Organizarea Jocurilor Olimpice din 2020, miza strategica pentru Turcia si Azerbaidjan
Republica Azerbaidjan, posibila gazda a Jocurilor Olimpice din 2020
Oraşele Istanbul, Tokyo, Baku, Doha şi Madrid şi-au depus candidaturile pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 2020, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Dosarele vor fi studiate de Comitetul International Olimpic (CIO), iar numele oraşului norocos va fi anunţat în septembrie 2013, la Buenos Aires. Anterior, autoritatile italiene au retras candidatura orasului Roma, sub pretextul crizei financiare mondiale.
Astfel, premierul italian, Mario Monti, a anuntat ca guvernul nu va sprijini planul autoritatilor din Roma de a concura pentru organizarea Jocurilor Olimpice de Vara din 2020, intrucat statul nu poate asigura suportul financiar intr-o perioada de criza. „Am ajuns la concluzia unanima ca in actuala situatie guvernul italian nu se simte capabil sa-si ia angajamentul de a asigura garantii”, a declarat acesta, dupa o sedinta a guvernului italian. „Situatia financiara dificila a Italiei nu permite guvernului sa ofere garantiile cerute de Comitetul Olimpic International” a mai declarat Monti, costul organizarii Jocurilor Olimpice la Roma fiind estimat la 12,5 miliarde de euro.
Decizia vine cu numai o zi inainte de termenul limita al Comitetului Olimpic pentru depunerea ofertelor de organizare a evenimentului din 2020.Astfel in cursa au ramas Madrid, Tokio, Istanbul, Doha si Baku.
Reamintim ca premierul italian Monti conduce un guvern tehnocrat, responsabil cu implementarea de reforme, dupa ce indatorarea ridicata a tarii a cauzat ingrijorarea investitorilor, iar costurile de imprumut ale tarii au atins niveluri considerate nesustenabile.
Fostul comisar european Mario Monti a primit duminică seară din partea preşedintelui Italiei, Giorgio Napolitano, mandatul de a forma un nou guvern care să îi succeadă celui condus de Silvio Berlusconi. Numirea are loc la finalul unei zile de intense consultări politice ce au avut loc la palatul prezidenţial, menite să asigure consensul şi o majoritate parlamentară pentru Monti. Fostul comisar european, în vârstă de 68 de ani, s-a declarat convins că Italia „poate învinge” criza datoriei pe baza unui „efort colectiv”. „Îi mulţumesc preşedintelui Giorgio Napolitano pentru încrederea acordată (…) într-un moment deosebit de dificil pentru Italia”, a afirmat Monti în cursul unei scurte declaraţii făcute în faţa reprezentanţilor presei după ce a primit mandatul din partea şefului statului. „Ţara trebuie să redevină un element de forţă, şi nu de slăbiciune, într-o Uniune Europeană printre ai cărei fondatori ne aflăm”, a adăugat el. „Italia poate învinge criza” economică pe baza unui „efort colectiv”, a subliniat el, înainte de a fi aplaudat de mulţimea aflată la porţile Palatului Quirinale, transmite Agerpres. Uniunea Europeană a salutat, duminică, desemnarea fostului comisar european Mario Monti pentru a forma un nou guvern în Italia şi a subliniat că va continua să supravegheze procesul de reforme din această ţară. Numirea lui Mario Monti de către preşedintele Giorgio Napolitano „trimite un mesaj încurajator ce demonstrează voinţa autorităţilor italiene de a depăşi criza”, au subliniat într-un comunicat comun preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, şi cel al UE, Herman Van Rompuy. „Comisia va continua să supravegheze punerea în aplicare a măsurilor adoptate de Italia pentru a continua politicile de promovare a creşterii economice şi ocupării forţei de muncă”, au mai menţionat cei doi lideri europeni.
Premierul italian, Silvio Berlusconi, a asigurat că în 2014 nu va mai exista niciun militar italian în Afganistan, într-o avanpremieră a interviului care va fi transmis sâmbătă seară în cadrul programului ‘Porta a Porta’ al canalului naţional RAI1. ‘Primii soldaţi vor fi aduşi acasă primăvara aceasta şi treptat ne vom diminua prezenţa până când nu vor mai exista efective militare ale ţării nostre în 2014’, a răspuns premierul la întrebările ziaristului Bruno Vespa, care conduce programul. ‘Împreună cu aliaţii am gândit o strategie pentru a transfera statului (afgan) întregul sistemul de securitate iar, în faţa posibililor inamici ai statului, forţelor afgane care depind direct de guvernul Afganistanului’, a explicat el. Din 2004 Italia are desfăşuraţi în Afganistan 2.800 de militari repartizaţi între Kabul şi Herat, din vestul ţării, în cadrul Forţei Internaţional de Asistenţă pentru Securitate (ISAF). In octombrie 2010, ministrului italian de externe, Franco Frattini, declara că trupele italiene din Afganistan îşi vor începe retragerea în aproximativ opt luni, iar procesul se va derula până în 2014. Şeful diplomaţiei de la Roma intenţiona să abordeze în cadrul summit-ului NATO din noiembrie, de la Lisabona, criteriile transferului de putere în Afganistan către afgani, “cu un calendar care începe să fie definit. “Mai exact din vara lui 2011 începe retragerea progresivă, cu intenţia de a o finaliza în 2014″, spunea Franco Frattini. Afirmaţiile lui Franco Frattini vin la câteva zile după moartea a patru militari, ucişi într-o ambuscadă, în vestul teritoriului afgan. “Militarii noştri sunt acolo, în primul rând pentru a proteja Italia, pentru a evita ca teroriştii cu legături în rândul grupărilor prezente în Afganistan şi Pakistan să vină aici, în Europa, la noi”, a subliniat şeful diplomaţiei de la Roma. Ministrul apărării, Ignazio la Russa, cerea atunci forurilor competente armarea cu bombe a avioanelor aflate în dotarea militarilor din Afganistan, Italia fiind singura ţară cu avioane fără armamentul adecvat. Avioanele italiene sunt destinate în prezent doar misiunilor de recunoaştere, pentru a apăra mai bine militarii. Acest gest ar constitui, potrivit presei din peninsulă, o violare a Constituţiei italiene, care înfierează războiul ca “instrument împotriva libertăţii altor popoare şi ca mijloc de reglementare a controverselor internaţionale”. NATO a ceruse guvernului italian, în septembrie 2010, să trimită mai mulţi instructori militari în Afganistan, în vederea respectării termenului prevăzut pentru transmiterea controlului asupra ţării către forţele locale.