Ankara consolidează alianța cu Doha. Qatar cumpără prietenia lui Erdogan cu miliarde de dolari SUA

Ankara consolidează alianța cu Doha. Qatar cumpără prietenia lui Erdogan cu miliarde de dolari SUA

Armata-turcă-garantul-securității-Emiratului-Qatar

Armata-turcă-garantul-securității-Emiratului-QatarTurkey’s army backed by international coalition air strikes launched an operation involving fighter jets and elite ground troops to drive Islamic State jihadists out of a key Syrian border town. The air and ground operation, the most ambitious launched by Turkey in the Syria conflict, is aimed at clearing jihadists from the town of Jarabulus, which lies directly opposite the Turkish town of Karkamis. / AFP PHOTO / BULENT KILIC

Ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu, a respins cererea de închidere a bazei militare a ţării sale din Qatar, formulată de adversarii regimului de la Doha, calificând-o drept ”nerealistă”, într-o declaraţie publicată marţi de ziarele qatariote, citate de mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite (EAU), Bahrein şi Egipt au cerut închiderea bazei ”Tariq ben Ziyad” în cadrul seriei de condiţii vizând izolarea diplomatică şi economică a Qatarului, iniţiată în iunie 2017.

Anterior, confruntată cu posibilitatea unei invazii din partea acestei coaliții, Doha a dorit să adere la NATO, demers respins în termeni categorici de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Pavăză turcă

Șeful diplomaţiei turce, Mevlut Cavusoglu, a respins aceste apeluri, afirmând pentru cotidienele Al-Watan şi Qatar Tribune că prezenţa trupelor turce în micul emirat nu are legătură cu actuala criză legată de Qatar. ‘Credem că această cerere este deopotrivă nerealistă şi inoportună’, a afirmat el, amintind că Turcia şi Qatarul au semnat un acord în domeniul apărării în 2014, ‘cu mult înainte de criza din Golf’. El a mai spus că impasul diplomatic trebuie rezolvat fără întârziere.

Potrivit unor estimări, aproximativ 3.000 de soldaţi turci, dotați cu tancuri și sisteme de artilerie, se află în Qatar, în timp ce baza ar putea găzdui un contingent de 5.000. Concomitent, Ankara plănuiește desfășurarea în emiratul islamic a unui contingent suplimentar format din avioane și elicoptere de luptă, precum și a unui grup de nave de luptă.

Ankara vrea să trimită nave militare în Qatar

Ankara vrea să trimită nave militare în Qatar

Conflict regional

Reamintim că la data de 5 iunie 2017, Arabia Saudită, EAU, Bahrein şi Egipt şi-au întrerupt brusc relaţiile cu Qatar, acuzând micul emirat de sprijinirea grupărilor islamiste, inclusiv a Frăţiei Musulmane, şi apropierea de Iran. Închiderea bazei turce din Qatar face parte din cele 13 solicitări formulate de adversarii autorităţilor de la Doha.

Qatarul a respins aceste acuzaţii, afirmând că este ţinta unei tentative de schimbare în forță a autorităților legitime de la Doha.

Qatar şi Turcia, două ţări care sprijină gruparea Frăţia Musulmană, şi-au consolidat relaţiile în ultimii ani, notează AFP. Emirul Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad bin Khalifa Al Thani, a fost primul lider străin care l-a contactat pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan în timpul puciului eşuat în 2016.

Investiții de miliarde

La începutul crizei din Golf, Turcia a figurat printre printre primele ţări care au acordat sprijin Qatarului în contextul unui embargo aerian, maritim şi terestru impus de vecinii emiratului bogat în zăcăminte de gaze.

La rândul său, autoritățile de la Doha au anunțat recent acordarea unui împrumut de 15 miliarde de dolari fragilului sector bancar din Turcia şi a oferit Ankarei drept ”cadou” un Boeing 747, denumit şi ”Jumbo Jet” datorită mărimii sale, în valoare de 400 milioane de dolari. Prin acest anunț, Qatar-ul a oferit un nou sprijin politic și economic pentru redresarea lirei, după ce Banca Turciei a restrâns lichidităţile şi a limitat vânzările monedei.

Emirul din Qatar a aprobat un pachet de proiecte economice, investiţii şi depozite, după o întâlnire cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a avut loc la Ankara. Banii proveniţi din Qatar vor fi canalizaţi către bănci şi pieţele financiare, a declarat o sursă din guvernul turc. Lira s-a depreciat în acest an cu aproape 40% faţă de dolar, din cauza temerilor provocate de controlul tot mai mare al preşedintelui Erdogan asupra economiei şi a apelurilor sale repetate pentru reducerea dobânzilor, în pofida inflaţiei ridicate.

Conflictul cu Statele Unite s-a concentrat pe majorarea tarifelor pentru importuri şi reţinerea în Turcia a unui pastor american şi a provocat deprecierea puternică a lirei.

Erdogan, satisfacut de relatiile dintre Qatar și Turcia

Erdogan, satisfacut de relatiile dintre Qatar și Turcia

10 miliarde pentru Berlin

Într-un demers considerat de analiști ca având un substrat politic, menit să asigure autorităților de la Doha sprijinul politic al Germaniei, emirul Tamim bin Hamad al Thani a anunțat în urmă cu câteva săptămâni că emiratul Qatar va investi 10 miliarde de euro în Germania în următorii cinci ani. Berlinul se numără, de ani buni, printre cei mai importanți exportatori de armament în Qatar, relata anterior KARADENIZ PRESS.

Emirul Qatarului, Tamim bin Hamad al Thani, a declarat la un forum economic derulat la Berlin că va investi puternic în economia Germaniei, în următorii cinci ani, existând inclusiv posibilitatea construirii unui terminal de gaze naturale lichefiate, un deziderat vechi al Berlinului.

„Pentru a ne exprima încrederea în soliditatea şi importanţa economiei germane, anunţăm intenţia Qatarului de a investi 10 miliarde de euro în economia germană în următorii cinci ani”, a anunţat Tamim bin Hamad al Thani, cu prilejul deschiderii unui forum economic Qatar-Germania, alături de cancelarul Angela Merkel.

25 de miliarde

Aceste promisiuni se adaugă celor aproximativ 25 de miliarde de euro pe care Qatarul le-a investit deja într-o serie de mari companii germane, precum Volkswagen sau Deutsche Bank. Noile investiţii ale Qatarului ar urma să vizeze sectoarele automobilelor, tehnologiei şi băncilor, trei piloni tradiţionali ai economiei germane.

Germania este principalul partener economic european al Qatarului, iar volumul schimburilor comerciale dintre cele două ţări s-a dublat după 2011, ajungând la 2,8 miliarde euro în 2017.

Cancelarul Angela Merkel a confirmat intenţia Germaniei de a construi un terminal de gaze naturale lichefiate (GNL), în condiţiile în care Qatarul este cel mai mare exportator mondial de GNL. „Din punctul meu de vedere, sectorul energiei oferă un potenţial considerabil pentru extinderea legăturilor economice”, le-a spus Merkel participanţilor la forumul economic.

Angela Merkel a subliniat că Germania este legată deja de terminalele de GNL din Olanda, Belgia şi Polonia, dar Guvernul de la Berlin vrea să extindă reţeaua de GNL din Germania. În acest sens, companiile germane analizează posibilitatea construirii unui terminal de GNL.

În opinia cancelarului german, disputa dintre Qatar şi patru naţiuni arabe arată cât de importantă este cooperarea în regiune, Merkel promiţând sprijinul Germaniei pentru măsuri constructive pentru a pune capăt crizei diplomatice a ţării cu Bahrain, Egipt, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite. Merkel declară că „Germania nu este parte la conflict, dar susţinem toate încercările constructive de a pune capăt disputei”.

Emirul Al Thani a mulţumit cancelarului Merkel pentru sprijinul ei, spunând că apreciază „poziţia foarte etică a Germaniei împotriva măsurilor ilegale impuse de vecinii noştri”.

Qatarul, interzis în NATO

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a exclus ideea aderării Qatarului la Alianţă, aşa cum a pledat anterior ministrul Apărării acestei ţări din Golful Persic. „NATO este o alianţă pentru America de Nord şi Europa. Acest lucru este specificat în articolul 10 al tratatului fondator“, a precizat Stoltenberg, intervievat pe marginea unor declaraţii recente ale Ministrului Apărării din Qatar. În altă ordine de idei, şeful NATO a salutat parteneriatul cu Doha.

Ministrul Apărării din Qatar Khalid bin Mohammad Al Attiyah a declarat anterior pentru revista militară „Altalya“ că ambiţia strategică pe termen lung a ţării sale este aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. „Suntem un aliat principal din afara NATO. Ambiţia este de a deveni membru cu drepturi depline“, a subliniat ministrul din Qatar. În plus, el s-a declarat pentru găzduirea unor „unităţi NATO“ sau măcar a unui „centru specializat“ în teritoriul Qatarului. În prezent, Qatarul pune la dispoziţia Statelor Unite importanta bază militară Al Udeid, unde se mai sunt desfășurate și contingente din alte state NATO ori implicate în lupta împotriva terorismului, precum Australia.

Anterior, mass-media franceză a lansat o serie de speculații cu privire la apropierea dintre Qatar și Moscova. Potrivit cotidianului francez „Le Monde“, liderii saudiţi i-au solicitat preşedintelui francez Emmanuel Macron să intervină pentru a împiedica achiziţionarea de către Doha a unor rachete ruseşti S-400. În caz contrar, Arabia Saudită și aliații ameninţau cu lansarea unei acţiuni militare împotriva Qatarului, inclusiv invazia terestră. (Mihai Isac)

Share our work
Iranul, lovit de noi sancțiuni americane. Netanyahu, „o decizie curajoasă”

Iranul, lovit de noi sancțiuni americane. Netanyahu, „o decizie curajoasă”

Premierul-israelian-Benjamin-Netanyahu-este mulțumit-de-relația-cu-liderul-de-la-Casa-Albă-Donald-Trump

Premierul-israelian-Benjamin-Netanyahu-este mulțumit-de-relația-cu-liderul-de-la-Casa-Albă-Donald-Trump

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a salutat luni decizia preşedintelui american Donald Trump de a reimpune sancţiuni împotriva Iranului, calificând-o drept „o decizie curajoasă”, relatează mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Această zi este una istorică”, a spus Netanyahu în faţa parlamentarilor din partidul său de dreapta Likud. „Aş dori să-i mulţumesc încă o dată preşedintelui SUA, Donald Trump, pentru această decizie curajoasă, fermă şi importantă. Cred ca aceasta contribuie la stabilitate, securitate şi pace”, şi-a exprimat convingerea premierul israelian.

Sancțiuni cu repetiție

SUA au reintrodus începând de azi sancţiunile împotriva sectoarelor petrolier şi financiar ale Iranului care au fost ridicare în timpul fostului preşedinte american Barack Obama, după ce în luna mai actualul lider de la Casa Albă, Donald Trump, a anunţat retragerea SUA din acordul internaţional privind programul nuclear iranian semnat în 2015 între Teheran şi marile puteri ale lumii. Mai multe ţări vor beneficia totuşi de o exceptare pentru importurile de petrol, inclusiv Turcia, Coreea de Sud, China, Taiwan, India, etc., lista urmând a fi anunţată mai târziu.

La rândul său, Uniunea Europeană a adoptat deja un mecanism pentru a le permite multinaţionalelor sale să rămână în Republica Islamică Iran. Airbus şi Total şi-au anunţat deja retragerea.

Donald Trump este convins că presiunea economică va determina Teheranul să accepte condiţiile sale privind un nou acord permanent privind programul nuclear iranian, deoarece documentul din 2015 nu pune condiţii decât pentru o perioadă de 10 sau 15 ani.

Israelul se consideră o ţintă a Iranului dacă acesta s-ar dota cu arme nucleare, iar premierul israelian Benjamin Netanyahu a dus o campanie viguroasă contra acordului încheiat în 2015 între Iran şi marile puteri asupra programului nuclear iranian. Eforturile premierului israelian sunt susținute de președintele Donald Trump, devenind practic o temă importantă de campanie în SUA, unde în data de 6 noiembrie au loc alegeri parțiale.

Liderul-suprem-iranian-Ali-Khamenei-amenință-SUA

Liderul-suprem-iranian-Ali-Khamenei-amenință-SUA

Război cibernetic total

Iranul a afirmat că a dejucat o tentativă de atac cibernetic israelian împotriva sistemelor sale de comunicaţii, pe fondul acutizării războiului civil din Yemen unde Iranul susține una dintre tabere, iar aliații SUA din regiune alta. „Un regim care are o istorie în utilizarea de arme cibernetice precum Stuxnet a încercat de data aceasta să prejudicieze infrastructuri de comunicaţii din Iran”, a anunţat ministrul iranian însărcinat cu acest domeniu, Mohammad Javad Azari Jahromi, pe contul său de Twitter, cu referire la virusul informatic ce a vizat în 2010 programul nuclear iranian. La acea dată Teheranul a acuzat Israelul că s-a aflat în spatele atacului.

„Datorită vigilenţei echipelor tehnice, ei (atacatorii cibernetici) au plecat cu mâinile goale”, a adăugat ministrul iranian.

Israelul folosește mijloace cibernetic în războiul cu Teheranul, producând întârzieri importante programului nuclear iranian.

Trunp: ”Iranul merge rău”

”Când mi-am preluat funcţia, chiar înainte, se credea că Iranul o să domine întregul Orient Mijlociu, sau că o va face în mai puţin de câţiva ani, foarte repede. Aproape nimeni nu mai vorbeşte despre aceasta în prezent”, a declarat preşedintele american, Donald Trump. ”Iranul merge rău” a mai menționat acesta.

Mass-media consideră că sancţiunile americane seamănă cu un şantaj împotriva unor terţe ţări care fac în prezent comerţ cu Iranul: întreprinderile asiatice sau europene vor avea interdicţie pe piaţa americană dacă ele continuă să importe petrol iranian, sau dacă au schimburi cu băncile iraniene vizate de către Washington. Mulţi o să aleagă SUA, sau au făcut-o deja.

Referitor la sancţiunile financiare, secretarul de stat american Mike Pompeo reafirma duminică, într-un interviu la canalul Fox, că peste 600 de indivizi şi entităţi din Iran vor fi plasaţi pe lista neagră, adică mai mulţi decât cei care fuseseră retraşi de pe listă după încheierea acordului. Scopul este acela de ”a forţa regimul iranian să-şi schimbe comportamentul”.
Donald Trump este convins că presiunea economică va determina Teheranul să accepte condiţiile sale privind un nou acord permanent privind programul nuclear iranian, deoarece documentul din 2015 nu pune condiţii decât pentru o perioadă de 10 sau 15 ani.

Marina-SUA-pregătită-să-apere-interesele-americane-din-Golful-Persic

Marina-SUA-pregătită-să-apere-interesele-americane-din-Golful-Persic

Ayatollahul Khamenei, supărat pe Trump

Ghidul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a afirmat sâmbătă că preşedintele american Donald Trump „a discreditat” SUA, spunând că Washingtonul ar fi ultimul perdant în reintroducerea sancţiunilor împotriva Teheranului. „Acest nou preşedinte american (…) a discreditat ceea ce rămăsese din prestigiul SUA şi al democraţiei. Puterea de constrângere a SUA, prin folosirea forţei economice şi militare, este de asemenea în declin”, a scris ayatollahul Ali Khamenei pe contul său de Twitter, citat de mass-media internațională.

El a respins reintroducerea sancţiunilor SUA, în special pe cele împotriva sectorului petrolier iranian. „Disputa dintre SUA şi Iran durează de peste 40 de ani, iar SUA au acţionat mult împotriva noastră”, a adăugat liderul suprem al Iranului, denunţând totodată „războiul militar, economic şi mediatic”.

În opinia sa, „în această dispută, perdante sunt Statele Unite, iar republica islamică este învingătoare”.

SUA și Iran, un nou razboi al sancțiunilor

SUA și Iran, un nou razboi al sancțiunilor

Kowsar, răspunsul iranian

Iranul a început producţia avionului de luptă Kowsar, conceput intern, pentru a fi folosit de forţele sale aeriene, a relatat televiziunea de stat, în contextul amplificării tensiunilor cu SUA după ce Washingtonul a reintrodus sancţiuni asupra Teheranului, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS.

„În curând, numărul necesar de aceste avioane va fi produs şi pus în serviciul forţelor aeriene”, a declarat sâmbătă ministrul apărării, Amir Hatami, la o ceremonie de lansare a producţiei, transmisă la televiziune. Iranul spune că avionul Kowsar este „100% producţie internă” şi poate transporta diferite arme, urmând a fi folosit pentru scurte misiuni aeriene de sprijin.

Unii experţi militari consideră că acest avion de luptă este o copie la indigo a unui model F-5 produs pentru prima dată în SUA în anii ’60, fiind mult mai ieftin decât modelele noi de avioane de luptă. Noul avion poate fi folosit eficient pentru a amenința interesele americane din Golful Persic, inclusiv traficul naval petrolier, de care sunt dependenți mulți din aliații SUA.

Forţele aeriene iraniene sunt limitate doar la câteva sute de avioane de luptă: fie ruseşti, fie modele americane vechi, achiziţionate înainte de Revoluţia din Iran din 1979.
Teheranul a trimis armament şi mii de soldaţi în Siria pentru a sprijini forţele preşedintelui Bashar al-Assad, dar a trebuit să se bazeze pe Rusia pentru sprijin aerian, din cauza lipsei unei forţe aeriene solide proprii. (M.B.)

Share our work
Qatarul, interzis în NATO

Qatarul, interzis în NATO

NATO refuză Qatar-ulSecretarul general al NATO Jens Stoltenberg a exclus ideea aderării Qatarului la Alianţă, aşa cum a pledat anterior ministrul Apărării acestei ţări din Golful Persic. „NATO este o alianţă pentru America de Nord şi Europa. Acest lucru este specificat în articolul 10 al tratatului fondator“, a precizat Stoltenberg, intervievat pe marginea unor declaraţii recente ale Ministrului Apărării din Qatar. În altă ordine de idei, şeful NATO a salutat parteneriatul cu Doha, promițând intensificarea colaborării.

Ministrul Apărării din Qatar Khalid bin Mohammad Al Attiyah a declarat anterior pentru revista militară „Altalya“ că ambiţia strategică pe termen lung a ţării sale este aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. „Suntem un aliat principal din afara NATO. Ambiţia este de a deveni membru cu drepturi depline“, a subliniat ministrul din Qatar. În plus, el s-a declarat pentru găzduirea unor „unităţi NATO“ sau măcar a unui „centru specializat“ în teritoriul Qatarului. În prezent, Qatarul pune la dispoziţia Statelor Unite importanta bază militară Al Udeid, unde se mai sunt desfășurate și contingente din alte state NATO ori implicate în lupta împotriva terorismului, precum Australia și Japonia.

Conflict regional

Menționăm că acum un an, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrainul şi Egiptul au rupt brusc toate legăturile cu Qatarul, acuzându-l de „finanţarea terorismului“ şi reproşându-i apropierea de regimul de la Teheran, marele rival al Riadului, liderul monarhiilor petroliere arabe din Golf.

Anterior, mass-media franceză a lansat o serie de speculații cu privire la apropierea dintre Qatar și Moscova. Potrivit cotidianului francez „Le Monde“, liderii saudiţi i-au solicitat preşedintelui francez Emmanuel Macron să intervină pentru a împiedica achiziţionarea de către Doha a unor rachete ruseşti S-400. În caz contrar, Arabia Saudită și aliații ameninţau cu lansarea unei acţiuni militare împotriva Qatarului, inclusiv invazia terestră. (M.B.)

Share our work
Iranul a anunțat că va continua înarmarea și va dezvolta programul de rachete balistice

Iranul a anunțat că va continua înarmarea și va dezvolta programul de rachete balistice

Președintele de la Teheran, Hassan Rohani (foto), a declarat vineri că țara sa își va consolida capacitățile militare și balistice în pofida criticilor din partea SUA și a Franței, în timpul unei parade a forțelor armate iraniene ocazionate de marcarea declanșării războiului dintre Irak și Iran în 1980. „Fie că doriți sau nu, ne vom consolida capacitățile militare necesare în materie de descurajare. Nu numai că vom dezvolta rachetele noastre, dar și forțele noastre aeriene, terestre și maritime. Nu vom cere nimănui permisiunea pentru a ne apăra patria”, a afirmat el într-un discurs transmis în direct la televiziunea de stat.

Iranul a dezvoltat un vast program balistic în ultimii ani, aspect ce îngrijorează SUA, dar de asemenea și Arabia Saudită, principalul său rival în regiune, unele țări europene, inclusiv Franța, precum și Israelul, inamicul său declarat. Teheranul afirmă că programul său balistic este doar defensiv. „Puterea noastră militară … nu este concepută pentru a ataca alte țări”, a insistat Rohani. La actuala reuniune a Adunării Generale a ONU, ce se desfășoară săptămâna aceasta la New York, președintele american Donald Trump a denunțat acordul nuclear cu Iranul și programul său balistic.

La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron, la unison cu liderii altor țări europene, s-a pronunțat pe un ton mai moderat în favoarea acordului nuclear dintre Iran și marile puteri, dar a afirmat că acest acord nu este suficient și că Iranul trebuie obligat să-și diminueze programul balistic și să-și limiteze activitățile în regiune.

Rohani a respins orice schimbare în ceea ce privește poziția politică a țării sale în regiune. „Fie că doriți sau nu, vom apăra popoarele oprimate în Yemen, Palestina și Siria”, a declarat el. Iranul susține regimul sirian, precum și grupările islamiste palestiniene și rebelii houthi din Yemen.

Share our work
SUA lovește din plin armata dictatorului sirian Bashar al-Assad

SUA lovește din plin armata dictatorului sirian Bashar al-Assad

siria

Trupele americane au lansat, joi noapte, mai multe atacuri asupra bazei aeriene Shayrat din Siria, ca răspuns la atacul cu arme chimice pe care forțele regimului Bashar al-Assad l-a lansat împotriva rebelilor. Bilanțul atacului a crescut la șase morți și șapte răniți, a anunțat armata siriană. SUA au mai lansat lovituri aeriene asupra Siriei, încă din septembrie 2014, în timpul președintelui Barack Obama, dar ca parte a coaliției anti-ISIS și până acum țintiseră numai grupările teroriste, nu și forțele guvernamentale siriene.

[youtube]4AmDeWdQqpM[/youtube]Decizia lui Donald Trump de a ataca direct regimul sirian vine la mai bine de trei ani după ce Barack Obama a oprit în ultima clipă un raid similar, după ce Assad a folosit arme chimice împotriva propriilor cetăţeni. Atunci, preşedintele american a fost de acord cu un plan propus de Rusia, ceea ce a dat Moscovei iniţiativa în criza siriană.

Casus belli suficient

Atacul american vine după ce, joi, armata lui Assad a folosit arme chimice în atacul din Khan Sheikhoun, provincia Idlib. Confirmarea a venit din partea autorităţilor din Turcia după efectuarea autopsiei pentru trei dintre victimele masacrului din Siria. Persoanele care au fost transferate din Siria aveau convulsii, spumă la gură şi pupilele dilatate, simptome care, potrivit medicilor, apar în general la victimele unui atac chimic.La efectuarea autopsiilor a participat şi o delegaţie a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care a recoltat probe, alături de medicii legişti din Turcia. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO) a anunţat că în atacul de marţi au murit 86 de persoane, dintre care 30 sunt copii.

Aliați occidentali

[youtube]TFnoV2JkvB0[/youtube]Acțiunea SUA, a avut parte de susținerea mai multor aliați occidentali, dar și din alte părți are lumii. Marea Britanie și-a exprimat sprijinul pentru acțiunea militară lansată de președintele american în Siria. „Guvernul britanic sprijină pe deplin acțiunea SUA despre care noi credem că reprezintă un răspuns adecvat la atacul barbar cu substanțe chimice lansat de regimul sirian și care este destinat să descurajeze astfel de atacuri în viitor”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului britanic. La rândul său, ministrul britanic al apărării Michael Fallon a declarat că loviturile aeriene americane din Siria au fost pregătite atent și că Londra nu consideră că ele vor da startul unei campanii militare diferite.

De asemenea, SUA au informat Franța înainte de a lansa lovituri aeriene asupra unor poziții militare siriene, a declarat vineri ministrul francez de externe Jean Marc Ayrault, citat de Reuters. La rândul său, Turcia evaluează în mod pozitiv raidurile aeriene americane din Siria și consideră că poziția SUA trebuie să fie susținută de comunitatea internațională în fața „barbariei” guvernului sirian, a declarat vineri vicepremierul turc Numan Kurtulmus.

Guvernul polonez și-a exprimat susținerea față de loviturile SUA asupra bazei aeriene siriene. Și Arabia Saudită a declarat vineri că „sprijină în totalitate” acțiunile militare ale SUA în Siria. Premierul nipon Shinzo Abe și-a exprimat vineri susținerea pentru atacurile aeriene ale SUA împotriva unei baze militare din Siria. Nu în ultimul rând, Coaliția Națională a opoziției siriene (SNC) a salutat la rândul său loviturile americane care au vizat o bază aeriană a regimului sirian

Rusia și Iran condamnă SUA braț la braț

[youtube]FaklRH9K9mU[/youtube]Replica Kremlinului nu a întârziat să apară. Preşedintele Vladimir Putin consideră atacurile americane împotriva Siriei drept o agresiune la adresa unui stat suveran şi o încălcare a normelor de drept internaţional, care se bazează pe pretexte inventate. De asemenea, și Teheranul a denunțat loviturile aeriene americane, a informat agenția de presă Isna, citând un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe iranian.

„Iranul condamnă cu fermitate astfel de lovituri unilaterale. Acest gen de măsuri îi vor întări pe teroriștii din Siria și vor complica situația din Siria și din regiune”, a declarat Bahram Qasemi. De asemenea, Indonezia, țara cu cea mai numeroasă populație musulmană, a condamnat cu fermitate folosirea armelor chimice în Siria. Potrivit agenției Reuters, prețul petrolului a crescut deja cu două procente, în urma acestui atac

Ce spun analiștii

Jurnalistul și analistul român Bogdan Chirieac a declarat că ordinul privind atacarea bazei militare siriene este primul act de politică internațională pe care îl face cu adevărat administrația Trump. ‘Atacul cu arme chimice al regimului Assad este intolerabil. Deci nu te poți juca în lumea de astăzi cu așa ceva. Și merită să spunem că și șantajul Coreii de Nord asupra lumii libere ar trebui să ia sfârșit exact în aceași idee. Iar dacă este cineva să pună capăt și acelui șantaj, Donald Trump este acela. Deci trebuie să arăți clar că nu poți șantaja lumea cu arme de distrugere în masă. Și nu poți folosi arme de distrugere în masă împotriva propriului popor, cum a făcut Assad cu armele chimice împotriva sirienilor. Nu odată. Și înțeleg că acum chiar nu mai putea să dea vina pe rebeli. Nu că aceștia ar fi personaje pozitive acolo. Nici pe departe. Dar nu poți folosi astfel de arme”, a declarat vineri pentru Agerpres, Bogdan Chirieac.

Share our work