurge după cum este prevăzut, Croaţia va deveni cea de-a 28-a membră a UE începând cu 1 iulie 2013’, a declarat la Bruxelles ministrul ungar de externe Janos Martonyi, a cărui ţară asigură preşedinţia turnantă a UE, transmite Agerpres. Ministerul Afacerilor Externe salută încheierea negocierilor cu Croaţia pentru aderarea la Uniunea Europeană, în cadrul Conferinţei interguvernamentale care a avut loc la Bruxelles, la 30 iunie 2011. Acest moment marchează finalizarea procesului de negociere început în 2005, pe durata căruia Croaţia a adoptat măsuri importante în vederea îndeplinirii criteriilor necesare aderării la Uniunea Europeană. Încheierea negocierilor de aderare reprezintă un eveniment cu o rezonanţă semnificativă atât pentru Croaţia, cât şi pentru întreaga regiune, ilustrând în mod concret vocaţia ţărilor din Balcanii de Vest de a aparţine familiei europene reunite, printr-un efort constant şi hotărât de realizare a reformelor democratice şi de aliniere la principiile şi valorile care stau la baza proiectului european. Ministerul Afacerilor Externe felicită Croaţia pentru încheierea negocierilor de aderare şi îşi exprimă convingerea că aceste dezvoltări vor încuraja celelalte state care au vocaţia de a adera la Uniunea Europeană să continue reformele necesare concretizării parcursului lor european, contribuind, astfel, la consolidarea democraţiei şi stabilităţii în întreaga regiune. Încheierea negocierilor va fi urmată de finalizarea şi semnarea Tratatului de Aderare a Croaţiei la UE, în a doua parte a acestui an. După ratificarea acestuia de către toate statele semnatare, Croaţia urmează să devină cel de al 28-lea membru al Uniunii Europene.