Alexandr Palii: „Dialogul Ucraina-UE, afectat de apucăturile post-sovietice ale puterii de la Kiev”

Alexandr Palii: „Dialogul Ucraina-UE, afectat de apucăturile post-sovietice ale puterii de la Kiev”

Analistul politic ucrainean Alexandr Palii considera ca "societatea ucraineană, slăbită de regimul sovietic și de dezamăgirile post-sovietice, nu a putut preveni instaurarea la guvernare a unor elite cu apucături și valori post-sovietice"

Analistul politic ucrainean Alexandr Palii considera ca „societatea ucraineană, slăbită de regimul sovietic și de dezamăgirile post-sovietice, nu a putut preveni instaurarea la guvernare a unor elite cu apucături și valori post-sovietice”

Pe 25 februarie, la Bruxelles, are loc summit-ul Ucraina – Uniunea Europeană. Reuniunea este așteptată atât de Ucraina, cât și de UE, pentru că ambele părți mai au la dispoziție doar acest an pentru a clarifica situația privind semnarea Acordului de asociere. Anul curent este mai favorabil pentru a duce la bun sfârșit acest proiect, întrucât la anul în UE vor avea loc alegeri, iar în 2015 și Ucraina va fi cuprinsă de febra electorală prezidențială. UE a avertizat puterea de la Kiev că mai are luni numărate până la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, unde se prevede perspectiva semnării acestui document important, care a fost parafat deja în luna martie 2012. Expertul politic ucrainean Alexandr Palii, candidat în științe politice, a declarat, în exclusivitate pentru Karadeniz-Press, că la ora actuală puterea politică și cetățenii de rând trăiesc în două lumi paralele. Primii vor să se apropie de UE fără să renunțe la deprinderile post-sovietice, caracterizate de corupție, netransparență și lipsa valorilor democratice, în timp ce societatea a obosit să mai aștepte reformele și devine tot mai revoltată.
I:Care este stadiul dialogului Ucraina – UE în ajunul desfășurării summit-ului bilateral de la Bruxelles și care va fi agenda discuțiilor?
R:Tema de bază în dialogul pe care Uniunea Europeană îl are cu Ucraina este democrația, ceea ce confirmă existența unor grave probleme la acest capitol. Relațiile dintre Ucraina și UE pot fi caracterizate, pe de o parte, ca fiind dominate de un șir de interese comune în diverse domenii, începând cu securitatea și terminând cu problema energetică. Pe de altă parte, dialogul este marcat și de caracterul și identitatea țării. Societatea ucraineană, slăbită de regimul sovietic și de dezamăgirile post-sovietice, nu a putut preveni instaurarea la guvernare a unor elite cu apucături și valori post-sovietice. În esență, există o contradicție enormă dintre societate și cei de la conducerea Ucrainei, care lasă o amprentă asupra relațiilor dintre Ucraina și UE.
I:Comisia Europeană a avertizat că noiembrie 2013 (data desfășurării summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius) este termenul limită până când Ucraina trebuie să se pregătească pentru semnarea Acordului de asociere cu UE. Vor reuși autoritățile ucrainene să îndeplinească tote cerințele stabilite până atunci?
R:Termenii sunt destul de realiști. Dacă noi considerăm Uniunea Europeană o prioritate, atunci încadrarea în acest termen nu va fi o problemă, mai ales că pentru niște decizii în probleme-cheie nu este nevoie atât de timp, cât de voința autorităților. Cum se va comporta puterea? Este foarte greu de presupus. Au fost câteva declarații ale președintelui și prim-ministrului, potrivit cărora trebuie să fie identificată o soluție pentru a rezolva „problema provizorie” legată de ex-premierul Iulia Timoșenko.
I:Președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, l-a asigurat pe comisarul european Stefan Fule că este pregătit să facă unele compromisuri pentru semnarea Acordului de asociere în 2013. La ce s-a referit președintele, dacă deocamdată nu se vorbește despre eliberarea Iuliei Timoșenko, subiect asupra căruia insistă UE?
R:Cred că într-adevăr este vorba despre cazul Timoșenko. Autoritățile de la Kiev pot fi interesate să scape de acest subiect fie permițându-i Iuliei Timoșenko să fie „tratată” peste hotare, fie să o elibereze condiționat, fără dreptul de a părăsi țara. Cei de la conducere ar putea face acest pas pentru ca, pe de o parte, să scape de insistențele UE, iar pe de altă parte să o izoleze pe Timoșenko astfel încât să nu poată influența politica internă.
I:La summit-ul Parteneriatului Estic din Vilnius Ucraina va trebui să raporteze despre progresele în domeniul perfecționării legislației electorale, înlăturarea deficiențelor de la precedentele alegeri parlamentare și realizarea reformei în domeniul justiției. Cum arată situația în aceste domenii la ora actuală?
R:În Ucraina a fost introdus sistemul electoral mixt – o jumătate din componența parlamentului este aleasă pe liste de partid, iar altă jumătate în circumscripții uninominale. Problema este că în circumscripțiile uninominale parlamentarii se aleg dintr-un singur tur. Adică pentru victorie este nevoie de o majoritate relativă care poate constitui 20% sau 30%. Acest sistem a favorizat falsificările, manipulările și intrigile legate de înaintarea „candidaților tehnici”. Sistemul judiciar din Ucraina este extrem de corupt și dependent de putere. Justiția nu se bucură de nicio autoritate în rândul populației. O altă reformă destul de necesară Ucrainei este demonopolizarea economică și liberalizarea activității economice.
I:Până în luna noiembrie 2013 puterea de la Kiev va trebui să se asigure de susținerea țărilor europene, care vor trebui să ratifice Acordul se asociere cu Ucraina în parlamentele naționale. Care sunt statele care susțin integrarea europeană a Ucrainei și care sunt cele care se opun?
R:Nu este corect să vorbim despre cei care se opun vehement. Îi putem numi sceptici. Principalii noștri lobbyști sunt țările din Estul și Nordul Europei. Comunitatea europeană înțelege care au fost condițiile de supraviețuire a Ucrainei în perioada sovietică, chiar dacă situația din țara noastră a fost mult mai gravă decât în orice alt stat din Estul Europei. Imperiul sovietic vedea în Ucraina independentă un mare dușman.
I:Ce va însemna pentru Ucraina și cetățenii ucraineni semnarea Acordului de asociere cu UE?
R:Cetățenii înțeleg că asocierea nu înseamnă calitatea de membru, dar mai degrabă calea spre integrare. Cel mai principal rezultat pentru ucraineni va fi diversificarea relațiilor comerciale cu UE și posibilitatea de a circula liber. Piața UE este foarte importantă pentru Ucraina, pentru că este mare și îi oferă posibilitatea să-și întărească poziția pe piața mondială a muncii. Pe de altă parte, UE la fel este interesată de colaborarea cu Ucraina, mai ales că ucrainenii care învață și lucrează în Europa sunt ascultători, muncesc cinstit și nu sunt implicați în activități teroriste sau criminale.
I:Mass-media ucraineană consideră că președintele Viktor Ianukovici este uneori confuz, pentru că valorile și principiile Uniunii Europene i-ar fi neînțelese, în timp ce Uniunea Vamală îi este mai apropiată. Este Ucraina capabilă să facă o alegere fermă, fără să privească în urmă?
R:Ucraina poate să facă această alegere, problema ține însă de putere. Dar orice conducere este provizorie.
I:Recent, parlamentarii ucraineni au votat cu dificultate Declarația de susținere a aspirațiilor de integrare europeană a Ucrainei din cauza diferitelor disensiuni. Puterea și opoziția înțeleg diferit cursul de integrare europeană?
R:În general, și unii și alții realizează ce înseamnă integrarea europeană. Cei aflați la putere vor însă să ia după ei și apucăturile lor post-sovietice.
I:Pe 25 februarie, în ziua desfășurării summit-ului bilateral la Bruxelles, se împlinesc și trei ani de președinție ai lui Viktor Ianukovici. Cum se pot caracteriza acești ani?
R:Este un timp pierdut în zadar pentru Ucraina. Reforme nu au avut loc, a înflorit monopolul politic și economic, societatea este presată de corupție, iar aceste presiuni devin din ce în ce mai mari. În anumite aspecte, politica actualei puteri este orientată împotriva identității ucrainene –un lucru ieșit din comun pentru orice țară. Una din puținele realizări reale ale actualei conduceri este diversificarea surselor de energie.
Vă mulțumesc.
Interviu realizat de Tatiana Bernevec pentru KARADENIZ-PRESS.

Share our work
Ucraina „forteaza” diplomatic bunavointa UE. Iulia Timosenko, motiv de razboi juridic intre Kiev si Bruxelles

Ucraina „forteaza” diplomatic bunavointa UE. Iulia Timosenko, motiv de razboi juridic intre Kiev si Bruxelles

Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, pregatit sa faca pace cu UE

Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, va întreprinde pe data de 6 februarie 2013 o vizită oficială în Lituania, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Lituaniei, Daiva Ulibinainte. Potrivit informaţiilor oferite, principala temă de discuţie dintre Ianukovici şi oficialii lituanieni va fi legată de relaţiile dintre Ucraina şi UE, întrucât Lituania va prelua, în cea de-a doua jumătate a acestui an, preşedinţia UE.
De asemenea, pe parcursul negocierilor de la Vilnius, părţile vor acorda o atenţie deosebită şi pregătirilor pentru summitul Parteneriatului Estic, care va avea loc în luna noiembrie 2013, pe parcursul căruia Kievul planifică să semneze Acordul de asociere cu UE.

Summitul Ucraina-UE, începutul integrării eurasiatice a statului ucrainean

La randul sau, analistul politic ucrainean Volodimir Horbaci, de la Institutul pentru Cooperare Euro-Atlantică din Kiev, este de părere că, după încheierea summitului Uniunea Europeană-Ucraina, programat pentru data de 25 februarie 2013, pentru partea ucraineană va începe etapa intergării eurasiatice. „Cred că summitul va avea, totuşi, loc, aşa cum a fost programat, pe 25 februarie, dar nu în condiţiile pe care şi le-ar fi dorit partea europeană sau preşedintele Viktor Ianukovici. Principala noutate a evenimentului se va referi la situaţia fostului premier Iulia Timoşenko şi la răspunsurile pe care preşedintele Viktor Ianukovici le va oferi celor care îl vor întreba despre acest caz. Cu alte cuvinte, atmosfera vizitei preşedintelui la Bruxelles va fi negativă. În aceste condiţii, personal, nu am nicio speranţă că va exista o soluţie favorabilă în ceea ce priveşte stabilirea datei semnării Acordului de asociere. Cred că, din păcate, însuşi guvernul ucrainean nu o doreşte acest lucru şi întrerupe intenţionat întregul proces. Prin urmare, consider că summitul UE-Ucraina va fi evenimentul major al politicii externe a regimului Ianukovici. După aceea, va începe etapa integrării eurosiatice a Ucrainei, precum şi intensificarea activităţilor axate pe zona de Est. Rusia intră în această lista de priorităţi”, a declarat Horbaci pentru publicația „Tyjdeni”.
Comentariul a fost făcut cu privire la impactul pe care l-ar putea avea asupra summitului noile acuzaţii împotriva Iuliei Timoşenko, pe care Procuratura Generală a Ucrainei o suspectează de organizarea asasinării deputatului Evghenii Şcerbani, în 1996.
În opinia expertului, nu există şanse ca Acordul de asociere dintre Ucraina şi UE să fie semnat anul acesta, deşi Parlamentul European se pronunţă în favoarea semnării documentului în noiembrie 2013, la summitul de la Vilnius.

Procuror non-grata

Şeful Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, Elmar Brok, nu exclude posibilitatea ca Parlamentul European să interzică accesul adjunctului procurorului general al Ucrainei, Rinat Kuzmin, pe teritoriul Uniunii Europene din cauza situației fostului premier Iulia Timoșenko.
„Putem aplica astfel de sancţiuni împotriva unor oficiali ucraineni”, a declarat Brok, fiind întrebat dacă UE ar putea interzice accesul lui Rinat Kuzmin pe teritoriul său. „Acest lucru s-a întâmplat deja în cazul Republicii Belarus şi al Siriei. Iar dacă situaţia actuală va continua, atunci aceste sancţiuni îl vor afecta şi pe Kuzmin. Vom fi obligaţi să luăm măsuri împotriva celor care distrug principiile statului de drept”, a menționat Brok, potrivit căruia adjunctul procurorului general al Ucrainei „continuă lupta împotriva fostul premier Iulia Timoşenko şi adună noi acuzaţii, care sunt chiar mai puţin justificate decât precedentele”.
„Comunitatea internaţională s-a convins deja de acest lucru. Aceasta este o dovadă a existenţei justiţiei selective în Ucraina. Acuzaţiile de crimă împotriva Iuliei Timoşenko au fost de mult timp infirmate ca neîntemeiate. În acest caz, este vorba de distrugerea Iuliei Timoşenko, atât ca persoană, cât şi ca politician”, a subliniat mai subliniat parlamentarul european.
Declarațiile cu privire la Rinat Kuzmin au fost făcute după ce procurorul ucrainean a declarat că Procuratura Generală de la Kiev are dovezi că foştii premieri ucraineni Iulia Timoşenko şi Pavlo Lazarenko, precum şi ex-preşedintele Leonid Kucima, au legătură directă cu asasinarea lui Evgehii Şcerbani, fost deputat şi un controversat om de afaceri ucrainean.

Stefan Fule o susține pe Timoşenko

Un semnal de susținere pentru Iulia Timoșenko a fost dat și de către Comisarul european pentru extindere şi politică europeană de vecinătate, Stefan Fule. Oficialul european și-a exprimat îngrijorarea sa în timpul întrevederii de la Bruxelles cu preşedintele Comisiei pentru integrare europeană din cadrul Parlamentului Ucrainei, Grigori Nemirea. Potrivit serviciului de presă al formațiunii de opoziție „Batkivșcina”, Fule l-a rugat pe deputatul ucrainean Girgori Nemirea să-i transmită Iuliei Timoşenko, care, în momentul de faţă, se află internată în Spitalul căilor ferate de la Harkov, toată susţinerea şi sprijinul.
Stefan Fule va întreprinde în perioada 6-7 februarie 2013 o vizită în Ucraina, cu scopul de a pregăti şi a pune la punct toate detaliile legate de desfăşurarea summitului Ucraina-UE, care va avea loc la data de 25 februarie 2013. De asemenea, în timpul vizitei sale, Fule va discuta cu oficialii ucraineni şi despre situaţia dificilă în care se află Iulia Timoşenko.

Cruciada judiciara

Amintim că pe 18 ianuarie 2013, Parchetul General al Ucrainei a anunţat oficial că, pe lângă acuzaţia de abuz de putere în dosarul gazelor, fostul premier Iulia Timoşenko este suspectată de crimă şi riscă închisoarea pe viaţă. Parchetul de la Kiev a stabilit că uciderea parlamentarului Evgheni Şcerbani, de pe aeroportul din Doneţk, din 1996, a fost ordonată de către foştii premierii ucraineni Iulia Timoşenko şi Pavel Lazarenko, ambii aflaţi la ora actuală în detenţie, unul în Ucraina şi celălalt în SUA.

Share our work
Ucraina „forteaza” diplomatic bunavointa UE. Iulia Timosenko, motiv de razboi juridic intre Kiev si Bruxelles

Ucraina "forteaza" diplomatic bunavointa UE. Iulia Timosenko, motiv de razboi juridic intre Kiev si Bruxelles

Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, pregatit sa faca pace cu UE

Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, va întreprinde pe data de 6 februarie 2013 o vizită oficială în Lituania, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Lituaniei, Daiva Ulibinainte. Potrivit informaţiilor oferite, principala temă de discuţie dintre Ianukovici şi oficialii lituanieni va fi legată de relaţiile dintre Ucraina şi UE, întrucât Lituania va prelua, în cea de-a doua jumătate a acestui an, preşedinţia UE.
De asemenea, pe parcursul negocierilor de la Vilnius, părţile vor acorda o atenţie deosebită şi pregătirilor pentru summitul Parteneriatului Estic, care va avea loc în luna noiembrie 2013, pe parcursul căruia Kievul planifică să semneze Acordul de asociere cu UE.

Summitul Ucraina-UE, începutul integrării eurasiatice a statului ucrainean

La randul sau, analistul politic ucrainean Volodimir Horbaci, de la Institutul pentru Cooperare Euro-Atlantică din Kiev, este de părere că, după încheierea summitului Uniunea Europeană-Ucraina, programat pentru data de 25 februarie 2013, pentru partea ucraineană va începe etapa intergării eurasiatice. „Cred că summitul va avea, totuşi, loc, aşa cum a fost programat, pe 25 februarie, dar nu în condiţiile pe care şi le-ar fi dorit partea europeană sau preşedintele Viktor Ianukovici. Principala noutate a evenimentului se va referi la situaţia fostului premier Iulia Timoşenko şi la răspunsurile pe care preşedintele Viktor Ianukovici le va oferi celor care îl vor întreba despre acest caz. Cu alte cuvinte, atmosfera vizitei preşedintelui la Bruxelles va fi negativă. În aceste condiţii, personal, nu am nicio speranţă că va exista o soluţie favorabilă în ceea ce priveşte stabilirea datei semnării Acordului de asociere. Cred că, din păcate, însuşi guvernul ucrainean nu o doreşte acest lucru şi întrerupe intenţionat întregul proces. Prin urmare, consider că summitul UE-Ucraina va fi evenimentul major al politicii externe a regimului Ianukovici. După aceea, va începe etapa integrării eurosiatice a Ucrainei, precum şi intensificarea activităţilor axate pe zona de Est. Rusia intră în această lista de priorităţi”, a declarat Horbaci pentru publicația „Tyjdeni”.
Comentariul a fost făcut cu privire la impactul pe care l-ar putea avea asupra summitului noile acuzaţii împotriva Iuliei Timoşenko, pe care Procuratura Generală a Ucrainei o suspectează de organizarea asasinării deputatului Evghenii Şcerbani, în 1996.
În opinia expertului, nu există şanse ca Acordul de asociere dintre Ucraina şi UE să fie semnat anul acesta, deşi Parlamentul European se pronunţă în favoarea semnării documentului în noiembrie 2013, la summitul de la Vilnius.

Procuror non-grata

Şeful Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, Elmar Brok, nu exclude posibilitatea ca Parlamentul European să interzică accesul adjunctului procurorului general al Ucrainei, Rinat Kuzmin, pe teritoriul Uniunii Europene din cauza situației fostului premier Iulia Timoșenko.
„Putem aplica astfel de sancţiuni împotriva unor oficiali ucraineni”, a declarat Brok, fiind întrebat dacă UE ar putea interzice accesul lui Rinat Kuzmin pe teritoriul său. „Acest lucru s-a întâmplat deja în cazul Republicii Belarus şi al Siriei. Iar dacă situaţia actuală va continua, atunci aceste sancţiuni îl vor afecta şi pe Kuzmin. Vom fi obligaţi să luăm măsuri împotriva celor care distrug principiile statului de drept”, a menționat Brok, potrivit căruia adjunctul procurorului general al Ucrainei „continuă lupta împotriva fostul premier Iulia Timoşenko şi adună noi acuzaţii, care sunt chiar mai puţin justificate decât precedentele”.
„Comunitatea internaţională s-a convins deja de acest lucru. Aceasta este o dovadă a existenţei justiţiei selective în Ucraina. Acuzaţiile de crimă împotriva Iuliei Timoşenko au fost de mult timp infirmate ca neîntemeiate. În acest caz, este vorba de distrugerea Iuliei Timoşenko, atât ca persoană, cât şi ca politician”, a subliniat mai subliniat parlamentarul european.
Declarațiile cu privire la Rinat Kuzmin au fost făcute după ce procurorul ucrainean a declarat că Procuratura Generală de la Kiev are dovezi că foştii premieri ucraineni Iulia Timoşenko şi Pavlo Lazarenko, precum şi ex-preşedintele Leonid Kucima, au legătură directă cu asasinarea lui Evgehii Şcerbani, fost deputat şi un controversat om de afaceri ucrainean.

Stefan Fule o susține pe Timoşenko

Un semnal de susținere pentru Iulia Timoșenko a fost dat și de către Comisarul european pentru extindere şi politică europeană de vecinătate, Stefan Fule. Oficialul european și-a exprimat îngrijorarea sa în timpul întrevederii de la Bruxelles cu preşedintele Comisiei pentru integrare europeană din cadrul Parlamentului Ucrainei, Grigori Nemirea. Potrivit serviciului de presă al formațiunii de opoziție „Batkivșcina”, Fule l-a rugat pe deputatul ucrainean Girgori Nemirea să-i transmită Iuliei Timoşenko, care, în momentul de faţă, se află internată în Spitalul căilor ferate de la Harkov, toată susţinerea şi sprijinul.
Stefan Fule va întreprinde în perioada 6-7 februarie 2013 o vizită în Ucraina, cu scopul de a pregăti şi a pune la punct toate detaliile legate de desfăşurarea summitului Ucraina-UE, care va avea loc la data de 25 februarie 2013. De asemenea, în timpul vizitei sale, Fule va discuta cu oficialii ucraineni şi despre situaţia dificilă în care se află Iulia Timoşenko.

Cruciada judiciara

Amintim că pe 18 ianuarie 2013, Parchetul General al Ucrainei a anunţat oficial că, pe lângă acuzaţia de abuz de putere în dosarul gazelor, fostul premier Iulia Timoşenko este suspectată de crimă şi riscă închisoarea pe viaţă. Parchetul de la Kiev a stabilit că uciderea parlamentarului Evgheni Şcerbani, de pe aeroportul din Doneţk, din 1996, a fost ordonată de către foştii premierii ucraineni Iulia Timoşenko şi Pavel Lazarenko, ambii aflaţi la ora actuală în detenţie, unul în Ucraina şi celălalt în SUA.

Share our work
EXCLUSIV: „Kievul ar putea impulsiona soluționarea conflictului transnistrean, dar poziția Moscovei rămâne a fi decisivă”

EXCLUSIV: „Kievul ar putea impulsiona soluționarea conflictului transnistrean, dar poziția Moscovei rămâne a fi decisivă”

Analistul Volodymyr Fesenko considera ca ” reglementarea problemei transnistrene va fi una din prioritățile Ucrainei”

De la 1 ianuarie 2013 Ucraina a preluat, de la Irlanda, preşedinţia anuală a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), cu sediul la Viena. Diplomația ucraineană a luat în primire acest mandat pe fundalul criticilor observatorilor OSCE, legate de atingerile aduse drepturilor omului și de abaterile de la normele democratice în perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din toamna anului 2012. Despre prioritățile președinției ucrainene în OSCE și despre perspectivele îmbunătățirii imaginii acestei țări în ochii Occidentului, Volodymyr Fesenko, directorul Centrului de analiză politică „Penta” din Kiev, a acordat un interviu in exclusivitate agentiei de presa KARADENIZ PRESS.

I: Care sunt prioritățile Kievului în anul 2013, în perioada deținerii președinției OSCE?
V.F: Sarcinile de bază ale președinției OSCE au fost  menționate de către fostul ministru al Afacerilor Externe al Ucrainei, Konstantin Grișcenko (care din decembrie 2012 până în prezent deține funcția de vicepremier în Guvernul Azarov 2 – n. red.): reglementarea conflictelor înghețate, stabilirea măsurilor de încredere și securitate în spațiul OSCE, utilizarea potențialului Organizației pentru asigurarea securității energetice, promovarea dezvoltării economice, inclusiv prin dezvoltarea unor noi coridoare comerciale și de transport. Mai mult de atât, țara noastră are de gând să inițieze un dialog nou în cadrul OSCE privind noile principii ale regimului de control asupra forțelor armate convenționale din Europa, care va trebui să țină cont de interesele țărilor-membre OSCE, indiferent dacă acestea fac sau nu parte din diverse formațiuni politico-militare. De asemenea, Ucraina va acorda o atenție importantă consolidării eforturilor OSCE în lupta cu provocărilor actuale și amenințările la adresa securității, cum ar fi terorismul, traficul de persoane și de droguri, criminalitatea cibernetică, criminalitatea transfrontalieră organizată.

I: Există suficientă voință politică pentru soluționarea problemelor și a sarcinilor stabilite?
V.F.: Putem vorbi mai degrabă despre dorința diplomației ucrainene de a se afirma pe această platformă internațională, mai ales în contextul în care ministerul de Externe al Ucrainei are un nou șef – Leonid Kojara. Totodată, există și factori care împiedică realizarea acestei misiuni. Este vorba, în primul rând, de atitudinea critică a Occidentului față de Ucraina, cauzată de problemele politice interne, precum și de situația de izolare parțială neoficială în Europa în care s-a pomenit președintele Ucrainei Viktor Ianukovici. Recent, autoritățile ucrainene au fost criticate în raportul observatorilor OSCE, care au monitorizat alegerile parlamentare din toamna anului trecut. Cu toate acestea, este important să înțelegem că deși președinția OSCE este o sarcină onorantă și importantă pentru fiecare țară membră OSCE, acesta nu este un rol de moderator al proceselor internaționale. Rolul decisiv în activitatea curentă a OSCE îl are aparatul și conducerea acestei Organizații, dar nu țara care îndeplinește temporar funcția de președinte OSCE. Pentru comparație: este puțin probabil că majoritatea celor interesați în Ucraina, România, dar și din alte țări europene au resimțit că, înainte de Ucraina, președinția OSCE a fost deținută de Irlanda. Nu a fost nimic semnificativ. Spre deosebire de Irlanda, Ucraina s-ar putea să se afirme mai mult în procesul reglementării conflictelor prelungite în spațiul post sovietic, în special, în căutarea soluțiilor pentru problema transnistreană, chiar și din simplul considerent că diplomația ucraineană este implicată în procesul de negocieri. Dar iarași, este puțin probabil ca o președinție pe termen scurt să poată asigura un progres în rezolvarea acestor probleme. Trebuie să mai ținem cont că președinția OSCE nu este o primă experiență pentru diplomația ucraineană. În anul 2012 Ucraina a deținut șefia Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, iar anul trecut a fost în fruntea Inițiativei Central Europene. Din ianuarie 2012 Ucraina va deține președinția nu doar în OSCE, dar și în cadrul Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră.

I: Ucraina se află în fruntea unei organizații  a cărei prioritate mereu a fost apărarea drepturilor omului. Cum se va descurca Ucraina cu această funcție, având în vedere că raporturile organizațiilor internaționale arată în mod constant că în Ucraina sunt încălcate drepturile omului?
V.F.: Desigur că în această situație avem de-a face cu o disonanță „cognitivă” și politică, având în vedere, în primul rând, deținerea unor lideri politici din opoziție importanți – Iulia Timoșenko (fostul prim-ministru al Ucrainei – n. red.) și Iurii Luțenko (fostul Ministru de Interne  – n. red.). Dar această problemă iese la suprafață nu pentru prima dată. Să ne amintim că, recent, în fruntea OSCE a fost Republica Kazahstan. Cu toate acestea, nu putem afirma că situația cu democrația și cu respectarea drepturilor omului din Kazahstan este mai plauzibilă decât în Ucraina. În linii mari, această problemă se referă la majoritatea absolută a țărilor din fostul spațiu sovietic. Așa sau altfel, Ucraina va trebui să acorde o atenție mai sporită problematicii drepturilor omului pe teritoriul său.

I: Va reuși Ucraina să facă pași importanți în domeniul respectării drepturilor minorităților etnice în perioada menționată?
V.F: În Ucraina nu există probleme semnificative, sau, cu atât mai mult grave la capitolul respectării drepturilor minorităților etnice. Mai mult, situația din Ucraina pe acest segment arată mai bine, decât în unele țări din Uniunea Europeană. Țara noastră într-adevăr încalcă niște standarde europene din domeniul drepturilor omului, dar acestea sunt de ordin juridic, social și politic.

I: După cum ați menținat deja, ministrul Afacerilor Externe, Leonid Kojara, va acorda o atenție sporită reglementării conflictelor prelungite. Unul din cele mai acute și apropiate, din punct de vedere geografic, este cel transnistrean, la care Ucraina participă în calitate de mediator în procesul de negocieri în formatul 5+2. Ce rol ar putea avea Ucraina în această problemă, reieșind din funcția pe care o va deține în acest an?
V.F.: Evident, reglementarea problemei transnistrene va fi una din prioritățile Ucrainei pe parcursul acestui mandat, inclusiv și din considerentul că problema se regăsește și în interesele noastre în plan extern. Este posibil că vom observa o activizare a negocierilor pe marginea acestei probleme, stimulată de Ucraina. Totodată, trebuie să înțelegem însă că decizia finală în tot acest proces de identificare a unui compromis avantajos în soluționarea conflictului transnistrean depinde, într-o măsură decisivă, de Rusia, dar și de poziția noii conduceri de la Tiraspol.

I: În anul 2012 unele țări occidentale s-au declarat sceptice vis-a-vis de președinția Ucrainei în OSCE, deoarece țară se confruntă cu  multe probleme interne. A fost propusă chiar interzicerea deținerii acestei funcții. Putem considera că Ucraina a obținut o șansă pentru a-și repara greșelile?
V.F.: Ezitările menționate de către dumneavoastră au fost legate de reacția critică a țărilor din Occident la condamnarea Iuliei Timoșenko. Cu toate acestea, lipsirea Ucrainei de dreptul la președinția OSCE din motive politice ar fi putut genera o criză serioasă în această organizație, care se confruntă cu vremuri grele. De aceea această variantă nu a fost discutată la modul serios. Problemele pe care le-ați subliniat se vor rezolva cel mai rapid prin luptele politice interne, dar nu prin șansele oferite pentru „lucrul asupra greșelilor”.

I: Ce trebuie să întreprindă administrația de la Kiev pentru a schimba opinia Occidentului (inclusiv a SUA) despre Ucraina?
V.F.: Admit că pentru atingerea acestui obiectiv Kievul va trebui să realizeze o listă întreagă de sarcini. Prima ține de eliberarea din închisoare a Iuliei Timoșenko și a lui Iurii Luțenko. Alte elemente din această listă sunt: alegeri libere și corecte; lupta reală cu corupția; instituirea unui sistem judiciar independent și incoruptibil, capabil să asigure supremația statului de drept; realizarea reformelor social-politice și juridice. Cu toate acestea, cea mai importantă miză, care ar putea îmbunătăți atitudinea Occidentului față de Ucraina și care ar putea duce la îndeplinirea sarcinilor menționate mai sus, trebuie să fie reînnoirea radicală a puterii politice din Ucraina.
Interviu realizat de Tatiana Bernevec pentru Karadeniz-Press

Share our work
Timoşenco vrea un partid unic al opoziţiei la alegerile prezidenţiale din 2015

Timoşenco vrea un partid unic al opoziţiei la alegerile prezidenţiale din 2015

Liderul nationalistilor ucraineni, Oleg Tyahnibok, nemultumit de Timosenko

Ex-premierul Ucrainei, Iulia Timoşenco, a îndemnat colegii din formatiunile de opozitie să creeze o coaliţie viabilă pentru victoria unui candidat unic la alegerile prezidenţiale din Ucraina, care vor avea loc în 2015. Ea a cerut forţelor de opoziţie să creeze un partid unic, al cărui scop va fi lupta împotriva regimului Ianucovici.
În adresarea către ucraineni, publicată pe site-ul partidului „Batkivşina”, fostul premier subliniaza ca: „Varianta ideală ar fi continuarea proceselor de unificare şi crearea unui parid unic deoarece tăvălugul Partidului Regiunilor poate fi oprit doar de o forţă de opoziţie puternică, care va fi susţinută indubitabil de societate. Procesele unificatoare ale forţelor de opoziţie vor grăbi moartea acestui colos cu picioare de lut, care este regimul lui Yanucovici”.

Viitor in UE

Conform ei, strategia opoziţiei pentru viitorul apropiat este consolidarea unităţii opozitiei, crearea unei coaliţii foarte bine coordonată în componenţa „Batkivşina”, „Svoboda” şi „UDAR”. „Pentru victoria unui candidat al opoziţiei la alegerile prezidenţiale din 2015, fracţiunile noastre din parlament trebuie să lucreze ca un mecanism întreg şi nu doar la nivel declarativ” a adăugat aceasta.
Timoşenco mai consideră că, viitorul Ucrainei este în UE: „Noi suntem obligaţi să realizăm visul ucrainenilor de a trăi în familia europeană comună. Alte uniuni, vamale sau euro-asiate sunt un pericol real pentru statalitatea Ucrainei”.

Reactii adverse

Primul lider al opoziţiei care a reacţionat la apelul lui Timoşenco este liderul partidului „Svoboda”, Oleg Tyahnibok. El nu consideră oportună ideea de unire ale celor trei partide în unul singur. Principalul motiv, conform lui, este diferenţa dintre ideologiile acestor partide.
În cadrul unei conferinţe de presă, Tyahnibok a declarat următoarele: „Un partid politic este creat pentru a unifica oamenii cu aceeaşi viziune. Respectiv, noi, naţionaliştii ucraineni vedem scopul nostru în colaborarea cu partidele cu care colaborăm in acest moment. Dar nu cred că este oportună crearea unei forţe politice în care vor fi reprezentaţi oameni cu idelogii diferite, mai ales că ne-am convins că reprezentanţii celor trei partide privesc diferit diverse aspecte ale vieţii”. „Acum noi am găsit limbă comună în acţiunile împotriva regimului lui Ianucovici” a mai declarat Oleg Tyahnibok, referindu-se la strategia adoptata de deputatii opozitiei politice in timpul procesului legislativ din Rada Suprema de la Kiev.

Share our work