Exclusiv: „Ianukovici se teme de al doilea Maidan, pe care l-ar putea organiza Timoșenko”
Directorul Centrului de Studii Politice „Penta” de la Kiev, Vladimir Fesenko, este unul dintre cei mai respectati analisti politici din Ucraina
Agenția de presă KARADENIZ-PRESS a stat de vorbă cu Vladimir Fesenko, directorul centrului de studii politice „Penta” din Kiev. În interviul de mai jos, analistul ucrainean explică atmosfera tot mai încinsă din Ucraina, legată de alegerile prezidențiale din 2015, vorbește despre rolul Iuliei Timoșenko în acest scrutin și prezintă câteva scenarii pentru summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, la care Ucraina speră să semneze Acordul de asociere cu UE.
K.P.: Deși alegerile prezidențiale din Ucraina vor avea loc abia în anul 2015, citind presa ucraineană se creează impresia că startul campaniei electorale a fost dat – dezbateri aprinse despre potențialii candidați, sondaje de opinie etc. Se prevede o campanie electorală dificilă?
V.F.: Se prevede o campanie electorală foarte complicată. Rezultatul alegerilor, cel mai probabil, va fi determinat nu doar la urnele de vot, dar și pe stradă, similar anului 2004. Cercul potențialilor candidați la funcția de Președinte s-a conturat anul trecut după alegerile parlamentare. Dar până la scrutinul prezidențial mai avem aproape doi ani și în acest timp pot avea loc diferite surprize.
K.P.: Cine dintre politicieni va candida, reieșind din tatonările de teren care au început de pe acum?
V.F.: Favoriții acestor alegeri nu vor fi candidații independenți, dar politicienii susținuți de forțe politice mari. Puterea și Partidul Regiunilor vor fi reprezentate de actualul Președinte, Viktor Ianukovici. Este aproape sigur faptul că în cursă se vor înscrie liderii partidelor parlamentare de opoziție – Vitalii Kliciko („UDAR”), Arsenii Iațeniuk („Batkivșcina”), Oleg Teagnibok („Svoboda”) și Petr Simonenko (Partidul Comunist). Este prea puțin probabil că la acele alegeri va fi admisă și participarea Iuliei Timoșenko, deși Constituția Ucrainei, formal, nu interzice înscrierea în cursa pentru alegeri prezidențiale a persoanelor care au pedepse neexecutate. La ora actuală o asemenea interdicție există doar în raport cu deputații, dar este posibil că această prevedere va fi aplicată (printr-o decizie judecătorească, spre exemplu) și în cazul candidaților la funcția de Președinte. Admit că vor mai fi alți zeci de candidați la funcția de șef al statului, dar nu cred că aceștia vor ajunge în top.
K.P.: Partidul Regiunilor nu vorbește deocamdată despre alegeri. Exponenții acestei formațiuni nu o fac din cauza că Ianukovici va pretinde la al doilea mandat?
V.F.: Nu se discută nimic deoarece Viktor Ianukovici este încă Președinte în funcție. Dar Partidul Regiunilor nu va avea un al candidat. Toți predecesorii lui Ianukovici (chiar și Viktor Iușcenko cu ratingul său mizer) au luptat pentru a fi realeși în această funcție.
K.P.: Ministrul de Externe al Germaniei, Guido Westerwelle, le-a sugerat partidelor din opoziție să înainteze un singur candidat la alegerile prezidențiale. Ce șanse de realizare are acest scenariu?
V.F.: Unitatea acțiunilor opoziției este principala condiție pentru a obține victoria la alegerile prezidențiale. Deocamdată însă opoziția nu este pregătită să înainteze un candidat unic la scrutin. Liderii opoziției parlamentare s-au înțeles că ei vor susține candidatul opoziției care va ajunge în turul doi. În primul tur intenționează să participe toți actualii lideri ai partidelor de opoziție din parlament.
K.P.: Ce fel de președinte preferă ucrainenii?
V.F.: Diferiți cetățeni ucraineni au o imagine diferită a Președintelui, dar și așteptări diferite, legate de alegerile prezidențiale și candidații înscriși. În vestul Ucrainei sunt unele preferințe, iar în regiunile de sud și est – cu totul altele. Unii își doresc să vadă în fotoliul prezidențial un lider puternic și destul de autoritar, iar alții consideră că Ucraina merită un șef de stat cu viziuni democratice. Totodată, unii își doresc un președinte proeuropean, iar alții unul prorus.
K.P.: Cum se pregătește Kievul pentru semnarea Acordului de asociere cu UE și ce scenarii referitoare la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius se vehiculează?
V.F.: Kievul oficial (Președintele, Guvernul și Parlamentul) lucrează la îndeplinirea șirului de condiții de care depinde semnarea acestui acord. O parte din ele au fost realizate, deși nu în măsura deplină. Sunt aproape sigur că nu toate obligațiile vor fi îndeplinite până la summit (din diverse motive). Chiar dacă la Bruxelles se vorbește că semnarea Acordului de asociere dintre Ucraina și UE depinde, în cea mai mare parte, de Kiev, în realitate, soarta acestui document va trebui hotărâtă la Bruxelles. Spun astfel pentru că dacă Acordul nu va fi semnat, aceasta va însemna eșecul politicii Parteneriatului Estic și o posibilă reorientare a Ucrainei spre Rusia și participarea în cadrul Uniunii Euroasiatice. Cred că la toți le va părea rău să trimită în arhivă un acord care a fost pregătit câțiva ani.
Pot să vă spun că la ora actuală este real atât scenariul de semnare a Acordului de asociere dintre Ucraina și UE, cât și nesemnarea acestuia. De asemenea, este posibil scenariul de amânare a semnării Acordului pentru o anumită perioadă, iar părțile vor reuși să semnze doar un acord separat care prevede crearea zonei de liber schimb dintre Ucraina și UE.
K.P.: Unele state europene au declarat că vor susține Ucraina necondiționat, altele nu s-au pronunțat, dar este o categorie de țări membre UE care se pronunță categoric împotriva semnării Acordului de asociere. Va reuși Ucraina să isi asigure o susținere solidă până în toamnă?
V.F.: O susținere solidă pentru semnarea Acordului de asociere dintre Ucraina și UE va fi creionată pe ultima sută de metri, când va fi decisă soarta semnării acestui document. Aceste decizii, cel mai probabil, vor fi luate la sfârșit de septembrie – început de octombrie. Această situație incertă se menține atât din cauza problemelor politice interne din Ucraina, cât și din cauza unor „ucrainosceptici” în UE. Siuația va fi influențată și de Rusia, care urmărește să împiedice semnarea Acordului de asociere între Ucraina și UE. Cu toate acestea, ultimul cuvânt în această problemă îl va spune Germania, care încă nu a decis cum se va comporta.
K.P.: Cum credeți, ce a răspuns Viktor Ianukovici când a fost îndemnat de șeful diplomației germane, Guido Westerwelle, să permită transferul Iuliei Timoşenko în Germania pentru îngrijiri medicale „adecvate”?
V.F.: Îmi asum riscul să presupun că Viktor Ianukovici a promis că se va gândi la soluționarea problemei, accentuând că există dificultăți juridice foarte mari pentru a veni în întâmpinarea acestei propuneri.
K.P.: Ce scenarii există în legătură cu soarta Iuliei Timoșenko? Starea de sănătate, condamnarea și un posibil transfer peste hotare exclud posibilitatea participării în cursa prezidențială din 2015?
V.F.: Scenariul care este discutat la ora actuală admite tratamentul Iuliei Timoșenko peste hotare (cel mai probabil, în Germania). Reieșind din toate aparențele, în jurul lui Viktor Ianukovici nu există o poziție unanimă în această problemă. O parte din oamenii apropiați președintelui este categoric împotriva eliberării Iuliei Timoșenko, chiar și în această formă. Au apărut deja apeluri din partea unor organizații neguvernamentale prin care se cere ca opozanta să nu fie trimisă pentru tratament în afara țării. Chiar dacă deznodământul acestei probleme va fi unul pozitiv, aceasta se va întâmpla până în toamnă. Dar este posibil că Timoșenko va rămâne în continuare în detenție.
După alegerile prezidențiale șansele de eliberare vor crește. Acest lucru este posibil nu doar în cazul în care la alegerile prezidențiale va învinge reprezentantul opoziției. Dacă victoria îi va reveni lui Ianukovici, atunci și el o va putea elibera pe Timoșenko, întrucât ea nu va mai fi un pericol serios, opoziția va fi demoralizată, iar eliberarea Iuliei Vladimirovna va fi un gest frumos măcar pentru normalizarea relațiilor cu Occidentul.
Totodată, în anturajul președintelui și în conducerea organelor de drept sunt persoane care își doresc ca Timoșenko să rămână după gratii până la sfârșitul vieții ei. Participarea Iuliei Timoșenko la alegerile prezidențiale, după cum am mai menționat, este posibilă teoretic, dar practic aproape deloc. Și nu doar din cauza că lui Ianukovici îi este frică de ea în calitate de rivalul principal (în acest caz concurentul principal devine Vitalii Kliciko). Puterea este îngrijorată că Iulia ar putea declanșa un nou Maidan în timpul alegerilor.
K.P.: În Ucraina se discută intens și despre modificarea Constituției. Ce modificări se vor face și cum trebuie să arate noua Constituție în viziunea politicienilor și societății civile din Ucraina?
V.F.: Tema modificărilor constituționale este legată, pe de o parte, de activitatea Adunării Constituante (organ consultativ, creat de Președinte anul trecut pentru pentru elaborarea propunerilor de modificare a Legii Supreme), iar pe de altă parte, de cerințele Uniunii Europene care se referă la reformele instituționale (reforma judiciară și de drept, schimbarea împuternicirilor Procuraturii, Curții de Conturi, Camerei de Comerț etc.). Al treilea factor ține de adoptarea legii privind referendumul național, care presupune posibilitatea de modificare a Constituției prin intermediul plebiscitului.
Deocamdată nu există propuneri oficiale concrete privind modificarea Constituției (cu excepția modificării statutului Curții de Conturi). Adunarea Constituantă a elaborat un proiect neoficial care conține propuneri de modificări constituționale, dar activitatea experților continuă. Este semnificativ faptul că în acest document neoficial se propune nu atât sporirera competențelor președintelui, cât creșterea influenței Parlamentului la formarea și activitatea guvernului. Există zvonuri potrivit cărora la referedumul național vor fi supuse propuneri privind trecerea la un legislativ bicameral, reducerea numărului de deputați la 300 de aleși (în prezent, în legislativul de la Kiev activează 450 de deputați – n. red), despre limitarea imunității deputaților (toate aceste probleme au fost supuse și la referendumul național organizat de președintele Leonid Kucima în anul 2000), dar în proiectul neoficial al Adunării Constituante nu figurează nicio propunere în acest sens (cu excepția limitării imunității parlamentare).
Deocamdată nu se observă că echipa prezidențială ar avea o strategie clară referitor la modificarea Constituției. Dar și în Rada Supremă nu va exista o majoritate constituțională suficientă pentru a face schimbări fundamentale în Legea Supremă. Scoaterea proiectului de modificare a Constituției pentru votare pe calea referendumului de asemenea este legată de conflicte politice serioase și riscuri. Nici în mediul politic din Ucraina, nici în societate nu există o unitate sau un consens în ceea ce privește câteva aspecte fundamentale, cum ar fi forma de guvernare, statutul limbii ruse și alte probleme.
K.P.: Ce trebuie să se schimbe și la ce nivel, pentru ca Ucraina să devină o țară influentă din punct de vedere geopolitic?
V.F.: Influența geopolitică a Ucrainei ar putea să se intensifice doar în cazul unor reforme structurale reușite, dar și pe calea depășirii corupției la scară largă. De asemenea, este nevoie ca statul să își îmbunătățească eficiența și să fie accelerată dinamica de dezvoltare socio-economică.
Interviu realizat de Tatiana Bernevec pentru KARADENIZ-PRESS.
