Armata rusă a atacat cu drone iraniene Shahed portul Izmail din Ucraina, informează aviaţia militară ucraineană şi guvernatorul regiunii Odessa, conform mass-media regională. Exporturile de cereale ale Ucrainei în perioada 1-24 septembrie au totalizat 1,57 milioane tone, un declin de 51% faţă de nivelul de 3,21 milioane tone în perioada similară din 2022, arată datele publicate de Ministerul Agriculturii de la Kiev.
Ofensivă permanentă
Atacul, care a durat peste două ore, a avariat infrastructura portuară, precum și capacități de transport. Apărarea antiaeriană ucraineană afirmă că a doborât 26 din cele 38 de drone lansate de ruşi. Portul Ismail de la Dunăre, la frontiera cu România, este una din cele mai importante rute de export al cerealelor ucrainene, după ce Rusia a refuzat în iulie să prelungească acordul privind transportul pe Marea Neagră. Un alt atac a produs pagube la o firmă locală din oraşul Krivoi Rog din regiunea Dnepropetrovsk din sudul Ucrainei; primarul localităţii, Oleksandr Vilkul, a declarat că nu s-au raportat imediat victime. Reuters nu a fost în măsură să confirme informaţia din surse independente, iar Rusia nu a comentat. Primele rapoarte arată că a fost vorba de o rachetă balistică. Ucrainenii au atacat la rândul lor cu drone regiunea Kursk din Rusia, întrerupând alimentarea cu energie electrică în şapte localităţi, a anunţat guvernatorul regiunii, Roman Starovoit, precizând că nimeni nu a fost rănit sau ucis. Ministerul rus al Apărării anunţase deja că apărarea antiaeriană a distrus o dronă lansată de ucraineni în Kursk, la ora locală 05:30 (02:30 GMT), după ce anterior apăruseră informaţii despre doborârea mai multor drone în regiunea respectivă, vecină cu Ucraina.
Exporturi reduse
Oficialii de la Kiev nu au dat explicaţii privind motivele scăderii exporturilor. Traderii şi sindicatele din agricultură susţin că decizia Rusiei din iulie, de a renunţa la acordul negociat de ONU care permitea Ucrainei să exporte cereale via porturile sale de la Marea Neagră, şi recentele atacuri ruseşti asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, sunt principalele motive ale reducerii exporturilor. Ucraina a exportat până acum 6,2 milioane de tone de cereale în sezonul iulie 2023-iunie 2024, faţă de 7,5 milioane tone în perioada similară din sezonul precedent. Cantităţile totale de cereale pe care Ucraina le-a exportat deja în sezonul actual includ 2,5 milioane de tone porumb, trei milioane tone grâu şi 599.000 tone orz. Ucraina se aşteaptă să recolteze cel puţin 80 milioane tone cereale şi seminţe oleaginoase în 2023 iar surplusul pentru export în sezonul 2023/2024 totalizează aproximativ 50 milioane tone.
Căile ferate din Ucraina au nevoie urgent de modernizare
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a declarat că își dorește să extindă căile ferate cu ecartament european până în orașul Lviv, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În acest sens, Poroșenko va iniția discutarea posibilității extinderii și înlocuirii ecartamentului larg, de tip sovietic, cu ecartament îngust, de tip european, de la frontiera UE până în orașul Lviv (situat la 75 km de Polonia), scrie și Ukrinform.
Liderul de la Kiev, aflat în plină campanie electorală neoficială pentru un nou mandat prezidențial, a declarat că înlocuirea ecartamentului căilor ferate va facilita călătoriile turiștilor din UE în Ucraina. „Vreau să aduc frontiera UE în Lviv cu ajutorul căilor ferate”, a declarat Petro Poroșenko. Proiectul va fi discutat cu conducerea regiunii Lviv în cel mai scurt timp, a spus Poroșenko.
Transnistria, izolată feroviar
Ambițiile în acest domeniu ale liderilor Ucrainei nu se opresc aici. Reamintim că Guvernul de la Kiev a aprobat în februarie 2018 planul financiar al companiei publice “Ukrzaliznitsya”, care cuprinde și studiul de fezabilitate pentru reabilitarea tronsonului feroviar Berezino-Basarabeasca, a declarat pe rețelele sociale vice-ministrul ucrainean al Infrastructurii, Viktor Dovgani, citat de mass-media de la Chișinău, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform înaltului oficial de la Kiev, proiectul va contribui la creşterea parcursului de mărfuri al companiei, în special pe segmentul Arţiz-Basarabeasca. Un alt avantaj al proiectului punctat de oficial este crearea unei căi alternative de ocolire a Transnistriei.
“Aceasta înseamnă deschiderea unei căi directe din Republica Moldova în porturile din regiunea Odesa, îmbunătăţirea comunicaţiei de transport cu Basarabia ucraineană şi cu portul Reni (în special, reducerea costurile de transport de mărfuri şi sporirea siguranţei lor)”, a declarat viceministrul.
Proiectul în valoare de 600 milioane de hrivne presupune reabilitarea a circa 20 de kilometri pe teritoriul Ucrainei şi 1,5 km pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi reparaţia capitală a infrastructurii segmentului Berezino-Basarabeasca, demontat în 1999.
Reamintim că oficiali SBU (principalul serviciu de securitate al Ucrainei) au solicitat încă din perioada 2014-2015 modernizarea tronsonului pentru a evita riscurile de securitate care le implică controlul traficului feroviar dintre Ucraina și Repubica Moldova de către autoritățile separatiste de la Tiraspol. Oficialii SBU au mai declarat că modernizarea tronsonului va facilita și deplasarea mai facilă a trupelor și tehnicii de luptă între garnizoana Odessa și regiunea de graniță cu Republica Moldova și România.
Serviciul de Securitate al Ucrainei, SBU, a avertizat asupra importanței militare a tronsonului dintre Ucraina și Republica Moldova
Opoziție dură
Proiectul are însă şi oponenţi, arată bodrug.eu. În special, directorul adjunct al portului Ismail, Yuri Vlasenko, se teme că, odată cu punerea în funcţie a tronsonului, “fluxurile de mărfuri se vor orienta spre Moldova, ceea ce va duce la distrugerea porturilor ucrainene de lângă Dunăre”.
Restaurarea acestui segment de cale ferată, pe de o parte, ar reduce distanța către porturile Ucrainene de la Dunăre, dar pe de altă parte – poate priva o parte semnificativă a mărfurilor către aceste porturi, transmite portalul cfts.org.ua, citat de bodrug.eu.
Cu toate acestea, Administrația portului Ismail susțin că autoritățile Republicii Moldova, prin intermediul restabilirii segmentului Berezino-Basarabeasca, ar fi în măsură să atragă marfă suplimentare în portul maritim Giurgiulești, și o parte din mărfuri, pe cale feroviară, cătr portul românesc Galați. Ca urmare, porturile ucrainene din regiunea Dunării ar pierde o parte din cifra de afaceri.
„În 2016, prin portul Ismail au trecut aproximativ 1,4 milioane de tone de marfă pe direcția Galați (România), și anume către Uzina ArcelorMittal Galați. În cazul în care aceast segment va fi reabilitat, atunci întregul flux de mărfuri va transportat pe cale ferată, pe teritoriul Republicii Moldova, către combinatul românesc“, – a menționat într-un interviu Yuri Vlasenko, directorul adjunct al portului CTS Ismail.
Interese moldovenești
“În 2016, aproximativ 1,4 mil. tone de mărfuri au fost transportate prin portul Ismail în direcţia României, şi anume spre combinatul “ArcelorMittal Galaţi”. Dacă această ramură feroviară va fi construită, atunci acest flux de mărfuri va merge pe calea ferată, prin care va fi livrat direct la combinatul din România. În plus, Moldova va putea atrage mărfuri suplimentare în portul Giurgiuleşti”, a spus el, conform bodrug.eu.
Republica Moldova insistă asupra reabilitării tronsonului feroviar Basarabeasca-Berezino încă din 2006. Acesta este important din punct de vedere al posibilităţii de conectare a celor două ţări prin ocolirea Transnistriei.
Se presupunea că lucrările vor începe în vara anului 2016. Conducerea “Căii Ferate din Moldova” a spus atunci că segmentul de cale ferată pe teritoriul ţării poate fi reabilitat în decurs de 2-4 luni. (N.G.)