Timoșenko contra Poroșenko, război electoral total în 2019. NATO și UE, platformă electorală pentru actualul lider de la Kiev

Timoșenko contra Poroșenko, război electoral total în 2019. NATO și UE, platformă electorală pentru actualul lider de la Kiev

Ucraina se pregătește pentru alegeri

Ucraina se pregătește pentru alegeri

Rezultatele unui sondaj de opinie realizat de The Belgium-Ukraine Research Institute, citat de mass-media din Ucraina și preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, arată că, dacă duminica viitoare în Ucraina ar avea loc alegeri parlamentare, opt partide ar trece pragul electoral, iar, în cazul unui scrutin prezidenţial, în turul doi ar ajunge actualul preşedinte, Petro Poroşenko, şi fostul premier Iulia Timoșenko, liderul „Batkivşcina”. Poroșenko mizează pe sprijinul electoratului din Ucraina pentru Uniunea Europeană și NATO pentru a câștiga un nou mandat prezidențial.

8 în parlament

În ceea ce priveşte alegerile parlamentare, cel mai mare număr de voturi din partea alegătorilor ucraineni l-ar obţine partidul „Batkivşcina”, condus de Iulia Timoșenko (12,3%) și partidul „Blocul lui Petro Poroşenko – Solidarnost” (11,4%). Acestea sunt urmate în clasament de: partidul „Pentru Viaţă”, condus de Vadim Rabinovici (7,9%), partidul „Poziţia Civică” al lui Anatoli Hriţenko (7,8%), partidul pro-rus „Blocul Opoziţiei” (7,4%), Partidul Radical (6,9%), noul proiect politic „Servitorul Poporului” (5,7%), partidul „Samopomici” (5,3%).

Partidele naţionaliste „Corpul Național”, „Svoboda” şi „Pravi Sektor” ar obţine doar 4,1% din voturi, dar evenimentele din Donbas și eșecul luptei anticorupție pot propulsa în parlament și forțele radicale pe fondul nemulțumirii populației.

Figuri vechi

Dacă duminica viitoare în Ucraina ar avea loc alegeri prezidențiale, cele mai multe voturi în primul tur le-ar obţine fostul premier Iulia Timoșenko (10,2%) și actualul șef al statului ucrainean, Petro Poroșenko (9,7%). Aceștia sunt reprezentanți ai vechii clase politice de la Kiev, fiind considerați principalii lideri implicați în lupta prezidențială.

Cei doi sunt urmaţi în clasament de deputatul Vadim Rabinovici, lider al partidului „Pentru Viață” (7,6%) și omul de televiziune Volodimir Zelenski, lider al partidului „Servitorul Poporului” (7,2%), un partid nou apărut pe fondul nemulțumirii populației, dar care nu și-a demonstrat încă popularitatea în niciun scrutin electoral.

NATO, obiectiv electoral

Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a declarat anterior pentru publicaţia Hamburger Abendblatt, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că, în următorii zece ani, Ucraina intenționează să devină membru al Alianței Nord-Atlantice. Potrivit liderului de la Kiev, „Ucraina dorește să se alăture cât mai rapid Alianţei Nord-Atlantice”. „Lucrăm foarte mult asupra aderării la NATO. Scopul nostru este să devenim stat membru al Alianței în următorul deceniu” a subliniat Poroșenko, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale ucrainene din 2019, el anunțându-și candidatura pentru un nou mandat.

„Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, a relatat atunci pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.

Calcule electorale

Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.

Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a  președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.

Președintele Poreșenko mizează pe sprijinul omologului său american, Donald Trump, așteptat în vizită în Ucraina în 2018

Aderarea, aventură politică

În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.

NATO în Constituția Ucrainei

De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.

Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.

Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev. (N.G./M.I.)

Share our work
Poroșenko, candidat oficial pentru un nou mandat prezidențial. Aderarea Ucrainei la NATO și UE, subiecte de campanie electorală

Poroșenko, candidat oficial pentru un nou mandat prezidențial. Aderarea Ucrainei la NATO și UE, subiecte de campanie electorală

Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, candidat oficial pentru al doilea mandat prezidențial

Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, candidat oficial pentru al doilea mandat prezidențial

Președintele Ucrainei Petro Poroșenko, a anunțat în timpul unei întâlniri cu bloggeri ucraineni că va candida pentru un al doilea mandat la alegerile prezidenţiale programate pentru luna martie 2019, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, relatează pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov.

În postarea personală bloggerul ucrainean a descris pe scurt problemele discutate în cadrul întâlnirii, adăugând, de asemenea, care sunt reformele din țară de care se mândrește Poroșenko. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.

Calcule electorale

Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.

Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a  președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.

NATO, aventură politică

În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.

NATO în Constituția Ucrainei

De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.

Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.

Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev.

Printre contracandidații lui Poroșenko la alegerile din 2019 se numără Iulia Timoșenko (lidera partidului Batkivșcina și fost premier al Ucrainei), Andrii Sadovîi (primarul orașului Lviv și liderul formațiunii Samopomici), oligarhul Vadim Rabinovici (liderul partidului pro-rus Za Jittia), Iurie Boiko (unul din liderii formațiunii pro-ruse Blocul Opoziției), etc..

Vise euroatlantice

Ucraina și-a exprimat intenția de a adera la NATO după ce un guvern prooccidental a fost constituit în februarie 2014, după revoltele din piața Maidan, anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și declanșarea unui conflict în estul separatist. Înaintea acestor evenimente, doar 20% dintre ucraineni erau favorabili aderării țării lor la NATO.
Planuri similare sunt anunțate periodic de către președintele Poroșenko, inclusiv în 2015, la câteva luni de la obținerea primului mandat prezidențial, într-un interviu acordat postului de televiziune francez iTele. ‘Intenționez să desfășor un referendum pentru ca poporul să decidă’, a declarat liderul ucrainean, subliniind că aderarea Ucrainei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este o ‘chestiune fundamentală’ pentru țara sa. ‘Europa nu poate fi completă fără Ucraina’, a afirmat Poroșenko, adăugând că este conștient că țara sa are nevoie de o ‘reformă din interior pentru a se ralia standardelor europene’ declara în 2015 liderul de la Kiev.

Reamintim că autoritățile de la Kiev au semnat un acord de asociere cu UE, facilitând îndeosebi schimburile comerciale și obținând un regim de scutire de viză pentru majoritatea țărilor din UE, acesta intrând în vigoare de la 1 septembrie.
La rândul său, Rusia denunță în termeni duri apropierea NATO de frontierele Rusiei, precum și orice formă de colaborare dintre Kiev și Bruxelles, pe fondul implementării acordului de asociere. Autoritățile de la Kiev acuză Kremlin-ul că a declanșat războiul din Donbass tocmai pentru a îngheța prospectele de aderare ale Ucrainei la NATO și UE. (N.G.)

Share our work
Iulia Timoșenko, favorită în sondajele electorale din Ucraina

Iulia Timoșenko, favorită în sondajele electorale din Ucraina

Ucraina se pregătește pentru un nou război electoral

Ucraina se pregătește pentru un nou război electoral

Dacă mâine în Ucraina ar avea loc alegeri prezidențiale, majoritatea cetățenilor ar vota pentru fostul premier Iulia Timoșenko, lider al partidului Batkivşcina, arată un sondaj realizat de grupul sociologic „Rating”, preluat de mass-media din Ucraina. Sursa citată precizează că Timoșenko ar obține victoria doar în turul doi al scrutinului, ceea ce înseamnă că ar trebui să obțină sprijinul unor contracandidați din primul tur al viitoarelor alegeri prezidențiale din fosta republică sovietică.

În primul tur, pentru Timoşenko ar vota 18,7% dintre respondenți, în timp ce pentru actualul președinte al Ucrainei, Petro Poroşenko, ar vota 15,6% din electorat.

Iulia Timoșenko, favorită în sondajele pentru prezidențiale

Iulia Timoșenko, favorită în sondajele pentru prezidențiale

Liderii politici pro-ruși, peste 25% din preferințele electoratului ucrainean

În topul popularităţii principalilor actori politici din Ucraina au mai fost nominalizați: Iuri Boiko, liderul formațiunii pro-ruse Blocul Opoziției, cu 11,7%; Anatoli Gryţenko, lider al formațiunii pro-europene de opoziție Poziția Civică, cu 9,7%; Oleg Liaşko, cunoscutul lide al formațiunii naționaliste Partidul Radical, cu 8,7%; Vadim Rabinovici, oligarh și lider al partidului de opoziție Za Jittia, cu 8,3%; Andri Sadovyi, primarul orașului Lviv și liderul partidului pro-european de opoziție Samopomici, cu 6,4%; Oleg Tiagnibok, lider al partidului naționalist moderat Svoboda, cu 3,9%; Arseni Iaţeniuk, fost premier al Ucrainei și unul din liderii partidului Frontul Popular, membru al coaliției guvernamentale actuale de la Kiev, cu 1,7%..

Conform surselor citate de mass-media din Ucraina, 15,3% dintre respondenți ar vota alți candidați.

Timoșenko vs. Poroșenko

Potrivit sondajului, Timoșenko este lider al clasamentului în aproape toate regiunile centrale şi în o parte din vestul Ucrainei. În același timp, fostul premier este printre primii trei clasaţi în aproape toate regiunile.

La rândul său, actualul președinte de la Kiev, Petro Poroşenko, are foarte mulţi susţinători în vest și în Kiev, zonele unde, în ultimele cicluri electorale, alegerile sunt câștigate de partidele pro-europene.

Nivelul de sprijin al Iuliei Timoșenko este mai mult sau mai puțin uniform în toate zonele din centrul, nordul, vestul și, parțial, în sudul ţării, în timp ce Poroşenko are cei mai mulţi susţinători în Vinniţa şi ceva mai puțin în zonele de vest și în centru. Merită menționat faptul că în oblast-ul Vinniţa actualul președinte Poroșenko are mari interese financiare, fiind și regiunea de baștină a actualului premier Volodymyr Groysman, unul din principalii aliați politici și economici ai liderului de la Kiev.

Actualul președinte de la Kiev, Petro Poroșenko, îngrijorat de ascensiunea în sondaje a liderului opoziției pro-europene Iulia Timoșenko

Actualul președinte de la Kiev, Petro Poroșenko, îngrijorat de ascensiunea în sondaje a liderului opoziției pro-europene Iulia Timoșenko

Turul doi al prezidențialelor, decisiv

Dacă în turul doi al scrutinului prezidențial ar participa Timoșenko și Poroșenko, rezultatele ar fi următoarele: 30% pentru Timoşenko şi 23% pentru Poroşenko. Sondajul realizat de grupul sociologic „Rating” mai precizează că 28% dintre cetăţeni ar refuza să participe la vot dacă în al doilea tur de scrutin ar intra Timoșenko și Poroșenko. Aceste rezultate au provocat îngrijorarea analiștilor politici de la Kiev în ceea ce privește rata mare a absenteismului, pe fondul acutizării crizei din Donbass și a lipsei unor reforme reale. (N.G.)

Share our work
Saakaşvili, interzis pentru 3 ani în Ucraina

Saakaşvili, interzis pentru 3 ani în Ucraina

Mihail Saakashvili, dusman declarat al autoritatilor de la Kiev, interzis de presedintele Porosenko

Mihail Saakashvili, dusman declarat al autoritatilor de la Kiev, interzis de presedintele Porosenko

Ucraina i-a interzis, timp de trei ani, intrarea pe teritoriul său fostului preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, devenit opozant la Kiev şi expulzat pe 12 februarie în Polonia, a anunţat miercuri serviciul de frontieră ucrainean, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Saakaşvili a primit interdicţie de intrare pe teritoriul ucrainean din ordinul comandantului responsabil de secţiunea de frontieră pe care ex-liderul georgian a trecut-o ilegal în luna septembrie, a declarat, pentru AFP, purtătorul de cuvânt al autorităţii de frontieră, Oleg Slobodian. Comandantul „a luat decizia de a-i interzice lui Mihail Saakaşvili să intre în Ucraina timp de trei ani”, a spus acesta.

Show politic

Pe 10 septembrie, Saakaşvili a intrat cu forţa în Ucraina, venind din Polonia şi depăşind opoziţia agenţilor de frontieră cu sprijinul a mai multor sute de susţinători, inclusiv lideri politici marcanți din opoziție, precum Iulia Timoșenko, principalul contracandidat al lui Petro Poroșenko la alegerile prezidenșiale din 2019.

În data de 12 februarie, el a fost arestat într-un restaurant în plin centrul Kievului şi mai apoi a fost expulzat în Polonia. Căsătorit cu o olandeză, Saakaşvili s-a dus mai apoi în Olanda, unde s-a declarat hotărât să-şi continue lupta.

Această interdicţie de intrare pe teritoriul ucrainean este valabilă până la 13 februarie 2021, potrivit unui răspuns al poliţiei de frontieră la o întrebare a avocatului lui Mihail Saakaşvili, postat pe Facebook de acesta din urmă.

Atac la Poroșenko

„Cu sau fără mine, sfârşitul a venit deja pentru aceste autorităţi, iar eu mă voi întoarce acasă în Ucraina foarte curând, mult mai devreme decât în trei ani”, a replicat Mihail Saakaşvili, devenit apatrid după ce a fost deposedat succesiv de cetăţenia georgiană şi de cea ucraineană.

Fost aliat al preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, Mihail Saakaşvili (50 de ani) a devenit unul dintre cei mai înverşunaţi oponenţi ai săi şi a contestat în repetate rânduri puterea ucraineană, pe care o acuză de corupţie. Numit guvernator al regiunii Odesa în 2015 de către Poroşenko, Mihail Saakaşvili a demisionat un an şi jumătate mai târziu, confirmând ruptura cu preşedintele ucrainean.

Partidul său, Mişcarea Noilor Forţe, organizează cu regularitate manifestaţii împotriva corupţiei şi a preşedintelui Poroşenko, uneori acestea degenerând în violenţe.
Parchetul General ucrainean l-a acuzat că a încercat să ‘preia puterea cu forţa’ în cursul manifestaţiilor care ar fi fost finanţate, potrivit autorităţilor, de anturajul ex-preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, înlăturat de la putere în 2014. Saakaşvili neagă aceste acuzaţii. (Mihai Isac)

Share our work
Eliberarea eroinei Nadia Savcenko, folosita de Kremlin pentru destabilizarea politica a Ucrainei ?

Eliberarea eroinei Nadia Savcenko, folosita de Kremlin pentru destabilizarea politica a Ucrainei ?

Eroina Nadia Savcenko, simbol al luptei Ucrainei impotriva agresiunii pro-ruse din estul tarii

Eroina Nadia Savcenko, simbol al luptei Ucrainei impotriva agresiunii pro-ruse din estul tarii

Declaratiile publice facute de Nadia Savcenko, eroina ucraineana deținută timp de aproape doi ani în Rusia și eliberată recent în cadrul unui schimb de prizonieri dintre Federația Rusă și Ucraina, au dat nastere la numeroase speculatii in mediile politice de la Kiev privind intentiile sale politice, relateaza surse oficiale de la Kiev, in exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS.
Nadia Sacvenko, care este si deputat in Rada Suprema de la Kiev din partea partidului Batkivșcina, condus de catre Iulia Timosenko, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că este gată să devină președintele Ucrainei, dacă cetățenii vor cere acest lucru. „Să abordăm subiectul altfel: Ucraineni, dacă aveți nevoie ca eu să fiu președinte, voi fi președinte”, a declarat Savcenko, afirmatii tirajate masiv de catre mass-media din Ucraina.
Potrivit acesteia, este prea devreme să spună dacă vrea sau nu să devină președinte, întrucât iubește prea mult să zboare. „Totuși, dacă va trebui, voi face și acest pas și voi munci cu dedicație”, a mai declarat Nadia Savcenko, a carei popularitate a atins cote impresionante in perioada incarcerarii ei in Federatia Rusa si a controversatului proces in urma caruia a fost condamnata la 22 de ani de catre justitia rusa.

Nadia, locomotiva politica

Reamintim ca la ultimele alegeri parlamentare din Ucraina (26 octombrie 2014), intre principalele forte politice din acel moment, si anume UDAR, Frontul Popular, Batkivșcina si Blocul Piotr Porosenko a existat o puternica concurenta pentru a o convinge pe Nadia Savcenko, care avea deja statutul de erou national in Ucraina, sa candideze pe lista unuia dintre aceste partide. In urma negocierilor, mai mult ori mai putin oficiale, purtate de catre familia acesteia cu diferiti lideri politici de la Kiev, Nadia Savcenko a ales Batkivșcina, ocupand prima pozitie pe lista republicana a acestui partid.
Folosindu-se de popularitatea Nadiei, partidul Iuliei Timosenko, lovit puternic de dezertarile in masa a unor lideri importanti, care au format ulterior Frontul Popular, sub conducerea lui Arsenii Yateniuk (ex-premier al Ucrainei), a reusit sa treaca pragul electoral, in pofida unor pronosticuri sumbre pentru Batkivșcina. Si sora Nadiei a candidat intr-o circumscriptie uninominala din partea Batkivșcina, dar nu a obtinut mandatul, in pofida unei campanii acerbe.
Reamintim ca in acest moment, Iulia Timosenko si Batkivscina au iesit din guvernul de coalitie de la Kiev si s-au declarat public in favoarea alegerilor parlamentare anticipate, prezenta Nadiei Savcenko pe lista partidului fiind considerata de importanta capitala in contextul proximei campanii electorale.

Demersuri prezidentiale

Declaratiile Nadiei Savcenko privind posibilitatea unei candidaturi la presedintia Ucrainei nu au surprins mediile politice de la Kiev, avand in vedere ca si in perioada premergatoare ultimelor alegeri prezidentiale din Ucraina numele sau a fost vehiculat ca un posibil candidat, ori din partea Batkivșcina ori a unei aliante de partide.
Statutul de erou national al Nadiei a fost confirmat si de primirea triumfala organizata de catre autoritatile, inclusiv presedintele Petro Porosenko, si oameni politici de la Kiev, care s-au intrecut in acordarea unor inalte distinctii de stat ori organizarea unor evenimente in cinstea eroinei, taxate rapid de o parte a presei drept simple incercari de a profita de statutul Nadiei.
“Sunt gata sa ma sacrific din nou pe campul de lupta pentru Ucraina”, a declarat Savcenko, cu aer obosit, in fata multimii de jurnalisti ce o asteptau pe aeroportul Borispol din Kiev, cimentandu-si si mai mult imaginea publica in fata unui electorat ucrainean dezamagit de lipsa de reforme, scaderea semnificativa a nivelului de trai, coruptia masiva si controlul exercitat de diferite clanuri oligarhice asupra vietii economice si politice din statul ravasit de razboiul cu fortele separatiste pro-ruse din Estul Ucrainei. “Voi face tot posibilul ca fiecare copil care nu se bucura in prezent de libertate sa fie liber. Eroii Ucrainei nu trebuie sa moara.(…) Vom trai si vor fi eroi in fortele armate ale Ucrainei. Vom trai in Ucraina asa cum trebuie sa traiasca un om demn” a mai declarat Nadia Savcenko.
De asemenea, ea le-a multumit tuturor ucrainenilor care au luptat pentru eliberarea ei. “Daca oamenii nu ar fi vorbit, politicienii ar fi tacut. (…) un mare “multumesc” tuturor” a mai adaugat ofiterul-pilot ucrainean, care a devenit una dintre cele mai reprezentative simboluri ale unui nou model de om politic, nou pentru scena politica ucraineana, si anume politicianul razboinic, cu experienta dobandida in razboiul din Estul Ucrainei. Prin aceasta metamorfoza, cateva zeci de combatanti, ofiteri, gradati, dar si simpli soldati, au obtinut mandate de deputat in Rada Suprema de la Kiev, iar alte cateva mii, functii la nivelul organelor alese ale administratiei publice locale, fiind prezenti in majoritatea partidelor politice importante din Ucraina (Samopomici, Svoboda, Frontul Popular, Batkivșcina, Partidul Radical si Blocul Piotr Porosenko), singura exceptie notabila fiind Blocul Opozitiei, de orientare pro-rusa, format pe scheletul fostului Partid al Regiunilor.

Bomba Savcenko

Surse oficiale din conducerea Batkivșcina au declarat in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS ca raporturile dintre Nadia Savcenko si Iulia Timosenko, liderul partidului, nu sunt cele mai cordiale, in pofida incercarilor Iuliei Timosenko de a ameliora relatiile dintre cele doua. Sursele citate considera ca este doar o chestiune de timp pana cand Nadia Savcenko isi va da demisia din Batkivșcina pentru a isi lansa propria formatiune politica in vederea unor alegeri paramentare si prezidentiale anticipate, care ar putea avea loc in Ucraina in 2017.
Pozitia Nadiei ca posibil lider politic de anvergura pe scena politica de la Kiev este consolidata si de declaratiile publice ale unui numar de activisti si oameni politici importanti de la Kiev care si-au manfestat disponibilitatea de a participa la un nou proiect politiv condus de deputata eroina.
Oficialii Batkivșcina au mai declarat pentru KARADENIZ PRESS ca noul proiect politic va fi finantat, in mare parte, de catre oligarhul Igor Kolomoisky, unul dintre cei mai bogati oligarhi din Ucraina, interesat de o revenire pe prima scena a politicii ucrainene dupa esecul proiectului politic UKROP si demiterea sa din functia de guvernator al oblastului Dnipropetrovsk.
Anterior, Igor Kolomoisky s-a remarcat prin faptul ca si-a folosit imensa avere pentru a forma propriile unitati paramilitare, care s-au opus extinderii actiunilor separatistilor pro-rusi in oblastul Dnipropetrovsk. Ulterior, oligarhul a fost demis de catre presedintele Petro Porosenko in urma scandalului public provocat de incercarile lui de a mentine cu forta controlul asupra unor companii strategice din domeniul energetic, inclusiv prin folosirea propriilor forte paramilitare, estimate in acel moment la cateva mii de oameni.

Scenarii pentru Crimeea

Ofiterul pilot Nadia Savcenko, deținută timp de aproape doi ani în Rusia și eliberată săptămâna aceasta în cadrul unui schimb dintre Federația Rusă și Ucraina, a mai declarat că peninsula Crimeea, anexată în 2014 de către Federația Rusă, poate fi recuperată fie pe cale diplomatică sau pe cea a războiului.
„Simt un posibil război, al treilea mondial. Dacă va exista un război, Crimeea va putea fi recuperată. Dacă nu va fi război, atunci Cremeea ar putea fi recuperată pe cale diplomatică, cu ajutorul partenerilor internaționali, sau atunci când oamenii vor conștientiza că au făcut o greșeală în primăvara anului 2014. Este posibil ca greșeala să fie conștientizată de urmații celor care au comis-o” a declarat Savcenko în cadrul unei conferine de presă.
Miercuri, după ce femeia pilot a ajuns la Kiev, președintele Petro Poroșenko a promis că estul Ucrainei, aflat sub controlul separatiștilor proruși, și peninsula Crimeea, anexată în 2014 de către Federația Rusă, vor fi recuperate la fel cum s-a obținut eliberarea Nadiei Savcenko, care s-a aflat timp de aproape doi ani în detenție în Rusia.
„În același fel cum am reușit să o recuperăm pe Nadia, vom recupera Donbasul și Crimeea”, a declarat Poroșenko, în cadrul unei ceremonii în timpul căreia a decorat-o pe tânăra femeie cu medalia „Steaua de Aur” și i-a conferit titlul de Erou al Ucrainei.
Eliberarea sa “este o victorie a noastra comuna”, a adaugat presedintele Porosenko. El a subliniat ca acesta este abia inceputul si ca Ucraina va face tot posibilul pentru a-i elibera si pe alti ucraineni aflati in detentie in Rusia.

Savcenko vs. Putin

Liderul rus a afirmat ca a gratiat-o pe Savcenko, acuzata de justitia rusa de complicitate la uciderea a doi jurnalisti rusi, la cererea apropiatilor victimelor. Potrivit imaginilor difuzate de televiziunile ruse, Vladimir Putin a primit-o la Kremlin pe sotia unuia dintre cei doi jurnalisti, Ekaterina Korneliuk, si pe sora celuilalt, Mariana Volosina, care ii trimisesera inaintate “o cerere pentru gratierea Nadiei Savcenko”.
“Vreau sa va felicit pentru aceasta pozitie si sper ca asemenea decizii, luate din considerente umanitare, sa duca la o aplanare a confruntarii in zona de conflict si vor ajuta la evitarea unor asemenea pierderi”, a spus Putin in fata celor doua femei.
Avionul care a transportat-o pe femeia-pilot ucraineana Nadia Savcenko in Ucraina a aterizat miercuri dupa-amiaza pe aeroportul din Kiev. Cei doi jurnalisti rusi, Igor Korneliuk si Anton Volosin, au fost ucisi de un tir de mortier in iunie 2014, in regiunea Lugansk, in estul Ucrainei.
Savcenko a fost eliberata la schimb cu acesti doi militari rusi, condamnati la 14 ani de inchisoare in Ucraina, fiind declarati vinovati de “razboi de agresiune” impotriva Ucrainei si de “atentat terorist”, pentru ca au luptat alaturi de rebelii prorusi impotriva armatei ucrainene in estul separatist.
Schimbul a fost decis în timpul unor convorbiri în „format Normandia” (miniștrii de externe german, francez, ucrainean și rus), constituit pentru a gestiona criza din estul Ucrainei.

Donbas pentru Crimeea

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că Rusia îl va ajuta pe liderul de la Kiev, Petro Poroșenko să readucă Donbas-ul în cadrul Ucrainei din considerente umanitare, dar că peninsula Crimeea va rămâne în componența Rusiei. Declarațiile acestuia survin după ce Poroșenko comentase miercuri că „așa cum am adus-o înapoi pe Nadia, așa vom aduce înapoi Donbasul și Crimeea”. „Dacă el a avut în vedere aducerea înapoi a Donbasului din considerente umanitare, atunci o astfel de declarație poate fi acceptată; aceasta este și ceea ce noi sperăm la Moscova”, a declarat Peskov.
„În ceea ce privește Crimeea, nu comentăm cu privire la pretenții asupra unor regiuni rusești”, a adăugat el. Rusia a anexat Crimeea în martie 2014, în urma unui referendum contestat de comunitatea internațională și Kiev.

Share our work