INTERVIU// Directorul Institutului de Istorie, Gheorghe Cojocaru: „Nu banii sunt la mijloc aici, ci este vorba despre o anumită abordare politică”
Directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, Gheorghe Cojocaru (sursa Gheorghe Cojocaru)
Directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe, Gheorghe Cojocaru, a declarat într-un interviu pentru portalul Balkan Insight că situația cercetătorilor din subordinea sa este foarte gravă și că unele decizii, care se iau în privința subfinanțării instituției, sunt motivate politic.
Istoricul a mai vobit despre cum au ajuns să fie respinse proiecte Institutului, după o rețetă deja patentată, prin oferirea unui scor minimal din partea juriului pentru anume proiecte care deranjează forțele politice aflate la guvernare. Care este situația reală de la Institutul de Istorie, care funționează de mai mulți ani la cote de avarie, pe larg în rândurile de la mai jos:
Reporter: Care este miza acestui scandal legat de întreruperea parțială a finanțării pentru Institul de Istorie și cum vedeți Dvs. situația?
Tot acest scandal a început de la niște proiecte de cercetare pe care le-a prezentat Institutul de Istorie la Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare (ANCD). Așa s-a întâmplat că proiectul nostru de la istorie contemporană. A fost evaluat ca și celelalte proiecte. El prevedea scrierea a trei volume pe epoca contemporană și recentă, mă refer aici la secolul XX și începutul secolului XXI. Era vorba de o sinteză de istorie națională.
Ca și completare la primele două volume pe istorie antică, medievală și modernă. Deci, un set cinci volume de istorie națională. Practic, un tratat academic de istorie națională în contextul larg românesc și european.
Așa s-a întâmplat ca acest proiect de istorie contemporană, care include trei volume, să fie judecat și evaluat de trei experți. Doi din România și unul de aici, din ce cunoaștem. Primii doi experți ne-au dat peste 90 de puncte din 100, iar cel de-al treilea ne-a dat 52 de puncte și practic ne-a scos din competiție.
Noi am așteptat ca ANCD să analizeze situația și să ne dea un răspuns de ce există acest decalaj între experți. Din păcate, Agenția a respins în bloc toate contestanțiile. Noi am depus această contestație în termenul prevăzut de lege, dar contestațiile au fost respinse în bloc, iar a noastră nici măcar nu a fost examinată și practic nu a fost admisă.
Ori pentru noi este straniu, deoarece o agenție care a fost împrumutată din practica europeană, o agenție independentă, care ar trebui să gestioneze acest proces de cercetare și de finanțare a cercetărilor, a fost straniu pentru noi să constatăm că nu și-a pus problema soluționării constestațiilor. Orice instituție de genul acesta trebuie să aibă un mecanism, o instituție care rezolvă toate aceste constestații.
Aici s-a comis și o eroare și astfel s-au pus bazele unei nedreptăți. Am așteptat să fim invitați să discutăm pe marginea acestei situații. Din păcate, ANCD-ul nu are această instituție care să se ocupe de rezolvarea contestațiilor. Și de aici a început scandalul.
R: Simțiți implicarea politicului pe această chestiune. Președintele Dodon chiar a făcut o serie de afirmații despre înlocuirea Istoriei Românilor în acest an electoral?
Da, sigur că există un context politic ostil istoriei românilor și limbii române, categoric. Noi ne-am așteptat ca, odată ce această guvernare subscrie la un gen de politică echilibrată, acest echilibru să se manifeste și în planul atitudinii față de ceea ce se întâmplă în plan intern.
O anumită toleranță, o intrare în normalitate. S-au încercat asemenea abordări.
Noi discutăm aici la Institul de Istorie. Din ce motive nu a fost sprijinit financiar acest proiect. Proiectul nu cere o susținere exorbitantă din punct de vedere financiar. Până la urmă, noi ne gândeam că nu sunt bani, sau sunt prea puțini.
Iată că de la cel mai înalt nivel se spune că s-au dat bani mulți, deși noi știm alte cifre. Nu știu dacă au tangențe cu realitatea. Noi știm că, astăzi, Institutul de Istorie funcționează cu nici 50% din bugetul necesar.
R: Așadar, sunteți subfinanțați și acum?
Da, sigur. Noi funcționăm, practic, într-un picior. Iar în ceea ce privește contextul politic, acest lucru rezonează și asupra Institutului de Istorie. Mai ales că s-au făcut declarații la cel mai înalt nivel guvernamental și că există proiecte politizate și despre „pseudo-cercetători” și lucrurile acestea ne pun pe gânduri.
Ne demonstrează că în fapt, nu banii sunt la mijloc aici, ci este vorba despre o anumită abordare politică.
Și Republica Moldova, fiind un stat asociat la Uniunea Europeană, nu ar trebui să tolereze o asemenea atitudine. Deoarece noi suntem cercetători, există un cadru european al cercetătorilor care trebuie respectat.
Cercetătorii nu trebuie împărțiți în „pseudo-cercetători” declarați dușmani care trebuie priviți cu ostilitate și „cercetători binevoitori” care trebuie priviți altfel.
Această împărțire înseamnă o discriminare și o îngrădire a dreptului la cercetare. Ceea ce vine în contradicție cu Consituția R. Moldova și cu alte acte europene în materie. Acest lucru ar trebuie să fie înțeles de cei ce fac asemenea declarații.
Eu îmi amintesc că domnul premierul actual a făcut și o serie de declarații în sprijinul istoriei, anul trecut. Atunci, dânsul a avertizat Ministerul Educației să nu se implice în programele școlare la Istoria Românilor și Limba Română.
Iată că am auzit și alte declarații care ne pun în gardă și ne oferă anumite răspunsuri la întrebările la care, până acum, noi nu am avut răspuns.
R: Domnul premier Ion Chicu a postat un mesaj acid la adresa cercetătorilor, după care l-a șters imediat. Cum l-ați interpretat?
Aici trebuie să ne dea niște explicații, fie își menține punctul de vedere, fie își cere scuze. Sau e altceva la mijloc. Această declarația a dânsul nu a făcut decât să toarne gaz pe foc.
R: Mai mult, dânsul a spus că sunteți finanțați din afara țării. Voiam să vă întreb aveți proiecte din afara țării?
Nu știu dacă se referă neapărat la noi (la istorie). Nu știu exact la ce referă. Aici este de râsul lumii pentru că Fondul Monetar Internațional de unde dă banii?
Eu chiar n-am înțeles ce are dânsul în vedere, noi nu avem asemenea proiecte. Noi încercăm să găsim astfel de proiecte. Guvernul ar trebui să ne încurajeze să facem acest lucru.
Însă nu poți face proiecte și nu te ia nimeni în considerare dacă nu exiști ca instituție. Trebuie să ai un suport minim financiar care să fie oferit din banii de la buget și având o instituție funcțională poți să pretinzi să te incluzi în anumite proiecte.
Eu nu știu dacă aici trebuie să condamnăm pe cineva dacă are proiecte internaționale. Dimpotrivă, trebuie să încurajăm. Nu trebuie să fie care un reproș că cineva ar avea un proiect din afara țării. Eu așa înțeleg.
R: Au plecat cercetători de institut din cauza crizei financiare în care vă aflați?
Da, unii au plecat. Se ajunge până la situații bizare. Mi se plângea o doamnă de la noi de Institut că ea ar fi vrut să plece, are doi copii școlari. Mi-a spus că a vrut să plece în Italia, dar acolo este epidemie de Coronavirus.
Sau sunt alții care au doi-trei copii mici și eu acum încerc să îi țin la Institut pentru că sper că totuși vom trece peste această criză cu Ministerul Educației, Guvern. Nu se poate ca Institutul de Istorie să dispară.
R: De când nu s-au mai plătit salariile la Dvs.?
Nu s-au mai plătit din luna ianuarie, dar acum s-au dat bani pe proiectul câștigat și vor fi plătiți pentru lunile ianuarie și februarie. Dar, din păcate, unii dintre colegii noștri vor avea o pătrime de normă, așa ca să îi menținem și să păstrăm subdiviziunile Institutului.
Un sfert din salariu înseamnă 2.000 și ceva de lei. Și atunci, vă dați seama, cum poți să supraviețuiești cu 2.000 de lei o lună de zile?
Cel mai trist lucru este că noi vrem să ni se facă dreptate. Să ni se spună clar cum s-a întâmplat, ce s-a întâmplat, de ce nu s-au urmat toate procedurile acestea de analiză/evaluare a proiectelor și până la urmă crem să auzim un răspuns oficial.
Situația este complicată și deocamdată noi încercăm să intrăm într-o activitate științifică. Dar tocmai din aceste motive, nu reușim. Totuși, Institutul trebuie să funcționeze în continuare și cercetătorii să fie încadrați pentru că ei fac față sarcinilor asumate.
R: Au fost tentative de a vă impune noi cercetători?
Nu, nu au fost asemenea tentative, dar aici trebuie să existe finanțare, proiecte, altfel nu se poate. Știu că se discută despre acest lucru, dar nu au fost.
Vă mulțumim!
Asociaţia Istoricilor din Moldova propune ca în instituţiile de învăţământ preuniversitar istoria să fie studiată în două cursuri distincte – Istoria Românilor şi Istoria Universală. Preşedintele Asociaţiei, Gheorghe Negru, a declarat pentru Info-Prim Neo că această şi alte propuneri au fost înaintate în cadrul şedinţei de miercuri, 7 septembrie, cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei, cu tema predarea cursului de istorie. „Am discutat, am prezentat poziţia Asociaţiei Istoricilor din Moldova, propunerile. Evident că au fost expuse mai multe opinii – unii susţin că ar fi bine să fie în continuare studiat cursul de istorie integrată, poziţia noastră este ca istoria românilor să fie studiată separat. Totuşi, urmează să mai discutăm. A fost o primă etapă, fiecare parte şi-a expus poziţiile”, a menţionat preşedintele Asociaţiei. Potrivit lui Gheorghe Negru, atunci când a fost introdus sistemul de predare a istoriei integrate, în 2006, nu au fost respectate toate recomandările metodice, ştiinţifice referitoare la la acest curs. „De fapt, era vorba de un pretext de a scoate istoria românilor şi atunci s-a purces la schimbarea sistemului şi s-a introdus cursul de istorie integrată. Au fost elaborate manuale care au fost criticate dur. Odată cu venirea noii guvernări, sistemul nu s-a schimbat. Noi propunem să se revină la studierea a două cursuri – cursul de istorie a românilor şi cel de istorie universală”, a precizat istoricul. O altă propunere ţine de introducerea examenului de capacitate obligatoriu la obiectul istoria românilor pentru treapta gimnazială şi examenul de bacalaureat la istoria românilor şi la istoria universală. De asemenea, istoricii au propus ca să se discute cu specialiştii referitor la numărul necesar de ore şi la raportul optimal al orelor destinate celor două cursuri de istorie. Asociaţia Istoricilor a mai propus ca pentru a facilita însuşirea obiectului pentru elevii alolingvi, să se asigure traducerea manualelor de istoria românilor în limbile de predare ale şcolilor alolingve. Gheorghe Negru a mai spus că în zilele următoare urmează să fie publicată şi o declaraţie a comitetului de conducere al Asociaţiei Istoricilor în care va fi expusă poziţia faţă de acest subiect.
„Libertatea fiecărui popor se află în propriile sale mîini. Libertatea poporului nostru se află în mîinile noastre, în mîinile tuturor generaţiilor, dar mai ales în mîinile generaţiei tinere care a studiat Istoria Românilor şi care a studiat întodeauna, în pofida oricăror greutăţi şi atacuri, Limba Română. Această generaţie, care doreşte ca urmaşii săi să studieze la fel Istoria Românilor, astăzi trebuie să o spună astfel, încît să fie auzită!” Este apelul unui grup de tineri care va desfăşura, la 30 august, în faţa Guvernului, în ajunul sărbătorii „Limba Noastră”, un protest paşnic pentru Limba Română în Constituţia Republicii Moldova, transmite Jurnal.md. „Timp de 20 de ani, în Constituţia Republicii Moldova este scrisă o nedreptate ce loveşte în Adevărul Istoric al neamului nostru. Cei de ieri, cei de azi şi cei de mîine trăiesc această nedreptate zi de zi, o tolerează şi o plîng, se revoltă şi se smeresc, dar ce vom lăsa celor de după noi şi cum îi vom privi în faţă cu ruşinea laşităţii noastre?”, se spune în mesajul organizatorilor protestului. Totodată, tinerii menţionează că „afirmarea identității românești nu afectează atitudinea faţă de identitatea grupurilor etnice minoritare (ucraineni, ruși, bulgari, găgăuzi, etc.) care locuiesc alături de noi în Republica Moldova. Trebuie să ne respectăm reciproc”. Organizatorii susţin că protestul va fi paşnic şi îi îndeamnă pe toţi cei care vor participa să ignore orice provocare. Tinerii au anunţat despre protest pe o reţea de socilaizare, iar până acum şi-au confirmat participarea aproape 800 de persoane. Protestul va fi organizat la 30 august curent, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, începând cu ora 13:00.