Situaţia românilor aflaţi în Israel este sub control şi este foarte diversă, cu sute de solicitări de repatriere, a declarat, marţi, pentru AGERPRES, ambasadorul României în Israel, Radu Ioanid, citată de karadeniz-press.ro.
„A fost un atac terorist de mare anvergură, cu nişte consecinţe îngrozitoare. (…) Execuţii de civili, familii întregi care stăteau la masă, civili luaţi ostatici, vorbim despre copii, vorbim despre bătrâni, persoane cu dizabilităţi, s-a bătut joc de cadavre. (…) Este o barbarie ceea ce s-a întâmplat, ne apropiem de cifra de 1.000 de morţi şi discutăm despre o sută de ostatici, posibil şi 130 şi peste 2.000 de răniţi. Deci, a fost un dezastru pentru Statul Israel, este un şoc. (…) Deja ofensiva navală şi aeriană a început, ne aşteptăm la o mare ofensivă terestră în zilele următoare în direcţia Gaza. Nu ştim ce se va întâmpla cu frontul de nord. Deocamdată au fost mici ciocniri şi toată lumea speră că lucrurile nu se vor dezvolta acolo, respectiv graniţa cu Libanul şi cu Siria”, a afirmat el.
El a susţinut că situaţia românilor este sub control. Conform lui Radu Ioanid, au fost grupuri şi turişti individuali care au venit după încetarea ostilităţilor şi a bombardamentelor şi sunt persoane care au bilete anulate de la companii care nu mai operează zboruri din şi spre Israel. Aceştia din urmă, a precizat el, sunt prima prioritate a autorităţilor române.
„Sunt sute de solicitări pe zi, patru – cinci avioane în fiecare zi. (…) Cifrele fluctuează foarte mult de la o zi la alta şi de la o oră la alta. Sunt sute de oameni care pleacă în fiecare zi şi sute de cereri noi. Sperăm că în câteva zile această presiune asupra colegilor noştri de la Consulat şi asupra TAROM-ului se va diminua”, a spus Radu Ioanid.
Ioanid îi sfătuieşte pe românii care vor să meargă în Israel să nu o facă dacă nu au urgenţă profesională sau de familie. „Nu este momentul potrivit”, a subliniat el. „Nu ştim dacă situaţia militară nu va escalada. Şi, dacă se întâmplă să se închidă aeroportul pentru câteva zile, va fi foarte greu de plecat. Nu imposibil, dar foarte complicat – prin Iordania sau prin Portul Haifa. Nu vrem să ajungem în situaţia să avem astfel de cazuri numeroase”, a completat ambasadorul.
O investigație a Microsoft și Citizen Lab dezvăluie că aplicația de hacking QuaDream a fost folosită pentru a monitoriza jurnaliști, politicieni și activiști din cel puțin patru țări ale Uniunii Europene, relatează El Periodico.
Cel puțin 10 țări din întreaga lume au folosit un nou program de calculator pentru a spiona jurnaliști, politicieni din opoziție și activiști umanitari. O investigație comună a Microsoft și Citizen Lab a scos la iveală funcționarea acestei aplicații creată de QuaDream, o companie israeliană.
Ancheta Microsoft notează că această companie de mercenari cibernetici își vinde platforma de spionaj, cunoscută sub numele de REIGN, guvernelor pentru a fi folosită în scopul de a asigura aplicarea legii. Au fost localizate și servere care operează din Bulgaria, Emiratele Arabe Unite, Ghana, Ungaria, Israel, Mexic, Cehia, România, Singapore și Uzbekistan. Informațiile jurnalistice indică faptul că QuaDream și-a oferit serviciile și autorităților din Maroc şi Indonezia.
Această listă de țări îi îngrijorează pe anchetatori, deoarece aceștia au documentat că unele dintre ele au folosit alte instrumente de spionaj pentru a încălca drepturile omului. Acesta este cazul în Mexic, Emiratele Arabe Unite și Ungaria, toate fiind implicate în persecuția jurnaliștilor critici, politicienilor dizidenți și activiștilor. Deși nu știu dacă guvernul israelian folosește acest instrument, ei amintesc că au folosit deja altele împotriva palestinienilor.
SUA și UE, îngrijorate de programul nuclear iranian
Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a declarat că speră într-un acord nuclear iranian „în zilele următoare”, pe fondul consultărilor dintre preşedintele american Biden şi premierul israelian Yair Lapid, un opozant înverşunat al acordului, relatează mass-media de peste Ocean.
Speranțe europene
„Sper că în zilele următoare nu vom pierde acest elan şi că putem încheia acordul”, a spus Josep Borrell după reuniunea informală a miniştrilor de externe din statele membre ale UE de la Praga.
„Este clar că există un teren de înţelegere, că avem un acord care ţine cont, cred, de preocupările fiecăruia”, a asigurat el.
Uniunea Europeană a prezentat pe 8 august ceea ce a numit un text final pentru restabilirea acordului istoric din 2015, îngropat de fostul preşedinte american Donald Trump.
Conform noii propuneri, Iranul va beneficia de o diminuare a sancţiunilor şi ar putea să vândă din nou petrolul în schimbul unor restricţii stricte asupra programului său nuclear. Iranul şi Statele Unite au răspuns propunând o serie de modificări.
Opoziție la Ierusalim
Semn al implicării preşedintelui american, Joe Biden a discutat miercuri cu şeful guvernului israelian, Yair Lapid. Washingtonul asigură că Iranul a făcut concesii cruciale şi, în special, a renunţat la cererea de a bloca anumite inspecţii ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA). Cu toate acestea, subiectul inspecţiilor rămâne extrem de sensibil pentru ambele părţi.
Teheranul a cerut recent închiderea unei anchete a AIEA despre urmele de uraniu îmbogăţit găsite în trei situri nedeclarate, pe care şeful AIEA, Rafael Grossi, o refuză. AIEA a deplâns lipsa unor răspunsuri „credibile” din partea Teheranului cu privire la aceste urme.
O comisie parlamentară a dat undă verde unui proiect de lege vizând dizolvarea parlamentului Israelului și convocarea de noi alegeri anticipate, pentru a cincea oară în mai puţin de patru ani.
Destrămarea coaliției
Miercurea trecută, parlamentarii israelieni au aprobat, într-o lectură preliminară, dizolvarea parlamentului şi organizarea de noi alegeri, după ce prim-ministrul Naftali Bennett a anunţat destrămarea coaliţiei eterogene aflate la putere din iunie 2021.
După acest vot preliminar, o comisie parlamentară a început studiul asupra acestui proiect de lege ce deschide calea pentru alegeri anticipate pe 25 octombrie sau 1 noiembrie.
La scurt timp după miezul nopţii, această comisie a anunţat că a adoptat în unanimitate proiectul de lege ce urmează să fie supus, marţi, pentru o primă lectură, plenului Knessetului (parlamentul israelian). Cei 120 de parlamentari trebuie să adopte proiectul de lege în trei lecturi.
Comisia parlamentară, care reuneşte deputaţi din opoziţie şi din coaliţia aflată încă la putere, a informat în noaptea de luni spre marţi că s-a convenit finalizarea acestor trei voturi până miercuri la ora 23:59 (20:59 GMT).
Acord politic
Conform unui acord de împărţire a puterii între premierul Naftali Bennett şi actualul ministru de externe Yair Lapid, acesta din urmă va servi ca prim-ministru după dizolvarea parlamentului până la formarea următorului guvern.
Bennett şi Lapid au format în iunie 2021 o coaliţie unică în istoria Israelului ce includea partide de dreapta, centru, stânga şi, pentru prima dată, o formaţiune politică arabă, pentru a pune capăt unei perioade de 12 ani în care Benjamin Netanyahu s-a aflat în fruntea guvernului.
Această coaliţie a suferit însă mai multe eşecuri în ultimele săptămâni. O lovitură care a slăbit-o şi mai mult a fost acţiunea opoziţiei din 6 iunie, care a adunat o majoritate a voturilor împotriva unui proiect de lege ce vizează extinderea aplicării legii israeliene la cei 475.000 de colonişti israelieni care trăiesc în Cisiordania ocupată. Această lege trebuia reînnoită până pe 30 iunie, altfel coloniştii din Cisiordania – teritoriu palestinian ocupat din 1967 – riscă să îşi piardă protecţia legală, conform legii israeliene. În cazul dizolvării parlamentului, această lege se prelungeşte în mod automat.
Ministrul de externe israelian Yair Lapid va efectua o vizită în Turcia pentru a se întâlni cu omologul său turc Mevlut Cavusoglu, pe fondul recentelor amenințări iraniene la adresa turiștilor israelieni din Turcia.
Lapid a vorbit duminică la telefon cu Cavusoglu şi i-a mulţumit acestuia pentru eforturile Turciei de coordonare cu Israelul ”pentru protejarea vieţii cetăţenilor israelieni în faţa ameninţărilor teroriste ale Iranului”, a menţionat într-un comunicat MAE israelian. După ani de fricţiuni diplomatice, Turcia şi Israelul au început anul acesta să-şi strângă din nou relaţiile.
Israelul şi-a îndemnat la începutul săptămânii cetăţenii să evite călătoriile în Turcia, iar dacă se află în această ţară să plece de acolo cât mai repede posibil, din cauza unui ”pericol real şi iminent” de a fi asasinaţi sau sechestraţi de atacatori iranieni.
Această situaţie survine în contextul asasinării la Teheran pe 22 mai a colonelului iranian Sayyad Khodaei, membru al Gardienilor Revoluţiei, uciderea acestuia fiind atribuită de iranieni Israelului.
