Italia, alegeri anticipate post-COVID

Italia, alegeri anticipate post-COVID

Italia, amenințată de o nouă criză politică

Italia, amenințată de o nouă criză politică

Matteo Salvini, şeful partidului italian de extrema dreaptă Liga, doreşte organizarea de alegeri legislative anticipate la toamnă pentru a înlătura guvernul lui Giuseppe Conte, acuzat că „nu are idei clare” şi că „se opune libertăţii întreprinzătorilor”, relatează mass-media italiană, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Italienii sunt deja chemaţi să voteze în toamnă în alegeri regionale (în urma cărora vor fi desemnaţi preşedinţii mai multor regiuni) şi pentru a se pronunţa prin referendum cu privire la reducerea numărului de parlamentari din Legislativul de la Roma.

Război politic

„Le cerem alegătorilor să se pronunţe (şi) asupra unui guvern care să rămână la putere cinci ani şi care să aibă idei clare”, a declarat Salvini într-un interviu publicat luni în cotidianul La Stampa, aparţinând grupului Fiat. „Acest guvern ideologic, care se opune libertăţii întreprinzătorului şi a celei religioase, şcolilor şi spitalelor private trebuie să plece”, a insistat liderul Liga, care a scăzut în sondaje de la începutul crizei coronavirusului, care a făcut ca imigraţia – principalul cal de bătaie al extremei drepte italiene – să treacă în plan secund.

„Am încercat să cooperăm cu acest guvern. L-am acoperit de propuneri, iar rezultatul a fost zero. Totul este blocat din toamna trecută din cauza litigiilor din cadrul majorităţii guvernamentale”, a continuat Salvini, citat de mass-media. (K.P.)

Share our work
Reopen.eu, răspunsul online comunitar la criza turismului

Reopen.eu, răspunsul online comunitar la criza turismului

Comisia Europeană recomandă menținerea actualelor restricții la frontiere până la 15 iunie

Comisia Europeană recomandă menținerea actualelor restricții la frontiere până la 15 iunie

Comisia Europeană finalizează un site web pentru ca cetățenii și rezidenții statelor comunitare care doresc să-şi petreacă vacanţa în alte ţări UE să vadă clar opţiunile de care dispun, a declarat vineri comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton, la postul BFM Business, potrivit mass-media de la Bruxelles, citată de agenția KARADENIZ PRESS. „Acum avem protocoale comune pentru trecerea frontierelor, pentru a-i primi pe turişti în locurile lor de vacanţă”, a declarat comisarul, în contextul în care cele 27 de state membre UE ridică treptat măsurile restrictive impuse pentru a combate răspândirea COVID-19.

Site-ul în cauză, numit Reopen.eu, va „centraliza toate bunele practici, astfel încât, dacă doriţi să vă deplasaţi prin UE, să ştiţi cum să faceţi pentru a ajunge dintr-un punct în altul şi ce veţi găsi la sosire, inclusiv în termeni de precauţie”, a explicat Thierry Breton.

La ora actuală, redeschiderea frontierelor în interiorul UE este programată să înceapă la mijlocul lunii iunie, însă până acum anunţurile au fost făcute disparat de ţările europene, în pofida apelurilor Comisiei Europene pentru o mai mare coordonare a acţiunilor.

În Italia, ministrul de externe Luigi Di Maio speră să relanseze sosirile vizitatorilor străini prin oferirea de „indicaţii unitare turiştilor” în toate regiunile.

În Franţa, premierul Edouard Philippe a avertizat joi că va aplica reciprocitatea dacă anumite ţări impun o perioadă de izolare de 14 zile francezilor.

Comisia Europeană a prezentat miercuri un plan de reconstrucţie economică, care prevede un fond de relansare de 750 de miliarde de euro. (N.G.)

Share our work
Tirana scoate armata pe străzi împotriva răspândirii coronavirusului

Tirana scoate armata pe străzi împotriva răspândirii coronavirusului

Albania scoate armata pe străzi

Albania scoate armata pe străzi

Guvernul albanez a desfăşurat armata pentru a forţa respectarea strictă a restricţiilor de circulaţie timp de 40 de ore începând de sâmbătă în scopul de a limita propagarea epidemiei de coronavirus, dat fiind că populaţia nu s-a conformat măsurilor restrictive recomandate, relatează mass-media albaneză, citată de presa internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

În pofida dispoziţiilor de a sta acasă în cea mai mare parte a zilei şi a interdicţiilor la călătorii, numeroşi albanezi au continuat să facă jogging în grup, să joace domino în stradă şi să ignore recomandările de a păstra distanţa între ei la cozile de la magazine.

Bomba italiană

Circa 120.000 de albanezi au revenit din Italia, ţara cea mai afectată din lume de COVID-19, cu puţin timp înainte ca Albania să întrerupă traficul aerian şi maritim cu vecinul său de cealaltă parte a Mării Adriatice în urmă cu 12 zile. Italia este tradițional căminul celei mai numeroase comunități din diaspora albaneză datorită apropierii geografice și legăturilor istorice și economice tradiționale.

Până în prezent, 76 de persoane au fost testate pozitiv cu noul coronavirus, două dintre ele decedând, dar autorităţile încearcă să evite un salt al contaminărilor care ar pune o presiune prea mare asupra serviciilor de sănătate publică insuficiente.

Premierul Edi Rama şi liderul opoziţiei, Lulzim Basha, într-o rară demonstraţie de unitate, au cerut populaţiei să respecte interdicţia de a circula timp de 40 de ore începând de sâmbătă, ora locală 13:00 (12:00 GMT).

Unitate politică

„Fiecare trebuie să stea acasă după ora 13:00. Poliţia şi forţele armate vor face uz de forţă împotriva oricui va încălca legea, inclusiv pensionari, şi vor face uz de tunuri de apă şi de gaze lacrimogene dacă va fi nevoie”, a avertizat prim-ministrul în direct pe o reţea de socializare. Singura excepţie acceptată de la restricţiile de circulaţie va fi pentru urgenţe.

În timp ce premierul Rama vorbea, sirenele poliţiei se auzeau, marcând începerea restricţiilor de circulaţie.

Şcolile, universităţile, moscheile, bisericile, barurile, restaurantele şi sălile de fitness au fost închise, excepţie făcând supermarketurile şi farmaciile între anumite ore. Orele de curs se desfăşoară online.

Albania a pregătit două spitale suplimentar în aşteptarea creşterii numărului de contaminări. În prezent, patru pacienţi afectaţi de coronavirus sunt stabili în centrul de terapie intensivă al spitalului pentru boli infecţioase din Tirana. Doi foşti pacienţi au spitalului s-au vindecat, a spus Eugena Tomini, de la Insitutul de sănătate publică. (N.G.)

Share our work
Mediterana de Est, noul Eldorado energetic. Turcia amenință militar Ciprul

Mediterana de Est, noul Eldorado energetic. Turcia amenință militar Ciprul

Ankara vrea sa blocheze ambitiile energetice in Mediterana de Est

Ankara vrea sa blocheze ambitiile energetice in Mediterana de Est

Israelul a confirmat că se află în tratative cu Egiptul pentru construirea unui nou gazoduct submarin între cele două ţări ca parte a unui acord precedent în valoare de 15 miliarde de dolari pentru a exporta gaz israelian în Egipt timp de un deceniu, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge, citat de KARADENIZ PRESS. Mai important este faptul că noul gazoduct va extinde în mod semnificativ capacitatea de export a Israelului către ţara vecină arabă, depăşind cu mult nivelul maxim de 7 miliarde de metri cubi pe an ce pot fi livrate în prezent prin gazoductul existent EMG către Sinai.
Ministrul israelian al Energiei, Yuval Steinitz, a precizat că proiectul ambiţios aflat în negocieri face parte dintr-o serie de acţiuni mai ample “de transformare a estului Mediteranei într-un centru care exportă energie în Europa”, potrivit Bloomberg. “Nu s-a luat încă nicio decizie finală, dar se poartă tratative”, a mai afirmat Steinitz pentru Bloomberg, care a participat la lucrările Forumului pentru Gaz din Estul Mediteranei, organizat de Cairo.

Summit strategic

Miniştri ai petrolului din Israel, Grecia, Egipt, Cipru, Iordania, Italia şi Autoritatea Palestiniană au participat la acest forum şi urmează să participe din nou la o altă reuniune în luna aprilie 2019. Participanţii la forum, potrivit Bloomberg, au convenit să “conlucreze pentru a eficientiza rezervele prin utilizarea infrastructurii existente şi suplimentarea capacităţii”.
De asemenea, este semnificativ faptul că un ministru israelian al Energiei a vizitat pentru prima dată Egiptul începând cu 2011, când demonstraţiile “Primăverii Arabe” l-au alungat de la putere pe Hosni Mubarak, declanşând nesiguranţă şi haos, inclusiv o guvernare de scurtă durată a Frăţiei Musulmane, evenimente care au pus sub semnul întrebării pentru prima oară viitorul tratatului de pace dintre Egipt şi Israel.
Steinitz a mai precizat pentru Bloomberg: “La începutul anului următor ar putea fi demarată construirea unui gazoduct care va transporta gaz din câmpurile Leviathan şi Tamar, aflate în largul coastei Israelului, către centralele egiptene de gaz natural lichefiat existente pentru a fi procesat şi re-exportat”.

Ambiții energetice

În ceea ce priveşte transformarea estului Mediteranei într-un centru de export al energiei în Europa – proiect propus iniţial de ministrul grec al Energiei, Yannis Maniatis, în 2014 – Steinitz a confirmat că planurile ulterioare şi costul iniţial estimat la 7 miliarde de dolari va fi acoperit de “companii private şi lideri instituţionali”.
Potrivit acestui proiect, Israelul va fi conectat cu Grecia şi Italia, prin Cipru, construirea gazoductului fiind estimată să dureze 5 sau 6 ani.
Proiectul ar putea avea implicaţii geopolitice globale uriaşe, în special ţinând cont de faptul că UE importă o treime din cantitatea necesară de gaz din Rusia. În realitate, sud-estul Europei se bazează în întregime pe gazul rusesc din cauza lipsei de infrastructură în acea regiune.

EastMed, bombă geopolitică

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, omologul său grec Alexis Tsipras şi preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, au prezentat recent în Israel proiectul gazoductului EastMed, care va fi oficializat în lunile următoare, transmite mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Ne reafirmăm astăzi angajamentul faţă de gazoductul EastMed (gazoductul Mediteranei Orientale) şi dezbatem aspecte importante ale proiectului pe care-l vom semna oficial în lunile următoare”, a declarat Netanyahu la al cincilea summit trilateral Israel-Grecia-Cipru, desfăşurat în oraşul israelian Beerseva.

Politica gazului

Gazoductul submarin, care va avea o lungime de circa 2.000 de kilometri, va oferi Europei acces la rezervele de gaze din zona de est a Mediteranei. Construcţia gazoductului este sprijinită de Uniunea Europeană, care şi-ar vedea astfel diminuată dependenţa energetică faţă de Rusia.
Israelul şi Ciprul au descoperit rezerve de gaze naturale în zonele lor economice exclusive, iar exploatarea acestora ar putea modifica harta energetică şi geopolitică a regiunii.
Cei trei lideri care s-au reunit la summitul de la Beerseva au acceptat ca şi alte state să se alăture acestui proiect şi la această reuniune ”au eliminat impedimentele din calea semnării acordului interguvernamental” pentru realizarea gazoductului EastMed, se menţionează într-un comunicat emis de biroul premierului Netanyahu.

Mediterana-de-Est-se-pregateste-pentru-un-boom-energetic

Mediterana-de-Est-se-pregateste-pentru-un-boom-energetic

Amenințări turce

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat anterior marile companii petroliere străine împotriva oricărei explorări de gaze în largul Ciprului, calificându-i pe cei care sfidează Ankara drept „răufăcători”, care merită acelaşi tratament ca teroriştii în Siria. „Este absolut inacceptabilă uzurparea resurselor naturale în estul Mediteranei, prin excluderea Turciei şi a RTCN” („Republica Turcă a Ciprului de Nord”), a adăugat el.
Republica Cipru, membră a Uniunii Europene şi care îsi exercită autoritatea numai în cele două treimi din sudul ţării, a semnat în ultimii ani contracte de explorare cu giganţi de hidrocarburi, cum ar fi firma italiană Eni, compania franceză Total sau grupul american ExxonMobil.
Dar Ankara, ale cărei trupe au invadat în 1974 o treime din nordul insulei ca reacţie la o lovitură de stat vizând ataşarea insulei de Grecia, cere suspendarea oricăror prospecţiuni de către ciprioţii greci, atât timp până se găseşte o soluţie la divizarea Ciprului.

Zangănit de arme

„În acelaşi mod în care i-am făcut pe terorişti să plătească în Siria, nu le vom da câştig de cauză nici răufăcătorilor”, a declarat Erdogan în cadrul ceremoniei de livrare a TCG Burgazada, a treia navă de luptă de tip corvetă construită de Turcia în cadrul programului său amplu de echipamente militare (Milgem).
Descoperirea gazelor în estul Mediteranei generează speranţe mari, dar şi tensiuni într-o regiune deja explozivă. În februarie, un vas închiriat de ENI pentru a efectua foraje în largul Ciprului a trebuit să renunţe, după ce a fost blocat de nave de război turceşti. Ulterior, autoritățile de la Ankara au menționat că vor demara construcția unei baze militare navale turcești în Republica Turcă a Ciprului de Nord. Concomitent, flota acestui stat nerecunoscut va fi consolidată prin transmiterea unor nave de patrulare de către flota turcă.
Aceasta nu a împiedicat Ciprul să invite la începutul lunii octombrie Total, Eni şi ExxonMobil să liciteze pentru un nou bloc de gaze offshore, Blocul 7, situat în „Zona economică exclusivă” a insulei. Blocul 10 a fost deja acordat companiei ExxonMobil şi Qatar Petroleum.
Compania texană Noble Energy a fost prima care a descoperit în 2011 zăcăminte de gaze în largul Ciprului, în câmpul Afrodita (Blocul 12), ale cărui rezerve sunt estimate la 127,4 miliarde metri cubi de gaze. În 2015, descoperirea unui uriaş zăcământ offshore Zohr în Egipt a alimentat speranţa că rezerve importante de gaze ar putea fi extrase în largul Ciprului. (M.B.)

Share our work
Putin, vizită triumfală la Viena. Gazprom sparge unitatea Uniunii Europene. „Nord Stream 2“, amenințare hibridă la adresa unității NATO

Putin, vizită triumfală la Viena. Gazprom sparge unitatea Uniunii Europene. „Nord Stream 2“, amenințare hibridă la adresa unității NATO

Gazprom-simbol-omniprezent-în-viața-Federației-Ruse

Gazprom-simbol-omniprezent-în-viața-Federației-Ruse

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat marţi, la Viena, că ţara sa este pregătită să recupereze toate canalele de comunicare şi cooperare cu Uniunea Europeană, relatează agențiile internaționale de presă, citate de KARADENIZ PRESS. ‘Suntem pe deplin deschişi să lucrăm împreună cu Europa’, a declarat Putin în cadrul unei conferinţe de presă la Viena cu omologul său austriac, Alexander Van der Bellen, subliniind că sancţiunile economice şi diplomatice ale UE împotriva ţării sale dăunează ambelor părţi.
Totodată, Putin a afirmat că Rusia a depăşit toate dificultăţile legate de sancţiunile occidentale şi a subliniat că toate părţile implicate au interesul să ridice sancţiunile impuse Moscovei, relatează Reuters.

Bomba Gazprom-OMV

Concernul rus Gazprom și concernul austriac OMV au semnat un acord de livrare a gazului din Rusia până în anul 2040 în prezența președintelui rus Vladimir Putin și cancelarului austriac Sebastian Kurz, relatează mass-media rusă, citată de KARADENIZ PRESS. Acordul de livrare a gazului între Gazprom Export și OMV Gas Marketing & Trading GmbH a fost semnat de președintele consiliului director al Gazprom, Alexei Miller (n.r.: un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin), și președintele consiliului director al concernului austriac Rayner Zele.
Luni, 4 iunie, Rusia și Austria au aniversat 50 de ani de la începutul livrărilor de gaze, în urma semnării a unui acord între întreprinderea sovietică Soyuznefteexport și compania austriacă OMV în anul 1968. În acest fel, Austria devenise prima țară din Europa Occidentală care a încheiat cu URSS un contract de livrare a gazelor.
De-a lungul acestei jumătăți de secol, Austria a importat peste 218 miliarde de metri cubi de gaz natural. În anul 2017, ponderea gazului rusesc în importul de gaze în Austria a constituit 93%.
La sfârșitul negocierilor Putin-Kurz a mai fost semnat un pachet de documente care prevăd colaborarea în domeniile inovării și gestionării fondului forestier, precum și dezvoltarea de relații la nivel regional.

Președintele rus, Vladimir Putin, sparge unitatea UE

Președintele rus, Vladimir Putin, sparge unitatea UE

Nord Stream-2, sprijinit de Austria

Austria susține planurile rusești de majorare a livrărilor de gaze în Europa prin intermediul Nord Stream-2, a declarat președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, citat de Sputnik.
Planurile rusești de majorare a livrărilor de gaze consumatorilor europeni, inclusiv în cadrul proiectului Nord Stream-2, alte proiecte de infrastructură energetică sunt susținute de partenerii austrieci, a spus Putin după negocierile cu omologul său austriac Alexander Van der Bellen.

Ofertă de pace

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, efectuează începând de marţi o vizită în Austria, prima sa vizită bilaterală în Occident din 2018. Cu această ocazie, el a acordat luni un interviu radioteleviziunii austriece ORF, preluate de Reuters și alte agenții de presă străine, în care susţine că Moscova nu încearcă să divizeze Uniunea Europeană.
„Nu urmărim obiectivul de a diviza nimic şi pe nimeni în UE. Suntem mult mai interesaţi ca UE să fie unită şi înfloritoare, deoarece UE este cel mai important partener comercial şi economic al nostru”, a afirmat liderul de la Kremlin.

Vizită strategică

Liderul rus Putin nu a mai fost într-o vizită bilaterală într-o ţară UE din iulie anul trecut, când a mers în Finlanda. Acum, el marchează oficial 50 de ani de la primul acord de furnizare a gazelor între compania rusă Gazprom şi cea austriacă OMV şi are pe agendă participarea la o conferinţă cu oameni de afaceri din ambele ţări. Latura politică va avea însă greutate în convorbirile oficiale, consideră mass-media internațională.
Relaţiile Rusiei cu UE sunt tensionate după anexarea Crimeei, urmată de sancţiuni europene împotriva Moscovei. Pe lângă rolul jucat în Siria şi în rebeliunea separatistă din estul Ucrainei, a intervenit şi episodul otrăvirii fostului spion rus Serghei Skripal la Londra. Regatul Unit a acuzat Rusia că a folosit o substanţă neurotoxică împotriva fostului său agent secret, iar majoritatea statelor membre ale UE s-au alăturat sancţiunilor britanice impuse Moscovei după incident şi au expulzat diplomaţi ruşi. Austria face parte din minoritatea europeană care nu a luat astfel de măsuri, reaminteşte Reuters.

Falanga austriacă

Partidul Libertăţii, reprezentant al extremei drepte din Austria, are un acord cu partidul Rusia Unită al lui Putin, iar liderul formaţiunii austriece a cerut la sfârşitul săptămânii trecute ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei. Întrebat despre legăturile Rusiei cu extremiştii de dreapta europeni, Putin a răspuns: „Decidem pragmatic dacă cooperăm politic cu cineva. Încercăm să colaborăm cu cei care îşi exprimă public dorinţa de a colabora cu noi”.
Politica externă oficială a cancelarului austriac Sebastian Kurz, conservator, este de aliniere la poziţia UE. În iulie, Austria va prelua preşedinţia Uniunii Europene şi a făcut deja cunoscut că va încerca să joace rolul de punte de legătură între Est şi Vest.

Gazprom, armă mortală pentru unitatea UE și NATO

Gazprom, armă mortală pentru unitatea UE și NATO

Nerăbdare italiană

Noul şef al guvernului italian, Giuseppe Conte, a declarat marţi că ţara sa este favorabilă ‘revizuirii’ sancţiunilor economice impuse Rusiei de comunitatea internaţională. ‘Vom fi promotorii unei revizuiri a sistemului de sancţiuni”, a declarat el în faţa senatorilor în discursul său de politică generală la sfârşitul căruia va cere votul de încredere al Parlamentului.
‘Vom fi susţinătorii unei deschideri faţă de Rusia care şi-a consolidat în ultimii ani rolul internaţional în diferite crize geopolitice’ şi care reprezintă un partener economic important pentru companiile italiene, a adăugat Conte.
Noul şef al guvernului italian a insistat totuşi să sublinieze ‘apartenenţa fermă (a Italiei) la NATO’. ‘Vrem să subliniem în primul rând apartenenţa fermă a ţării noastre la Alianţa Nord-Atlantică, cu Statele Unite ca partener privilegiat’, a mai spus Giuseppe Conte.
Italia a încercat în mai multe rânduri să obţină în cadrul Uniunii Europene, dacă nu o ridicare totală a sancţiunilor împotriva Rusiei, cel puţin o reducere a acestora.

Reduta poloneză

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a atras atenţia, luni, în timpul discursului ţinut în cadrul sesiunii de primăvară a Adunării Parlamentare a NATO, că noul gazoduc rusesc „Nord Stream 2“ reprezintă o ameninţare la adresa securităţii energetice şi a solidarităţii Europei şi este o nouă armă hibridă, care vizează UE şi NATO, reprezentând o pastilă otrăvită pentru securitatea europeană“.
Morawiecki a subliniat că Nord Stream 1 a permis Rusiei să strângă resurse financiare și politice pentru dezvoltarea armatei şi, ulterior, pentru agresiunea împotriva Ucrainei şi a Georgiei. „Situaţia actuală în materie de securitate demonstrează că decizia istorică de a detaşa trupe în regiunea noastră a fost corectă şi suntem recunoscători aliaţilor pentru contribuţia lor la securitate“ – a subliniat premierul polonez.
Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream-2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Nord Stream este un proiect deţinut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom şi implică şi actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV şi Shell şi a generat noi tensiuni între Statele Unite şi Uniunea Europeană.

Gazprom joacă tare în UE

Gazprom joacă tare în UE

Opoziție americană

SUA au avertizat că Moscova s-ar putea folosi de acest proiect, a cărui valoare se ridică la 11 miliarde de dolari, pentru acţiuni de spionaj în Marea Baltică. Partea rusă a dezmințit aceste acuzații. Preşedintele rus, Vladimir Putin a sugerat, în schimb, că opoziţia americană faţă de acest proiect trădează dorinţa Americii de a exporta gaz lichefiat în Europa.
La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că ţările membre ale Alianţei nu au reuşit să ajungă la un consens în ceea ce priveşte conducta de gaz Nord Stream 2. „NATO aplică principiul consensului. Cu toate acestea, pentru moment, nu vedem un consens privind Nord Stream 2 printre membrii Alianţei. Mai multe ţări membre consideră că acest proiect este exclusiv comercial“, a declarat Jens Stoltenberg, răspunzând la întrebarea mass-media privind posibilitatea ca NATO ar putea bloca construcţia conductei. Potrivit lui Stoltenberg, NATO nu are „instrumente pentru a face nimic cu un astfel de proiect energetic“.
Reamintim că în data de 23 mai, secretarul de stat american Mike Pompeo a declarat că Statele Unite sunt gata să „salveze“ Europa de dependenţa de gaze ruseşti. El a promis să depună toate eforturile pentru a se asigura că proiectul Nord Stream 2 nu va fi funcţional niciodată. (Mihai Isac/M.B.)

Share our work