de Vitalie Goncearov | dec. 16, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, UE, Uncategorized @ro
Imediat dupa ridicarea embargoului occidental asupra Iranul, dupa intelegerea privind incetarea programului nuclear iranian, Teheranul face eforturi accelerate de a inarma cu armament de tip rusesc si cantitati din ce in ce mai mari. Seful fortelor terestre iraniene a inaintea catre Statul Major al Armatei iraniene propunerea de achizitionare de tancuri rusesti de ultima generatie T-90, a declarat miercuri generalul de brigada Ahmad Reza Pourdastan, in cadrul unei conferinte de presa, relateaza Itar-Tass, preluata de Karadeniz Press. „In prezent, tancurile T-72 constituie coloana vertebrala a blindatelor noastre. Aceste vehicule blindate au demonstrat ca sunt destul de bune in operatiunile de lupta. Ele sunt produse de industria noastra de aparare. In acelasi timp, vedem tancurile T-90 ca au caracteristici de lupta mai bune si au toate datele necesare pentru a fixa o flota blindata moderna”, a declarat oficialul iranian. El a mai spus ca, pe langa tancuri, este nevoie ca Iranul sa-si procure si alte tipuri de armament precum elicoptere si alte arme de lupta pentru uz individual. „Toate acestea au fost incluse intr-o lista cu armament propus Statului Major pentru achizitionare”, a continuat acesta.
Intrebat daca toate aceste noi achizitii de armament nu vor aduce impunerea vechilor sanctiuni din partea SUA, Ahmad Reza Pourdastan a raspuns ca Iranul foloseste toate posibilitatile pentru a intari capabilitatea de aparare a tarii in scopuri defensive, in concordanta cu principiile de restrictionare.
Unda verde de la Moscova pentru vanzari de armament
Rusia a dat deja unda verde vanzarilor de armament dupa ce presedintele rus Vladimir Putin s-a aflat la finalul lunii trecute, la Teheran, dupa mai bine de opt ani de zile. El a ridicat astfel interdictia asupra vanzarii si livrarii de material tehnologic legat de industria nucleara iraniana, in mod concret pentru siturile nucleare Fordo si Arak. Decizia este in conformitate cu o rezolutie a ONU cu privire la acordul nuclear dintre Iran si marile puteri. In acest context, Rusia va putea vinde si livra Iranului material si echipamente menite sa ‘modernizeze’ situl nuclear iranian Fordo, precum si pentru reactorul nuclear Arak, potrivit unui decret al presedintelui Putin, publicat luni de Kremlin. Moscova autorizeaza, de asemenea, ‘exportarea de uraniu imbogatit dinspre Iran, intr-o cantitate mai mare de 300 de kg, in schimbul transferarii de uraniu natural’ catre aceasta tara. Potrivit decretului, ridicarea acestor interdictii urmeaza cadrul stabilit prin rezolutia 2231, adoptata in iulie de Consiliul de Securitate al ONU si care a validat acordul nuclear semnat cu putin timp inainte de Teheran si marile puteri.
Aceasta rezolutie prevede abrogarea, in 2016, a sanctiunilor internationale impotriva Iranului, cu conditia ca tarile sa respecte acordul. ‘Calea este libera’ pentru ridicarea sanctiunilor, a declarat joi seful programului nuclear iranian Ali Akbar Salehi. Grupul 5+1 s-a pus de acord cu privire la ‘restructurarea si modernizarea’ reactorului nuclear din Arak, a mai spus acesta. Reactorul cu apa grea din Arak se afla in centrul acordului international: el trebuie sa fie modificat intr-un mod care sa nu permita producerea de plutoniu in ‘cantitati militare’. Alt punct problematic al negocierilor il constituie situl Fordo, ascuns sub munte si din acest motiv imposibil de distrus printr-o actiune militara. Acest sit nu poate imbogati uraniu si va trebui sa abandoneze doua treimi din centrifugele sale, potrivit acordului incheiat cu Iranul.
Sisteme antiracheta de ultima generatie
Pe langa modernizarea siteurilor nucleare, Iranul urmeaza a primi sisteme antiracheta de tip S-300 din Rusia pana la sfarsitul anului. Recent, ministrul iranian al Apararii, generalul de brigada Hossein Dehqan, a declarat ca mai multi specialisti iranieni se afla la specializare in Rusia pentru a putea manevra sistemele S-300. Moscova a anuntat, la randul sau, ridicarea interdictiei asupra livrarii de sisteme de aparare antiaeriana S-300 catre Iran, decizie criticata de occidentali si Israel. Iranul va primi o versiune ‘modernizata si actualizata’ a rachetelor S-300, deoarece contractul initial, din 2007, includea rachete produse in acea perioada. Oficialul de la Teheran a mai spus ca livrarea armamentului a „depasit faza de executie” si ca o mare parte a contractului va trebui onorat in mai putin de doua luni.
„Am concluzionat contractul cu partea rusa si (documentul -n.r.) a fost semnat”, a mai spus acesta. La randul sau, Serghei Chemezov, directorul Rostec (coroporatie contralata de statul rus -n.r.), a declarat ca Teheranul si Moscova au semnat un contract pe termen lung pentru livrarea de sisteme antiracheta pentru Iran. Oficialul rus a dat asigurari ca rivalii Iranului din zona Golfului Persic nu au motive sa se simta amenintati de acest contract. “Este vorba de echipamente militare defensive. Si suntem pregatiti sa oferim astfel de sisteme oricarei tari”, a explicat Chemezov ulterior. De asemenea, Rusia se afla in negocieri cu Iranul pentru construirea in comun de aparate de zobr pentru pasagei de tip Tupolev Tu-204.
Contract controversat
Rusia suspendase in 2010 livrarea acestor sisteme catre Iran din cauza unor sanctiuni impuse de Consiliul de Securitate al ONU privind livrarea de armament de ultima generatie catre fortele armate iraniene. Cu toate acestea, presedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret, in aprilie 2015, prin care a permis livrarea sistemelor S-300 catre Iran. Contractul initial de vanzare a sistemelor S-300, in valoare de circa 800 de milioane de dolari, a fost semnat in anul 2007, dar Rusia a decis in 2010 sa suspende livrarea rachetelor ca urmare a sanctiunilor internationale impuse Iranului din cauza programului sau nuclear. Acordul incheiat in iulie in dosarul iranian a permis insa deblocarea contractului.
De altfel, Rusia a ridicat inca din aprilie interdictia privind livrarea de baterii antiaeriene S-300 Iranului, dupa semnarea la Lausanne a unui acord de principiu in problema programului nuclear iranian. Semnarea actualului contract in Rusia si Iran, vine dupa un lung sir de episoade incinse, care au culminat in vara lui 2012 cu o plangere depusa de autoritatile de la Teheran la Centrul de arbitraj comercial international de la Geneva in care a cerut despagubiri de circa patru miliarde de dolari pentru rezilierea unor contracte privind achizitionarea de armament rusesc, in special pentru sistemele antiracheta S-300.
de Razvan Iorga | nov. 11, 2014 | Alte regiuni, Asia Centrală, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Liderii de la Moscova si Washington, Vladimir Putin si Barack Obama, au avut marti la Beijing o serie de intrevederi scurte cu replici scurte, fapt ce confirma relatia bilaterala tensionata, relateaza Business Insider. Cei doi lideri participa la Forumul pentru cooperarea economica Asia-Pacific (APEC) ce se desfasoara in aceste zile in capitala Chinei. Contactele informale care au existat intre presedintele Statelor Unite si presedintele Rusiei in summitul din Beijing desfasurat marti au fost reci, seci si revelatorii pentru tensiunile din actualul context politic international. La deschiderea summitului, presedintele chinez Xi Jinping a intrat alaturi de Obama si Putin, ambii fara sa zambeasca, de o parte si de alta a lui Jinping. Cei trei sefi de stat s-au oprit langa locul lui Jinping la masa. Putin a facut apoi un gest spre Obama si l-a batut usor pe umar, la care presedintele SUA abia a raspuns.
Cei doi s-au asezat apoi in stanga, respectiv dreapta lui Jinping. Mai tarziu, Obama si Putin au fost vazuti purtand o conversatie aparent oficiala, prin intermediul unui translator, in timp ce intrau intr-o alta sala pentru o „fotografie de familie”. Cei doi avusesera deja o scurta discutie in seara de luni, la evenimentul de primire a oficialilor. „Au vorbit pe scurt de cateva ori astazi”, a spus purtatorul de cuvant al Kremlinului Dmitri Peskov, dar nici acesta, nici alti oficiali nu au dat alt detalii. SUA si Rusia au in prezent o relatie extrem de tensionata pe mai multe dosare, incepand cu situatia din Ucraina, dosarul nuclear iranian si conflictul din Siria.
de Isac Mihai | oct. 11, 2014 | Asia Centrală, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, fortat sa declare razboi Statului Islamic
Autoritatile de la Ankara sunt tot mai presate sa porneasca o actiune militara impotriva Statului Islamic. Statele Unite vor trimite o echipa militara saptamana viitoare la Ankara pentru discutii cu responsabili militari din Turcia, tara care este reticenta fata de implicarea in lupta impotriva gruparii Statului Islamic (SI), a anuntat recent Departamentul de Stat al SUA. Joi, doi emisari speciali americani au discutat deja cu responsabili turci despre ‘masurile urgente si rapide’ care trebuie luate in comun cu Turcia pentru a stavili inaintarea jihadistilor din SI. Ei au precizat ca o ‘echipa militara comuna (americano-turca) urmeaza sa mearga la inceputul saptamanii viitoare la Ankara pentru a asigura urmarea acestor discutii’ la nivel militar, a precizat purtatoarea de cuvant a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki, intr-un comunicat.
Ankara contra tuturor
La randul sau, premierul turc Ahmet Davutoglu a declarat vineri ca Turcia se opune in egala masura atat jihadistilor din gruparea terorista Statul Islamic (SI) care asediaza orasul sirian kurd Kobane, cat si regimului presedintelui sirian Bashar al-Assad. ‘Turcia se opune SI in aceeasi masura in care se opune lui Assad’, a declarat Davutoglu pentru presa. ‘Assad si SI sunt la fel de vinovati de toate aceste evenimente tragice’. in pofida undei verzi date de parlamentul turc, guvernul majoritar AKP de la Ankara refuza deocamdata sa intervina militar impotriva SI, care asediaza Kobane (Ain al-Arab in araba), la o distanta de numai cativa kilometri de granita cu Turcia. Ankara justifica reticentele sale de a combate gruparea SI prin dorinta de a nu intari, prin ricoseu, pozitiile presedintelui sirian Assad. Jihadistii Statului Islamic au continuat joi sa avanseze spre centrul Kobane dupa ce au preluat controlul asupra unei treimi din oras, spre care Turcia vecina refuza sa trimita trupe. In pofida raidurilor aeriene ale coalitiei internationale pentru a spijini fortele kurde, Pentagonul a recunoscut ca ‘numai loviturile nu vor salva’ orasul, subliniind necesitatea de a avea trupe ‘competente’ in Siria.
Demersuri iraniene
Dar nu numai SUA incearca sa convinga Turcia, ci si Iranul. Viceministrul iranian de Externe Hossein Amir-Abdollahian a declarat ca Iranul a demarat discutii cu Turcia pentru a incerca sa convinga Ankara sa ii impiedice pe jihadistii din organizatia Statul Islamic (SI) sa cucereasca orasul strategic Kobane din Siria. ‘In primele noastre discutii cu Turcia, am apreciat ca aceasta tara nu este in favoarea unei agravari a crizei din regiune si speram sa joace un rol pozitiv’, a declarat oficialul iranian, citat de agentia Irna. Turcia ‘poate juca rolul cel mai important pentru a ajuta refugiatii sa se intoarca la casele lor’, a adaugat el, afirmand ca Iranul va face totul pentru a ii ajuta pe kurzii din Kobane ‘in cadrul sprijinului acordat guvernului sirian’.
de Vitalie Goncearov | oct. 28, 2013 | Federatia Rusa, Info Caspica, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Aviatia israeliana, pregatita sa distruga ambitiile nucleare militare ale Teheranului
Adjunctul ministrului israelian al Apărării, Danny Danon, a avertizat că Israelul ar putea ataca instalaţiile nucleare iraniene, suspectând că regimul islamist de la Teheran ar putea produce în circa o lună uraniu înalt îmbogăţit la nivelul necesar fabricării unei bombe atomice, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Oficialul israelian afirmă că Iranul lucrează la dezvoltarea unor centrifuge noi şi avansate ceea ce va permite regimului de la Teheran să obţină foarte rapid uraniu îmbogăţit. În sprijinul spuselor sale, Danon citează un studiu făcut public joi de Institutul american pentru Ştiinţă şi Securitate Internaţională, în care se susţine că Iranul, dacă şi-ar folosi toate centrifugele şi rezervele de uraniu slab şi mediu îmbogăţit ar putea obţine uraniu înalt îmbogăţit într-un interval de 1 – 1,6 luni.
Raport strategic
Raportul a fost publicat în timp ce Casa Albă încearcă să îi convingă pe membrii Congresului să oprească pentru moment programul de înăsprire a sancţiunilor faţă de Iran având ca scop forţarea regimul de la Teheran de a permite accesul inspectorilor ONU la instalaţiile nucleare, pentru a da o şansă negocierilor amiabile, ce se vor finaliza luna viitoare.
În discuţiile pe tema dosarului nuclear iranian, preşedintele Obama a afirmat că Iranul ar avea nevoie de mai mult de un an pentru a obţine suficient uraniu îmbogăţit încât să fie în măsură să producă bomba atomică.
La randul sau, preşedintele iranian Hassan Rohani a declarat că ţara sa nu este interesată să producă arme nucleare, dar producţia de combustibil nuclear este un drept al Iranului. Deşi neagă că ţara sa ar dezvolta bomba nuclerară, regimul de la Teheran a blocat accesul inspectorilor internaţionali la anumite facilităţi nucleare suspecte, ceea ce face imposibil să se afle dacă acestea sunt sau nu în conformitate cu Tratatul de neproliferare nucleară pe care Iranul l-a semnat.
Avertisment israelian
În acest context, Danny Danon, adjunctul ministrului israelian al Apărării, a avertizat că Israelul ar putea ataca instalaţiile nucleare iraniene. „Noi am spus foarte clar de fiecare dată că Israelul nu va sta să privească la modul în care Iranul va dezvolta armament care să aşeze Israelul, întregul Orient Mijlociu şi chiar întreaga lume sub umbrela de teroare iraniană”, a atras atenţia Danny Danon.
Reamintim ca in perioada 15-16 octombrie, la Geneva au avut loc negocieri ale grupului 5+1 cu Iranul (China, SUA, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germania), pe tema programului nuclear. După finalizarea primei runde de discuţii, negociatoarea SUA, Wendy Sherman a lansat un apel la prudenţă din partea Congresului, cerând să nu fie înăsprite sancţiunile, pentru a favoriza bunul mers al negocierilor cu statul Iran.
Mulţi congresmeni însă, în asentiment cu Israelul, cu Iordania şi Arabia Saudită nu sunt de acord cu relaxarea sancţiunilor, suspectând Iranul că încearcă să fabrice arme nucleare sub paravanul unui program nuclear civil. Regimul islamist de la Teheran respinge acuzaţiile.
Miscare americana
„Credem că a venit vremea să facem o pauză, pentru a vedea dacă negocierile pot lua amploare” a declarat anterior Wendy Sherman, reprezentanta Washingtonului la negocierile dintre grupul P5 + 1 (China, SUA, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germani), într-o intervenţie pentru postul de televiziune public american Voice of America. „Începem să ne înţelegem, să ne înţelegem nevoile şi să percepem aspiraţiile popoarelor din ţările noastre”, a mai explicat Sherman, făcând referire la concluziile discuţiilor ce au avut loc recent la Geneva între grupul P5 + 1 şi Iran.
După finalul primei runde de negocieri purtate la Geneva în perioada 15 – 16 octombrie, Wendy Sherman a lansat un apel la prudenţă din partea Congresului, cerând să nu fie înăsprite sancţiunile, pentru a favoriza bunul mers al negocierilor cu statul Iran. În context, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jen Psaki a precizat că executivul lucrează cu aleşii americani în vederea suspendării procesului legislativ în curs, informează Agerpres.
„Congresul are prerogativele sale pe care nu le controlăm, însă avem discuţii foarte serioase cu aleşii din Congres. Lucrăm în parteneriat cu ei . Este nevoie ca această colaborare să continue, pentru a ajunge la o concluzie satisfăcătoare. Şi eu sunt sigură că acest lucru se va întâmpla „, a declarat Wendy Sherman, dând dovadă de optimism în privinţa deschiderii Congresului faţă de relaxarea sancţiunilor impuse regimului de la Teherean.
Sanctiuni economice
Deşi în ziua începerii negocierilor de la Geneva, administraţia Obama anunţa că este pregătită să ridice „rapid” sancţiunile împotriva Iranului, dacă ţara răspunde temerilor comunităţii internaţionale cu privire la programul său nuclear, numeroşi congresmeni atât republicani cât şi democraţi par să se fi pus de acord că presiunea asupra Iranului trebuie întărită, nu scăzută.
În asentiment atât cu Israelul, cât şi cu Iordania şi Arabia Saudită, o serie de congresmeni sunt de părere că sancţiunile nu trebuie suspendate decât după ce Iranul acceptă să oprească imediat producţia de uraniu imbogatit. Abia atunci se va putea vorbi despre ridicarea sancţiunilor economice faţă de regimul de la Teheran, informează mass-media regionala.
Reamintim ca Legislativul american a adoptat în iulie 2013 sancţiuni foarte dure vizând mai ales sectorul auto. Senatul, controlat de democraţi, va propune la rândul său o serie de măsuri, cele două versiuni urmând să fuzioneze într-un final. Nu a fost făcut public un calendar oficial al acestui demers legislativ.
„Am spus că orice acţiune parlamentară trebuie aliniată cu strategia noastră de negociere pe viitor”, a declarat anterior purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jen Psaki. „‘Înţelegem că este posibil ca Congresul să examineze noi sancţiuni. Noi credem totuşi că este momentul să facă o pauză”.
Rusia „nu are motive să aplaude”
Federatia Rusa consideră că negocierile privind dosarul nuclear iranian încheiate miercuri la Geneva ar fi putut să aibă rezultate mai bune şi nu sunt motive pentru a „aplauda”, relatează mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Rezultatele sunt mai bune decât ale rundei precedente de la Alma-Aty, dar aceasta nu garantează progrese ulterioare. Nu există motive să aplaudăm. S-ar fi putut lucra mai bine”, a declarat adjunctul ministrului de externe rus Serghei Riabkov.
Reacţia Rusiei vine după ce negociatorul şef al Iranului, Abbas Araghchi, a anunţat anterior la Geneva că va accepta vizite-surpriză în site-urile sale nucleare, ca parte a etapei finale a planului prezentat la Geneva, corectând astfel o declaraţie anterioară.
Potrivit lui Riabkov, distanţa de parcurs între poziţiile Iranului şi ale celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU – SUA, China, Rusia, Marea Britanie, Franţa şi Germania – „se calculează în kilometri, în timp ce progresele pe această cale nu sunt echivalente decât cu o jumătate de metru”. Conform oficialului rus, principala dificultate o constituie „absenţa încrederii reciproce între participanţii la negocieri”. Acesta a calificat negocierile de la Geneva drept „dificile, uneori tensionate, uneori imprevizibile din punct de vedere al rezultatelor”.
Contacte diplomatice
Reamintim că preşedintele american Barack Obama şi preşedintele iranian Hassan Rohani au discutat la telefon la sfârşitul lunii septembrie, acesta fiind primul contact la nivel înalt între Statele Unite şi Iran de la Revoluţia islamică din 1979.
Secretarul de stat american John Kerry a reconfirmat ulterior dorinţa Statelor Unite de a soluţiona pe cale diplomatică dosarul nuclear iranian. „La ora actuală, fereastra diplomatică se deschide din ce în ce mai mult”, a declarat Kerry în timpul unui discurs susţinut la Londra, cu două zile înainte de începerea negocierilor internaţionale de la Geneva privind dosarul nuclear iranian.
John Kerry s-a mai întâlnit la Londra cu şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton, în centrul discuţiilor aflându-se dosarul nuclear iranian, în perspectiva negocierilor ce au avut loc la Geneva marţi şi miercuri.
Surprize iraniene
Republica Islamica Iran va accepta vizite-surpriză în site-urile sale nucleare, ca parte a etapei finale a planului prezentat la Geneva, a declarat, in timpul ultimei runde de negocieri, reprezentantul Iranului, Abbas Araghchi, corectând astfel o declaraţie anterioară. „Aceste lucruri nu sunt incluse în prima etapă a planului nostru, dar fac parte din faza finală”, a spus Araghchi referindu-se la inspecţiile inopinate. Anterior, Araghchi declarase că în pachetul de propuneri, Iranul nu a oferit posibilitatea efectuării de inspecţii inopinate pe site-urile nucleare din ţară. „Detaliile acestui plan sunt confidenţiale şi vor rămâne aşa până când acestea vor ajunge la un acord, dar subiectul despre care vorbiţi nu este inclus” a spus el ca răspuns la întrebările jurnaliştilor iranieni dacă documentul cuprinde şi Protocolul adiţional la Tratatul de neproliferare, care include inspecţii surpriză la siturile nucleare.
O întâlnire privată între Ministrul adjunct de Externe iranian Abbas Araghchi şi negociatorul şef american, Wendy Sherman, sugerează o schimbare de ton, comparativ cu şedinţele precedente. Un membru al uneia dintre delegaţiile care s-au întâlnit cu reprezentanţii Iranului, a declarat în anonimat pentru Associated Press, că propunerea Teheranului include reducerea nivelurilor de îmbogăţire a uraniului şi a dispozitivelor utilizate în acest scop, aceasta fiind una dintre cerinţele principale ale grupului 5+1.
Razboiul turco-israelian al spionilor
Reamintim ca, in urma cu cateva saptamani, ofiţeri israelieni de rang înalt, citati de cotidianului Yediot Aharonot, au acuzat Turcia că a deconspirat Teheranului o reţea de spionaj a statului evreu în Iran, acţiune care a condus la arestarea mai multor membri ai acestei reţele. ‘Întotdeauna am ştiut că şeful serviciilor secrete turce transmitea informaţii iranienilor’, afirmă unul dintre ofiţerii citaţi, după ce cu o zi în urmă publicaţia americană Washington Post a scris că Iranul a capturat mai mulţi spioni israelieni. Aceşti agenţi, cel mai probabil kurzi, acţionau de pe teritoriul turc, profitând de traversarea facilă a frontierei cu Iranul, şi ar fi fost arestaţi anul trecut.
Deocamdată, guvernul israelian nu a confirmat, dar nici nu a infirmat informaţia. Potrivit ofiţerilor citaţi, care s-au exprimat sub acoperirea anonimatului, relaţiile strânse din trecut dintre serviciile secrete israeliene şi cele turce au avut în cele din urmă un efect de bumerang, întrucât informaţiile sensibile obţinute de Turcia în urma acestei colaborări au ajuns în posesia Iranului.
Acuze reciproce
Cu trei ani în urmă, ministrul israelian al apărării de la acea vreme, Ehud Barak, a afirmat, într-o reuniune cu uşile închise, că există riscul ca informaţii sensibile obţinute de Turcia în urma cooperării cu Israelul, cum ar fi tehnologii ale echipamentelor militare avansate, să ajungă în Iran şi l-a acuzat pe şeful spionajului turc, Hakan Fidan, că este sursa unor scurgeri de informaţii către Teheran. ‘Este un simpatizant al Iranului. Turcii ştiu multe din secretele noastre şi numai ideea că de ele ar putea afla şi Iranul ne preocupă foarte mult’, spunea atunci Barak.
Serviciile secrete israeliene şi turce au cooperat timp de zeci de ani, ţările lor având inamici comuni în regiune, iar la jumătatea anilor ’90 Turcia şi Israelul au oficializat o alianţă strategică, însă relaţiile lor bilaterale s-au înrăutăţit începând din anul 2003, când Recep Tayyip Erdogan a devenit prim-ministru. Tensiunile au culminat în anul 2010, când marina militară israeliană a atacat o flotilă turcă ce transporta ajutoare umanitare şi care a încercat să spargă blocada impusă Fâşiei Gaza, nouă activişti turci fiind ucişi atunci.
Alte surse au declarat cotidianului Yediot Aharonot că Israelul a suspendat cooperarea cu Turcia şi vânzarea de tehnică militară avansată către aceasta după ce a descoperit jocul dublu al Ankarei. Dar, conform unor surse citate de mass-media regionala, Mosadul, serviciul israelian de spionaj extern, a mai colaborat recent cu servicul omolog turc în chestiuni de interes comun, precum riscurile legate de războiul civil din Siria.
de Vitalie Goncearov | oct. 28, 2013 | Federatia Rusa, Info Caspica, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Aviatia israeliana, pregatita sa distruga ambitiile nucleare militare ale Teheranului
Adjunctul ministrului israelian al Apărării, Danny Danon, a avertizat că Israelul ar putea ataca instalaţiile nucleare iraniene, suspectând că regimul islamist de la Teheran ar putea produce în circa o lună uraniu înalt îmbogăţit la nivelul necesar fabricării unei bombe atomice, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Oficialul israelian afirmă că Iranul lucrează la dezvoltarea unor centrifuge noi şi avansate ceea ce va permite regimului de la Teheran să obţină foarte rapid uraniu îmbogăţit. În sprijinul spuselor sale, Danon citează un studiu făcut public joi de Institutul american pentru Ştiinţă şi Securitate Internaţională, în care se susţine că Iranul, dacă şi-ar folosi toate centrifugele şi rezervele de uraniu slab şi mediu îmbogăţit ar putea obţine uraniu înalt îmbogăţit într-un interval de 1 – 1,6 luni.
Raport strategic
Raportul a fost publicat în timp ce Casa Albă încearcă să îi convingă pe membrii Congresului să oprească pentru moment programul de înăsprire a sancţiunilor faţă de Iran având ca scop forţarea regimul de la Teheran de a permite accesul inspectorilor ONU la instalaţiile nucleare, pentru a da o şansă negocierilor amiabile, ce se vor finaliza luna viitoare.
În discuţiile pe tema dosarului nuclear iranian, preşedintele Obama a afirmat că Iranul ar avea nevoie de mai mult de un an pentru a obţine suficient uraniu îmbogăţit încât să fie în măsură să producă bomba atomică.
La randul sau, preşedintele iranian Hassan Rohani a declarat că ţara sa nu este interesată să producă arme nucleare, dar producţia de combustibil nuclear este un drept al Iranului. Deşi neagă că ţara sa ar dezvolta bomba nuclerară, regimul de la Teheran a blocat accesul inspectorilor internaţionali la anumite facilităţi nucleare suspecte, ceea ce face imposibil să se afle dacă acestea sunt sau nu în conformitate cu Tratatul de neproliferare nucleară pe care Iranul l-a semnat.
Avertisment israelian
În acest context, Danny Danon, adjunctul ministrului israelian al Apărării, a avertizat că Israelul ar putea ataca instalaţiile nucleare iraniene. „Noi am spus foarte clar de fiecare dată că Israelul nu va sta să privească la modul în care Iranul va dezvolta armament care să aşeze Israelul, întregul Orient Mijlociu şi chiar întreaga lume sub umbrela de teroare iraniană”, a atras atenţia Danny Danon.
Reamintim ca in perioada 15-16 octombrie, la Geneva au avut loc negocieri ale grupului 5+1 cu Iranul (China, SUA, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germania), pe tema programului nuclear. După finalizarea primei runde de discuţii, negociatoarea SUA, Wendy Sherman a lansat un apel la prudenţă din partea Congresului, cerând să nu fie înăsprite sancţiunile, pentru a favoriza bunul mers al negocierilor cu statul Iran.
Mulţi congresmeni însă, în asentiment cu Israelul, cu Iordania şi Arabia Saudită nu sunt de acord cu relaxarea sancţiunilor, suspectând Iranul că încearcă să fabrice arme nucleare sub paravanul unui program nuclear civil. Regimul islamist de la Teheran respinge acuzaţiile.
Miscare americana
„Credem că a venit vremea să facem o pauză, pentru a vedea dacă negocierile pot lua amploare” a declarat anterior Wendy Sherman, reprezentanta Washingtonului la negocierile dintre grupul P5 + 1 (China, SUA, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germani), într-o intervenţie pentru postul de televiziune public american Voice of America. „Începem să ne înţelegem, să ne înţelegem nevoile şi să percepem aspiraţiile popoarelor din ţările noastre”, a mai explicat Sherman, făcând referire la concluziile discuţiilor ce au avut loc recent la Geneva între grupul P5 + 1 şi Iran.
După finalul primei runde de negocieri purtate la Geneva în perioada 15 – 16 octombrie, Wendy Sherman a lansat un apel la prudenţă din partea Congresului, cerând să nu fie înăsprite sancţiunile, pentru a favoriza bunul mers al negocierilor cu statul Iran. În context, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jen Psaki a precizat că executivul lucrează cu aleşii americani în vederea suspendării procesului legislativ în curs, informează Agerpres.
„Congresul are prerogativele sale pe care nu le controlăm, însă avem discuţii foarte serioase cu aleşii din Congres. Lucrăm în parteneriat cu ei . Este nevoie ca această colaborare să continue, pentru a ajunge la o concluzie satisfăcătoare. Şi eu sunt sigură că acest lucru se va întâmpla „, a declarat Wendy Sherman, dând dovadă de optimism în privinţa deschiderii Congresului faţă de relaxarea sancţiunilor impuse regimului de la Teherean.
Sanctiuni economice
Deşi în ziua începerii negocierilor de la Geneva, administraţia Obama anunţa că este pregătită să ridice „rapid” sancţiunile împotriva Iranului, dacă ţara răspunde temerilor comunităţii internaţionale cu privire la programul său nuclear, numeroşi congresmeni atât republicani cât şi democraţi par să se fi pus de acord că presiunea asupra Iranului trebuie întărită, nu scăzută.
În asentiment atât cu Israelul, cât şi cu Iordania şi Arabia Saudită, o serie de congresmeni sunt de părere că sancţiunile nu trebuie suspendate decât după ce Iranul acceptă să oprească imediat producţia de uraniu imbogatit. Abia atunci se va putea vorbi despre ridicarea sancţiunilor economice faţă de regimul de la Teheran, informează mass-media regionala.
Reamintim ca Legislativul american a adoptat în iulie 2013 sancţiuni foarte dure vizând mai ales sectorul auto. Senatul, controlat de democraţi, va propune la rândul său o serie de măsuri, cele două versiuni urmând să fuzioneze într-un final. Nu a fost făcut public un calendar oficial al acestui demers legislativ.
„Am spus că orice acţiune parlamentară trebuie aliniată cu strategia noastră de negociere pe viitor”, a declarat anterior purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jen Psaki. „‘Înţelegem că este posibil ca Congresul să examineze noi sancţiuni. Noi credem totuşi că este momentul să facă o pauză”.
Rusia „nu are motive să aplaude”
Federatia Rusa consideră că negocierile privind dosarul nuclear iranian încheiate miercuri la Geneva ar fi putut să aibă rezultate mai bune şi nu sunt motive pentru a „aplauda”, relatează mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Rezultatele sunt mai bune decât ale rundei precedente de la Alma-Aty, dar aceasta nu garantează progrese ulterioare. Nu există motive să aplaudăm. S-ar fi putut lucra mai bine”, a declarat adjunctul ministrului de externe rus Serghei Riabkov.
Reacţia Rusiei vine după ce negociatorul şef al Iranului, Abbas Araghchi, a anunţat anterior la Geneva că va accepta vizite-surpriză în site-urile sale nucleare, ca parte a etapei finale a planului prezentat la Geneva, corectând astfel o declaraţie anterioară.
Potrivit lui Riabkov, distanţa de parcurs între poziţiile Iranului şi ale celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU – SUA, China, Rusia, Marea Britanie, Franţa şi Germania – „se calculează în kilometri, în timp ce progresele pe această cale nu sunt echivalente decât cu o jumătate de metru”. Conform oficialului rus, principala dificultate o constituie „absenţa încrederii reciproce între participanţii la negocieri”. Acesta a calificat negocierile de la Geneva drept „dificile, uneori tensionate, uneori imprevizibile din punct de vedere al rezultatelor”.
Contacte diplomatice
Reamintim că preşedintele american Barack Obama şi preşedintele iranian Hassan Rohani au discutat la telefon la sfârşitul lunii septembrie, acesta fiind primul contact la nivel înalt între Statele Unite şi Iran de la Revoluţia islamică din 1979.
Secretarul de stat american John Kerry a reconfirmat ulterior dorinţa Statelor Unite de a soluţiona pe cale diplomatică dosarul nuclear iranian. „La ora actuală, fereastra diplomatică se deschide din ce în ce mai mult”, a declarat Kerry în timpul unui discurs susţinut la Londra, cu două zile înainte de începerea negocierilor internaţionale de la Geneva privind dosarul nuclear iranian.
John Kerry s-a mai întâlnit la Londra cu şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton, în centrul discuţiilor aflându-se dosarul nuclear iranian, în perspectiva negocierilor ce au avut loc la Geneva marţi şi miercuri.
Surprize iraniene
Republica Islamica Iran va accepta vizite-surpriză în site-urile sale nucleare, ca parte a etapei finale a planului prezentat la Geneva, a declarat, in timpul ultimei runde de negocieri, reprezentantul Iranului, Abbas Araghchi, corectând astfel o declaraţie anterioară. „Aceste lucruri nu sunt incluse în prima etapă a planului nostru, dar fac parte din faza finală”, a spus Araghchi referindu-se la inspecţiile inopinate. Anterior, Araghchi declarase că în pachetul de propuneri, Iranul nu a oferit posibilitatea efectuării de inspecţii inopinate pe site-urile nucleare din ţară. „Detaliile acestui plan sunt confidenţiale şi vor rămâne aşa până când acestea vor ajunge la un acord, dar subiectul despre care vorbiţi nu este inclus” a spus el ca răspuns la întrebările jurnaliştilor iranieni dacă documentul cuprinde şi Protocolul adiţional la Tratatul de neproliferare, care include inspecţii surpriză la siturile nucleare.
O întâlnire privată între Ministrul adjunct de Externe iranian Abbas Araghchi şi negociatorul şef american, Wendy Sherman, sugerează o schimbare de ton, comparativ cu şedinţele precedente. Un membru al uneia dintre delegaţiile care s-au întâlnit cu reprezentanţii Iranului, a declarat în anonimat pentru Associated Press, că propunerea Teheranului include reducerea nivelurilor de îmbogăţire a uraniului şi a dispozitivelor utilizate în acest scop, aceasta fiind una dintre cerinţele principale ale grupului 5+1.
Razboiul turco-israelian al spionilor
Reamintim ca, in urma cu cateva saptamani, ofiţeri israelieni de rang înalt, citati de cotidianului Yediot Aharonot, au acuzat Turcia că a deconspirat Teheranului o reţea de spionaj a statului evreu în Iran, acţiune care a condus la arestarea mai multor membri ai acestei reţele. ‘Întotdeauna am ştiut că şeful serviciilor secrete turce transmitea informaţii iranienilor’, afirmă unul dintre ofiţerii citaţi, după ce cu o zi în urmă publicaţia americană Washington Post a scris că Iranul a capturat mai mulţi spioni israelieni. Aceşti agenţi, cel mai probabil kurzi, acţionau de pe teritoriul turc, profitând de traversarea facilă a frontierei cu Iranul, şi ar fi fost arestaţi anul trecut.
Deocamdată, guvernul israelian nu a confirmat, dar nici nu a infirmat informaţia. Potrivit ofiţerilor citaţi, care s-au exprimat sub acoperirea anonimatului, relaţiile strânse din trecut dintre serviciile secrete israeliene şi cele turce au avut în cele din urmă un efect de bumerang, întrucât informaţiile sensibile obţinute de Turcia în urma acestei colaborări au ajuns în posesia Iranului.
Acuze reciproce
Cu trei ani în urmă, ministrul israelian al apărării de la acea vreme, Ehud Barak, a afirmat, într-o reuniune cu uşile închise, că există riscul ca informaţii sensibile obţinute de Turcia în urma cooperării cu Israelul, cum ar fi tehnologii ale echipamentelor militare avansate, să ajungă în Iran şi l-a acuzat pe şeful spionajului turc, Hakan Fidan, că este sursa unor scurgeri de informaţii către Teheran. ‘Este un simpatizant al Iranului. Turcii ştiu multe din secretele noastre şi numai ideea că de ele ar putea afla şi Iranul ne preocupă foarte mult’, spunea atunci Barak.
Serviciile secrete israeliene şi turce au cooperat timp de zeci de ani, ţările lor având inamici comuni în regiune, iar la jumătatea anilor ’90 Turcia şi Israelul au oficializat o alianţă strategică, însă relaţiile lor bilaterale s-au înrăutăţit începând din anul 2003, când Recep Tayyip Erdogan a devenit prim-ministru. Tensiunile au culminat în anul 2010, când marina militară israeliană a atacat o flotilă turcă ce transporta ajutoare umanitare şi care a încercat să spargă blocada impusă Fâşiei Gaza, nouă activişti turci fiind ucişi atunci.
Alte surse au declarat cotidianului Yediot Aharonot că Israelul a suspendat cooperarea cu Turcia şi vânzarea de tehnică militară avansată către aceasta după ce a descoperit jocul dublu al Ankarei. Dar, conform unor surse citate de mass-media regionala, Mosadul, serviciul israelian de spionaj extern, a mai colaborat recent cu servicul omolog turc în chestiuni de interes comun, precum riscurile legate de războiul civil din Siria.
Imediat dupa ridicarea embargoului occidental asupra Iranul, dupa intelegerea privind incetarea programului nuclear iranian, Teheranul face eforturi accelerate de a inarma cu armament de tip rusesc si cantitati din ce in ce mai mari. Seful fortelor terestre iraniene a inaintea catre Statul Major al Armatei iraniene propunerea de achizitionare de tancuri rusesti de ultima generatie T-90, a declarat miercuri generalul de brigada Ahmad Reza Pourdastan, in cadrul unei conferinte de presa, relateaza Itar-Tass, preluata de Karadeniz Press. „In prezent, tancurile T-72 constituie coloana vertebrala a blindatelor noastre. Aceste vehicule blindate au demonstrat ca sunt destul de bune in operatiunile de lupta. Ele sunt produse de industria noastra de aparare. In acelasi timp, vedem tancurile T-90 ca au caracteristici de lupta mai bune si au toate datele necesare pentru a fixa o flota blindata moderna”, a declarat oficialul iranian. El a mai spus ca, pe langa tancuri, este nevoie ca Iranul sa-si procure si alte tipuri de armament precum elicoptere si alte arme de lupta pentru uz individual. „Toate acestea au fost incluse intr-o lista cu armament propus Statului Major pentru achizitionare”, a continuat acesta.