Germania, fruntașă la creșterea cheltuielilor militare

Germania își modernizează forțele militare terestre, navale și aeriene

Germania își modernizează forțele militare terestre, navale și aeriene

La nivel global se investeşte tot mai mult în armament, în ciuda pandemiei mondiale actuale. Pe primele locuri se poziţionează, pe mai departe, SUA şi China. Totuşi, prin comparaţie, în 2019 nicio altă ţară nu şi-a sporit cheltuielile militare aşa cum a făcut Germania, arată Deutsche Welle, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cheltuielile militare la nivel global au atins în 2019 cel mai înalt nivel de la sfârşitul Războiului Rece. Pe parcursul anului trecut, cheltuielile militare s-au ridicat la 1.917 miliarde de dolari (1.782 miliarde de euro) la nivel mondial, o creştere anuală cu 3.6%, cea mai mare din 2010, potrivit unui raport al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).

SUA, primul loc

Cel mai mare buget continuă să fie cel al Statelor Unite, care a crescut cu 5.3% în 2019, ajungând la 732 miliarde de dolari şi reprezentând 38% din cheltuielile la nivel global. După şapte ani de scădere, cheltuielile militare ale Statelor Unite au început să crească din nou începând cu 2018, conform politicii promovate de administrația Trump.

Pe locul doi se situează China, cu 261 miliarde de dolari şi o creştere anuală de 5.1%, urmată de India cu 71.1 miliarde de dolari şi o creştere anuală de 6.8%.

Surpriză germană

La acest bilanţ semnificativ al cheltuielilor militare la nivel global a contribuit şi Germania, care, în 2019, şi-a sporit chetuielile militare cu zece procente faţă de anul precedent. Niciun alt stat din primele 15 ţări ale clasamentului privind volumul cheltuielilor militare nu a crescut investiţiile în armament într-o asemenea măsură ca Germania. Concret, Berlinul a alocat 49,3 miliarde de dolari pentru dotarea armatei sale, precizează Deutsche Welle, citat de KARADENIZ PRESS.

Politologul Max Mutschler de la Internaţional Center for Conversion (BICC) din Bonn atrage atenţia asupra obiectivului propus de alianţa NATO la summitul desfăşurat în 2014 în Ţara Galilor, anume ca fiecare stat membru să aloce două procente din PIB pentru apărare. Un obiectiv pe care partenerii NATO urmau să-l atingă în decurs de zece ani.

,,Încă înaintea administraţiei Trump s-au exercitat presiuni asupra Germaniei pentru a-şi spori cheltuielile militare. Vedem acum efectele acestor presiuni. În pofida sumelor ridicate, alocate apărării, Germania este încă departe, totuşi, de a fi atins acest ţel”, apreciază Mutschler.

Germania trimite sistemele de artilerie PZH 2000 pentru a descuraja o invazie rusă în statele baltice

Germania trimite sistemele de artilerie PZH 2000 pentru a descuraja o invazie rusă în statele baltice

Rusia, amenințare potențială

Expertul SIPRI Diego Lopes da Silva crede că sporirea chletuielilor militare de către Germania are şi o altă explicaţie, anume că „Berlinul percepe Rusia din nou tot mai puternic drept ameninţare”.

Moscova se poziţionează pe locul patru în ce priveşte cheltuielile miliare, cu un volum de 65,1 miliarde de dolari, în 2019. Cât de mult alocă Rusia din buget apărării, comparativ cu alte sectoare, se poate constata raportând suma la PIB: aproape patru procente. Germania, însă, a alocat în 2019 numai 1,38% din PIB apărării.

Lopes da Silva e de părere că percepţia Berlinului cu privire la ameninţarea din partea Moscovei nu e unică la nivel mondial. Şi alte state privesc cu îngrijorare investiţiile masive ale Rusiei în armament. Că e aşa se poate constata şi analizând actualul raport SIPRI. Astfel, şase din cele 15 state care investesc cel mai mult în armament la nivel global sunt membre NATO: SUA, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Canada. Cheltuielile militare ale acestor şase ţări însumează aproape jumătate din bugetele alocate apărării în întreaga lume. În 2019, statele NATO au investit aproximativ 1035 de miliarde de dolari în dotarea militară.

Max Mutschler nu este deloc surprins de aceste cifre: ,,Cheltuielile militare se orientează în funcţie de scenariile worst case (cel mai rău caz).” Opinia publică percepe în prim plan adesea conflictele economice dintre state. În spatele acestora se află nu rareori, însă, zăngănitul armelor.

,,În cazul situaţiei tensionate dintre SUA şi China, de exemplu, nu ştim dacă se va ajunge la un conflict înarmat. Dar armatele celor două state se pregătesc pentru un astfel de scenariu şi au mare succes în munca lor de lobby”, apreciază Mutschler. (Mihai Isac)

Ucraina, export de armament de 20 de miliarde de dolari US în 2025

Tancul Oplot, mândria industriei militare ucrainene

Tancul Oplot, mândria industriei militare ucrainene

Kievul intenționează să-și crească exporturile de armament până la 20 de miliarde de dolari până în 2025, a declarat pentru portalul censor.net, Aivaras Abromavicius, președintele Consiliului de Supraveghere al întreprinderii de stat din domeniul apararii „Ukroboronprom”, citat de mass-media regională. „În privința exporturilor ne-am propus un obiectiv ambițios – să creștem de cinci ori exporturile până în 2025. Piața mondială a armelor este de aproape 2 trilioane de dolari pe an. Vrem să creștem exporturile cu cel puțin 2 miliarde de dolari pe an” a spus el.

Sabotaj intern

Potrivit acestuia, zonele cele mai promițătoare pentru exporturile militare sunt industria aeronavelor și a rachetelor. În ultimii ani, Ucraina nu a fost exportator de aeronave din cauza „sabotajului de către persoanele responsabile pentru această zonă”, a menționat Abromavicius.

Cu toate acestea, în industria rachetelor, au fost semnate recent mai multe „contracte extrem de bune”. În consecință, Abromavicius consideră că Ucraina are un „avantaj competitiv” pe piețele globale.

Președintele Consiliului de Supraveghere al UkrOboronProm consideră că trebuie reformat Concernului de Stat care monitorizează industria apărării și că reforma ar trebui să înceapă cu înlocuirea directorului general, care a pierdut controlul asupra companiilor, a acumulat datorii mari și a provocat stagnarea producţiei de armament, deoarece există deja „o absență completă de proiecte noi, de ultimă generație”.

Ambiții globale

Șapte candidați sunt considerați potriviţi pentru al înlocui pe Pavlo Bukin, care deține în prezent funcția de director general al concernului. Abromavicius consideră că este posibil ca unele dintre filialele concernului să fie privatizate.

Conform informațiilor publicate la începutul lunii martie 2019 de Institutul de Cercetare privind Pacea Internaţională de la Stockholm (SIPRI), Ucraina se află în primii 25 de exportatori de arme în perioada 2014-2018, fiind pe poziția a 12-a în lume. Potrivit institutului, liderii sunt SUA, Rusia și Franța. Principalii cumpărătorii de echipamente militare ucrainene sunt China și Thailanda.

În 2019, Ucraina își mărește cheltuielile militare cu aproape 16%, până la 7,6 miliarde de dolari (față de 6,4 miliarde de dolari anul trecut). Aceasta reprezintă 5,4% din PIB-ul țării. (N.G.)

Concurs eseuri