de Isac Mihai | oct. 24, 2022 | Știri, UE
Liderul francez, Emmanuel Macron, a avut o întrevedere cu noul premier italian, Giorgia Meloni, pe fondul unor declarații dure anterioare. Palatul Elysée a menţinut incertitudinea cu privire la această întrevedere cu Emmanuel Macron, care s-a desfăşurat departe de camerele de luat vederi în centrul capitalei italiene mai mult de o oră.
Demers francez
„Ca europeni, ca ţări vecine, ca popoare prietene, cu Italia trebuie să continuăm toată munca începută. A reuşi împreună, cu dialog şi ambiţie, le datorăm tinerilor noştri şi popoarelor noastre”, a scris pe Twitter preşedintele francez cu o fotografie alături de Giorgia Meloni, după ce i-a mulţumit fostului premier Mario Draghi.
Spre deosebire de cancelarul german, preşedintele american şi reprezentanţii instituţiilor europene, şeful statului francez nu s-a mai exprimat pe această temă de la numirea Giorgiei Meloni, prima femeie care va conduce a treia economie a zonei euro.
Liderul francez, Emmanuel Macron, a avut o întrevedere cu noul premier italian, Giorgia Meloni, pe fondul unor declarații dure anterioare
Axa Paris-Roma în pericol
Relaţiile franco-italiene, excelente cât timp Mario Draghi a condus Peninsula Italiană, riscă să traverseze o zonă de turbulenţe cu suveranista Giorgia Meloni. Dar Emmanuel Macron a asigurat vineri că este „complet pregătit să lucreze cu ea”.
Emmanuel Macron urmează să fie primit în audienţă de liderul Bisericii Romano-Catolice, Papa Francisc, semn al posibilei relansări a relațiilor dintre statul francez și Vatican.
Duminică, Mario Draghi, foarte apreciat pe plan internaţional, i-a predat ştafeta Giorgiei Meloni, prima femeie din istoria Italiei care va conduce un guvern al acestei ţări.
de Isac Mihai | iun. 14, 2021 | R. Moldova, Știri, UE
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va avea întrevederi cu diaspora moldovenească din Italia
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va efectua, în zilele de 18-20 iunie, o vizită oficială la Roma, la invitația omologului său italian. Vineri, 18 iunie, ea se va întîlni cu Președintele Italiei, Sergio Mattarella.
Oficialii vor discuta despre cooperarea în mai multe sectoare, relațiile comerciale, precum și despre situația diasporei moldovenești din această țară. O atenție deosebită va fi acordată cadrului juridic bilateral, în special Acordului dintre Republica Moldova și Republica Italiană privind recunoașterea actelor de studii și celui în domeniul securității sociale.
Este prima vizită oficială pe care Maia Sandu o face în Italia, unde există o puternică diasporă moldovenească.
Întrevedere cu diaspora
Agenda mai include întrevederi cu Președintele Senatului, doamna Maria Casselati; Președintele Camerei Deputaților, domnul Roberto Fico; Președintele Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaților, domnul Pierro Fassino; membrii Grupului de prietenie Republica Moldova – Italia din Senat; Primarul orașului Roma, doamna Virginia Raggi. De asemenea, Maia Sandu planifică să se întîlnească cu reprezentanții diasporei, Italia fiind țara cu cea mai mare comunitate de cetățeni moldoveni din Europa. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 3, 2021 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Vladimir Putin, summit de tatonare cu Biden
În marja primei deplasări în străinătate, preşedintele american Joe Biden are pe agendă reuniuni cu Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan. Biden va mai fi primit de către doi monarhi europeni.
Joe Biden are programată o întâlnire cu premierul britanic Boris Johnson pe 10 iunie, înainte de participarea sa la summitul G-7. Biden se va întâlni cu liderul de la Londra „pentru a afirma durabilitatea forţei relaţiei speciale dintre Statele Unite şi Marea Britanie”.
Grupului celor 7 (G7 – cele mai industrializate state – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA) se va reuni în perioada 11-13 iunie la Cornwall, în Anglia. Cu acest prilej, Biden va avea întrevederi bilaterale şi cu alţi lideri din G7, a menţionat Casa Albă.
Pe 13 iunie, preşedintele SUA o va întâlni pe regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, la castelul Windsor.
Biden va încerca să obțină sprijinul aliaților premergător celor două reuniuni cu Putin și Erdogan.
Erdogan-Putin, o alianță inacceptabilă pentru Casa Albă
Summituri importante
A doua zi, pe 14 iunie, Joe Biden se va deplasa la Bruxelles pentru a lua parte la summitul NATO, în marja căruia se va întâlni cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, iar pe 15 iunie va participa la summitul Uniunea Europeană – SUA.
Tot în Belgia, liderul de la Casa Albă are programate întâlniri cu regele Philippe şi cu prim-ministrul belgian Alexander De Croo.
Summitul dintre Joe Biden şi preşedintele rus Vladimir Putin este prevăzut pentru 16 iunie, la Geneva, în Elveţia, a mai anunţat Casa Albă.
Turneul va evidenţia angajamentul SUA de restabilire a alianţelor internaţionale, de a revitaliza relaţia transatlantică şi de a coopera cu aliaţii şi cu partenerii multilaterali pentru a aborda provocările globale şi a apăra mai bine interesele Americii”, anunţă Preşedinţia SUA
„Preşedintele Biden va reafirma angajamentul SUA faţă de NATO, faţă de securitatea transatlantică şi faţă de apărarea colectivă. Liderii NATO vor discuta despre modalităţile de a orienta Alianţa pentru a aborda viitoarele ameninţări şi pentru a asigura o repartizare eficientă a sarcinilor”, precizează Casa Albă. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | dec. 21, 2020 | România, Știri, UE
UK, afară din UE
Premierul britanic, Boris Johnson, organizează astăzi o reuniune de criză consacrată aprovizionării Regatului Unit după decizia mai multor ţări, inclusiv state europene, de a suspenda legăturile cu monarhia din cauza noii tulpini de coronavirus, relatează mass-media de la Londra. Autoritățile engleze consideră că noua tulpină este „scăpată de sub control”, fiind cu 70% mai contagioasă.
„Alte reuniuni vor mai avea loc (…) pentru a se asigura că sunt puse în aplicare planuri solide”, a adăugat premierul britanic.
Izolare internațională
Măsuri de suspendare a legăturilor cu Marea Britanie au fost luate de Franța, Belgia, Olanda, Italia, Germania, România sau Irlanda. Statelor europene li s-au alăturat și țări din Asia, Africa și cele două Americi, o manifestare a sentimentului de îngrijorare care a cuprins mapamondul.
Această închidere intervine într-un moment complet nepotrivit, pentru că porturile și aeroporturile engleze cunosc în prezent un trafic masiv, numeroase firme pregătindu-se pentru ieşirea Regatului Unit din UE pe 31 decembrie seara.
Brexit vs. COVID
Cu zece zile înainte de termen, negocierile comerciale post-Brexit din Londra şi Bruxelles nu s-au încheiat şi, în cazul unui eşec, introducerea de cote şi taxe vamale stârneşte temeri cu privire la aprovizionarea ţării.
„Ne aşteptăm la perturbări importante în zonă”, a scris pe Twitter ministrul transporturilor, Grant Shapps, adăugând că se lucrează la „măsuri de urgenţă” pentru a minimaliza impactul.
Noua tulpină de SARS-CoV-2 a determinat guvernul britanic să introducă de urgenţă măsuri de izolare duminică pentru 16 milioane de locuitori din Londra şi sud-estul Angliei.
„Din păcate noua tulpină este în afara controlului. Trebuie să reluăm controlul şi singurul mod de a-l face este de a restricţiona contactele sociale”, a declarat ministrul britanic al sănătăţii, Matt Hancock. „Va fi greu să o ţinem sub control până când nu va fi implementat un vaccin”, a adăugat el, lăsând să se înţeleagă că restricţiile ar putea dura cel puţin „două luni”. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 25, 2020 | Federatia Rusa, Știri, UE
Presedintele SUA, Donald Trump, multumit de Acordul Abraham
Preşedintele rus Vladimir Putin a fost propus pentru Premiul Nobel pentru pace 2021, distincţie la care aspiră de asemenea omologul său american Donald Trump, a anunţat joi scriitorul rus Serghei Komkov, potrivit AGERPRES și KARADENIZ PRESS. ”Propunerea a fost trimisă pe 9 septembrie şi pe 10 a fost primită de Comitetul Nobel de la Oslo”, a spus Komkov la o conferinţă de presă desfăşurată la agenţia Rosbalt.
Cât despre justificarea iniţiativei sale, scriitorul rus, un susţinător al liderului de la Kremlin, afirmă că aceasta este sprijinită de principalele personalităţi ale culturii şi ştiinţei ruse. ”Ca lider al uneia dintre principalele ţări ale lumii, el face un efort maxim pentru menţinerea păcii şi a liniştii nu doar pe teritoriul propriei ţări, ci contribuie activ la soluţionarea paşnică a conflictelor izbucnite pe planetă”, a notat Komkov în scrisoarea trimisă.
Putin vs. Trump
Komkov, director al revistei ”President”, a susţinut că abia după propunerea sa un parlamentar norvegian a propus ca premiul să-i fie acordat lui Trump pentru contribuţia acestuia la acordul de normalizare a relaţiilor între Israel şi Emiratele Arabe Unite.
Parlamentarul norvegian Christian Tybring-Gjedde este promotorul acestei candidaturi, alesul de la Oslo remarcându-se prin faptul că a mai înaintat candidatura liderului american Trump și în 2019. Motivul de anul trecut a fost reprezentat de acordul cu regimul nord-coreea.
La 13 august, Trump a anunţat că Israelul şi Emiratele Arabe Unite au căzut de acord să stabilească relaţii diplomatice, ca parte a unui amplu acord în urma căruia autorităţile israeliene s-au angajat să stopeze anexarea de teritorii palestiniene ocupate.
Astfel, EAU au devenit a treia ţară arabă care a stabilit relaţii diplomatice cu Israelul, după Egipt (1979) şi Iordania (1994). Donald Trump va fi amfitrionul ceremoniei de semnare a acordului, denumit Acordul Abraham, care va avea loc la Casa Albă la 15 septembrie.
Vladimir Putin, propus la Premiul Nobel
Putin, file de poveste
El subliniază că în timpul pandemiei de COVID-19 preşedintele Rusiei a dispus trimiterea de ajutoare către circa 30 de ţări, printre care se numără SUA, China, Venezuela, Italia şi Iran.
De asemenea, continuă Serghei Komkov, Putin şi-a demonstrat ataşamentul faţă de valorile umanitare şi religioase incluzând cuvântul ”Dumnezeu” în Constituţia rusă.
Vorbind despre această propunere, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că ar fi ”fantastic” dacă Putin primeşte Nobelul, adăugând că în caz contrar ”nu se întâmplă nimic”.
Vladimir Putin a fost propus pentru Premierul Nobel pentru Pace şi în anul 2014, meritul invocat atunci fiind prezentarea planului pentru neutralizarea arsenalului sirian de arme chimice şi evitarea astfel a unei intervenţii militare occidentale.
Până în prezent numai doi ruşi au primit Nobelul pentru Pace, fizicianul şi disidentul Andrei Saharov şi ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov. Acesta din urmă ar avea astfel dreptul să promoveze candidatura lui Putin, dar este puţin probabil să o facă, dat fiind că el l-a criticat adesea pe actualul lider de la Kremlin, printre altele şi pentru involuţia democratică a Rusiei din ultimii ani. (N.G.)
