Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească
Federația Rusă va sprijini forțele politice din Republica Moldova să identifice un consens pentru rezolvarea diferendelor politice interne, a declarat ministrul adjunct de Externe de la Moscova, Andrei Rudenko, într-un interviu acordat directorului general adjunct al agenției TASS, Mikhail Gusman, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Rudenko a declarat că situația politică internă din Republica Moldova este „imprevizibilă din punctul de vedere al componenței parlamentare și din cauza antagonismului permanent dintre principalele forțe politice parlamentare, președintele Dodon, Partidul Socialiștilor și oponenții acestora din Parlament”.
Republica Moldova la răscruce
Interviu-avertisment
Ministrul rus de Externe, Andrei Rudenko, a mai declarat că nu a renunțat la speranța că principalele forțe politice din Republica Moldova vor putea ajunge la un consens. „Rusia, la rândul ei, va ajuta R. Moldova să găsească acest consens”, a adăugat înaltul oficial rus, citat de agenția TASS.
Transmiterea acestui semnal politic clar de către viceministrul Andrei Rudenko, fost șef al Departamentului CSI din Ministerul de Externe de la Moscova, și unul din principalii arhitecți ai politicii ruse în spațiul ex-sovietic, arată importanța acordată de partea rusă și vine pe fondul depunerii unei moțiuni de cenzură de către opoziția de la Chișinău, într-un gest rar de unitate. Atât PPDA, cât și PAS și-au unit forțele pentru a obține demiterea guvernului condus de premierul Chicu, pe fondul acutizării crizei economice și pandemice din fosta republică sovietică. Inițiativa principalelor formațiuni de opoziție va fi susținută și de o parte a deputaților independenți, grupul Pro Moldova și deputații Partidului Politic Șor din Parlamentul de la Chișinău.
Implicarea în transmiterea mesajului a directorului general adjunct al agenției TASS, Mikhail Gusman, un apropiat al Kremlinului, are rolul de a marca liniile roșii pe care Federația Rusă dorește să le impună în politica moldovenească.
Întâlnire cu tâlc
Pavel Filip, liderul Partidului Democrat, formațiune membră a colaiției de guvernământ de la Chișinău, a avut astăzi o întâlnire cu ambasadorul rus în Republica Moldova, Oleg Vasnețov. Potrivit lui Filip, cei doi au discutat relațiile moldo-ruse, democratul reiterând că formațiunea pe care o conduce pledează pentru o relație onestă, pragmatică și bazată pe respect reciproc, indiferent de complexitatea subiectelor problematice.
„Am menționat clar că Republica Moldova nu trebuie să fie un câmp de confruntare geopolitică. Opțiunea suverană a țării noastre este vectorul european de dezvoltare și modernizare și ea trebuie să fie respectată de către toți actorii internaționali. Pe subiectul dosarului transnistrean, am precizat că pentru noi este important ca toți partenerii internaționali din formatul 5+2 implicați în acest proces să acționeze împreună și coordonat, în baza unei agende comune”, a informat Filip, citat de mass-media de la Chișinău.
Igor Dodon mizează pe votul anti-românesc la irmătoarele alegeri prezidențiale
Sprijin pentru Dodon
Confruntat cu o dură campanie împotriva sa pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, Igor Dodon se bucură de loialitatea PSRM. Într-un gest de unitate deputații socialiști au semnat „Declarația în susținerea Guvernului condus de prim-ministrul Ion Chicu”. La ședința fracțiunii a participat și liderul informal al formațiunii, Igor Dodon. Socialiștii acuză opoziția de faptul că aceasta vrea „să provoace haos și să apere interesele oligarhice”.
La fel, ei menționează că piedicile puse în activitatea Executivului au dus la faptul că Guvernul nu a reușit să implementeze mai multe proiecte „pentru oameni”. Documentul a fost semnat de 37 de deputați, inclusiv Ștefan Gațcan, implicat într-o adevărată odisee politică în urmă cu câteva săptămâni.
Într-un demers menit să intesifice divergențele dintre Maia Sandu, liderul PAS, și Andrei Năstase, liderul PPDA, amândoi posibili candidați la alegerile prezidențiale, Dodon i-a transmis public liderei PAS că poate sprijini candidatura liderului PPDA Năstase la postul de premier. „Dar dacă îl înaintez pe Năstase la funcția de premier, ce veți face? Nu v-ați gândit la asta? Gândiți-vă!” a declarat acesta în cadrul emisiunii „Președintele răspunde”.
Dodon s-a arătat convins că dacă Maia Sandu obține victoria la prezidențiale cu suportul oligarhilor Ilan Șor și Vlad Plahotniuc aceasta nu îl va numi premier pe partenerul său politic Andrei Năstase.
„Ilan Șor poate să revină în țară ca să-i facă campanie electorală Maiei Sandu. Doar Candu i-a propus staff comun și a spus că o susține pe Maia Sandu. Iată Șor să ducă foi volante „Votați Maia Sandu!”. Dacă fac alianță, dau jos Guvernul și o pun pe Tauber premier. Nu cred că Maia Sandu o să-l pună pe Năstase prim-ministru. Apropo, doamna Maia Sandu, dar dacă eu îl înaintez pe Năstase premier, mata ce faci? Nu v-ați gândit la asta? Gândiți-vă!”, a conchis președintele de la Chișinău, cunoscut pentru poziția sa pro-rusă. (Mihai Isac)
Ajutor umanitar în valoare de 3,5 milioane de euro din partea României, transportat la Chișinău. Sursa foto: gov.ro
Pandemia de Coronavirus a amplificat discursul de ură la Chișinău, acolo unde – dinspre zona politicului – România s-a remarcat ca una dintre țințele atacurilor, fie direct, fie ca partea a Uniunii Europene. Acest fenomen s-a pliat pe o strategie a unor narative antieuropene venite pe filiera Kremlinului și promovată în Republica Moldova de exponenți ai forțelor proruse de la Chișinău.
Primele atacuri au venit dinspre președintele prorus Igor Dodon încă de pe data de 7 martie, atunci când în R. Moldova a fost identificat oficial „pacientul zero” infectat cu COVID-19.
Mai exact, Dodon a declarat despre o femeie care a călătorit cu avionul dinspre Italia către R. Moldova că ar avea dublă cetățenie – moldovenească și română – și apoi că nu va permite ca cetățenii români să folosească Chișinăul ca escală pentru a ajunge în România.
„E prematur să interzicem zborurile din Italia, dar ca să nu avem tranzitul prin Moldova, propunem ca spre Moldova să se permită doar intrarea moldovenilor. Nu putem permite ca R. Moldova să devină zonă de tranzit. Examinăm oportunitatea să limităm și să dăm acces doar cetățenilor moldoveni. Dacă românii interzic zborurile spre România, ei toți o să zboare la Chișinău și de aici o să meargă cu mașina. De aceea o să permitem zborul doar moldovenilor”, a spus președintele Igor Dodon pe data de 9 martie.
Tot atunci, Dodon a făcut publice datele personale ale „pacientului zero” și a pornit un narativ discriminatoriu prin separarea cazurilor de infecție cu COVID-19 în „cu transmisie locală” și de „import”, se arată într-o analiză a portalului Sinopsis.
Experții de la Chișinău în fenomenul discursului de ură susțin că astfel s-a creat o divizare artificială între cetățenii R. Moldova și s-a indus imagologic sentimentul de dezbinare în societatea de la Chișinău.
„După decretarea stării de urgență în R. Moldova [17 martie – n.r.], s-au înregistrat mai multe cazuri de discurs de ură în raport cu diaspora (cetățenii Republicii Moldova care au ales să revină în țară în perioada pandemiei), persoanele infectate/afectate de COVID-19, politicienii, susținătorii acestora și romii”, spune expertul în drepturile omului al Asociației „Promo-LEX” de la Chișinău, Irina Corobcenco.
La fel, directorul Amnesty International Moldova, Veaceslav Tofan, este de părere că astfel de tendințe ar trebui stopate rapid.
„Pe lângă „hate speech”, am văzut și o încălcare a dreptului legat de datele personale. Doamnei i s-a pronunțat în public numele și toate datele personale. Aceasta este absolut inacceptabil și nici într-un caz nu duce la rezolvarea problemei sau la îmbunătățirea situației în privința celor infectați cu COVID-19. Nimeni dintre noi nu este protejat 100% de acest virusu și tocmai din această cauză nu trebuie să utilizăm hate speech-ul pentru a stigmatiza persoanele bolnave sau să incităm la discriminare la adresa lor”, este de părere activistul pentru drepturi omului.
Din punct de vedere legislativ, proiectul de lege privind sancționarea discursului de ură stă în Parlamentul R. Moldova din 2016, iar deputații nu au reușit nici până astăzi să voteze amendamentele pentru ca ea să fie adoptată.
Izolarea ca amplificator
Din 2018, Promo-LEX a dezvoltat un program de monitorizare a discursului de ură în R. Moldova și a ajuns la o serie de concluzii alarmante.
„Autorii discursurilor de ură sunt preponderent cetățenii și politicienii. Desigur, impactul mesajelor de ură sau al cele discriminatorii care îi au ca autori pe politicieni au un impact mult mai mare asupra societății, și în special asupra grupurilor defavorizate. Iar efectul imediat este răspunsul cetățenilor la acestea, care la rândul lor sunt mesaje la fel de toxice și reprezintă mesaje de ură, discriminare și chiar instigare la ură”, spune ea.
Perioada de carantină și izolare nu a făcut decât să contribuie la amploarea fenomenului.
„Este o perioadă dificilă pentru toți, iar izolarea a venit la pachet cu un consum mult mai mare de știri. Oamenii sunt foarte atenți la ce se scrie și la ce spun decidenții politici. Și de ambele părți, tendința este de a identifica un țap ispășitor, care nu face decât să crească nivelul de intoleranță în spațiul public”, a adăugat Irina Corobcenco.
Monitorii Promo-LEX au concluzionat că, numai în perioada 6-10 aprilie, în urma monitorizării a 22 de surse online și a paginilor acestora de Facebook, s-a constatat că în cazul a 17 surse online, 183 de știri despre COVID-19 au generat 445 de comentarii de ură și instigare la ură sau discriminare.
Mass-media rămâne principala sursă de răspândire a discursului de ură în spațiul public în Republica Moldova. Spre exemplu, doar în anul 2019, cele 835 de cazuri de discurs de ură identificate au fost distribuite, în medie, de 730 de surse, iar numărul total de vizualizări ale acestora a fost de 10.288.614, în medie 48.303 vizualizări pe zi, potrivit Promo-LEX.
Pe de altă parte, directorul Amnesty International Moldova, Veceaslav Tofan, este de părere că intensitatea și volumul discursul de ură s-a amplificat pe timpul pandemiei.
„Discursul de ură este o problemă în R. Moldova și trebuie să recunoaștem că este peste tot. Până acum, observăm că acest fenomen este mai accentuat cu atât mai mult în perioada electorală.
La toate acestea s-a mai adăugat și perioada pandemiei de COVID-19. În această perioadă vedem discurs de ură față de persoanele pozitive cu coronavirus, stigmatizare. Mai grav este că la toate acestea participă și actorii statului, politicienii, reprezentanți ai guvernului șamd”, spune el
Comparații neinspirate
De discursul de ură și atitudini ostile nu a fost ferită nici echipa medicală din România care a ajuns pe 30 aprilie la Chișinău, Bălți și Cahul și și-a încheiat cu succes misiunea pe 14 mai.
Medici din cadrul misiunii României în R. Moldova pe timp de pandemie de COVID-19
Cei 52 de medici și asistenți medicali au fost însoțiți de ministrul de Externe și cel al Apărării din România, precum și de două camioane cu ajutoare, inclusiv măști, combinezoane de protecție, izolete și medicamente pentru pacienții infectați cu COVID-19.
Echipa de medici din România a fost formată majoritar din volutari, unii dintre ei venind direct din misiunea anterioară a României în Italia, acolo unde i-au ajutat pe medicii italieni în plină criză medicală.
România este singura țară care a trimis medici la Chișinău în timpul pandemiei cauzate de coronavirus, iar lista de voluntari s-a completat foarte repede.
„În două zile a fost lista întreagă și erau încă doritori să vină în Republica Moldova. Oamenii au avut dorință să vină aici”, a declarat la Chișinău secretarul de stat, Raed Arafat.
De asemenea, pe 31 aprilie, Guvernul României a aprobat un ajutor material de 3,5 milioane de euro destinat combaterii crizei medicale de la Chișinău.
Dar o serie de mesaje negative au fost distribuite la adresa acestora chiar de la nivelul Guvernului Repubicii Moldova, atunci când pe 4 mai, premierul de la Chișinău, Ion Chicu a declarat că medicii români au venit în R. Moldova pentru a face schimb de experiență, într-o încercare de a diminua rolul misiunii umanitare.
„De ce eu tot spun despre schimb de experiență… Da, în primul rând, medicii români ajută medicilor noștri, dar – pe de altă parte – eu vreau încă o dată să menționez profesionalismul excepțional al medicilor noștri, care au ajutat și ajută la tratarea persoanelor infectate”, a afirmat Chicu.
Ulterior, Chicu a vorbit și de o competiție pe cifre negative între România și Republica Moldova.
„Eu am remarcat și săptămâna trecută și fiecare poate verifica: rata deceselor în RM din cauza coronavirusului este de 3%, rata globală – 7%, în România este 5,7%. De aceea, trebuie să ne mândrim cu profesionalismul medicilor moldoveni și să nu ne rușinăm să-l spunem. Toți care vin la noi să ne ajute au și oportunitatea să învețe de la medicii noștri cum se tratează asemenea boli”, a spus el.
Mai mult, consilierul de comunicare al lui Ion Chicu, Vitalie Dragancea, a întărit teza premierului și a precizat că „odată cu venirea misiunii de medici din România, medicii din Moldova parcă au fost descalificați”.
Cu toate acestea, Republica Moldova are una dintre cele mai mari rate a infecțiilor din lume în rândul medicilor în timpul pandemiei de Coronavirus. Din circa 5.500 de persoane infectate până la 15 mai, circa 25% dintre aceștia provin din rândul personalului medical
Pandemia în logică electorală
Experții politici de la Chișinău spun că este vorba despre o atitudine ostilă la adresa României care vine pe fondul pregătirii pentru alegerile prezidențiale de la Chișinău, programate pentru toamna acestui an. Președintele Igor Dodon și-a anunțat deja intenția pentru a candida pentru un al doilea mandat.
Președintele R. Moldova, Igor Dodon
„Noi, în anumite perioade, mai ales în vremea comuniștilor, am avut discurs de ură mai dur. Acum asistăm la un „moldovenims” de tip sovietic, cumva mai voalat decât cel din vremea lui Voronin. Aici se observă o încercare de neglijare a rolului României în tot ce privește sprijinul acordat Republicii Moldova”, este de părere analistul politic al IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță.
El mai spune că Igor Dodon s-a aliat la campania de dezinformare pe care a adoptat-o Rusia în perioada pandemiei COVID-19, cu tot ce înseamnă demonizarea UE și a României la nivel local.
„Este evident că Igor Dodon o face aici din două considerente: unul geopolitic, acolo unde încearcă să fie pe placul Federației Ruse cu toate narațiunile ideologiei rusești”, a adăugat el.
„Al doilea moment este aspectul electoral și comportamentul politic intern de a neglija rolul României pe timp de pandemie și de a exagera rolul Rusiei, secondat de ajutorul Chinei,” opinează expertul.
El mai spus că Igor Dodon încearcă să neglijeze acest ajutor și să-l diminueze, fiind conștient că „dacă le pui pe cântar, prevalează sprijnul din România”.
Voci critici la adresa României au mai avut și deputatul socialist, Bogdan Tîrdea și consilierul municipal al PSRM, Nicolae Pascaru (între timp devenit deputat). Tîrdea a spus că ajutorul României a venit prea târziu, la finalul carantinei „cu fanfare și ședințe foto”, în timp ce Pascaru a declarat că „România nu are potențialul SUA, Chinei, Rusiei și nici măcar al Ungariei”.
În replică, ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, a declarat că ajutoarele umanitare nu sunt un „concurs de frumusețe”.
„Au început deja unii de prin Republica Moldova și de pe la București să se agite și să încerce să discrediteze asistența umanitară oferită generos de România, dezinteresat și necondiționat tuturor cetățenilor Republicii Moldova, acum în vremuri de năpastă pandemică. Cum că a venit prea târziu, cum că n-ar fi nevoie (serios?), cum că alții din vecinătate au fost mai rapizi și România doar copiază, cum că ar fi doar poze și fanfare etc., etc.
Dragelor și dragilor, în primul rând, în aceste vremuri grele pentru toți nu suntem într-un concurs de frumusețe. Orice gest contează și orice efort trebuie apreciat. Doar împreună putem ieși din criză, astfel încât să sperăm la o viață normală”, a menționat Daniel Ioniță.
Geopolitică pe timp de criză
O serie de state precum Ungaria, Austria sau Germania au venit și ele cu o serie de ajutoare umanitare către R. Moldova, dar cantitățile au fost mai mici.
Ajutorul Ungariei a venit în urma unei vizite fulger a șefului diplomației ungare, Peter Szijarto, care a adus la Chișinău, pe 28 aprilie, cu câteva zile înaintea României, un transport de echipament medical.
Ministrul de Externe de la Chișinău, Oleg Tulea, împreună cu omologul său maghiar Peter Szijarto pe Aeroportul Chișinău, 28 aprilie 2020.
„Când noi am intrat deja cu adevărat în criză, ne-am pomenint cu domnul Szjiarto. A sosit la Chișinău într-o vizită fulger. Timpul petrecut în Chișinău a fost scurt și tot ce a reușit să comunice a fost că Ungaria vrea să ajute Republica Moldova. A adus cu el un transport medical cu măști și combinezoane. Nu au dorit să menționeze valoarea ajutorului”, ne-a declarat consilierul pe comunicare al Guvernului de la Chișinău, Vitalie Dragancea.
Dragancea a adăugat că gestul subliniază o dorință de a amplifica cooperarea dintre R. Moldova și Ungaria. „Mi s-a părut o abordare corectă și prietenoasă și sper că cooperarea va cunoaște o și mai mare dezvoltare”, a apreciat consilierul.
Pe de altă parte, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Inițiative Strategice (IPIS); Vadim Pistrinciuc crede că gestul Ungariei a venit mai degrabă pe fundalul unor noi fricțiuni dintre România și Ungaria pe tema statutului așa-numitului „Ținut Secuiesc”.
„Acele activități și anume că primul avion cu ajutoare umanitare a venit din Ungaria, au fost făcute într-un mod mai speculativ. Eu consider că a fost făcut pentru a enerva România. Inițiativa de a trimite ajutoare pe linia NATO în R. Moldova a fost o inițiativă a României, prezentată de președintele Iohannis”, a spus Vadim Pistrinciuc.
„Ungaria, cu câteva mii de măști și altele, a hotărât să irite puțin România. Asta a fost miza. Nici nu cred că Ungaria mizează să aibă vreo importanță politică în R. Moldova. Din simplul motiv că este imposibil”, a completat el.
În cele circa două luni de stare de urgență, experții au remarcat și o componentă de întrecere geopolitică de imagine, în care România a fost angrenată inevitabil.
În ceea ce-l privește pe președintele Igor Dodon, experții spun că a încercat un joc imagologic cadrat de Kremlin.
„Aici deranjează, asta este problema. Discursul lui Dodon a fost îndreptat împotriva ajutorului României și de a-l exagera pe cel din Rusia. O face din rațiuni geopolitice și de politică locală. S-a creat impresia că modul în care s-a combătut pandemia de coronavirus a fost subordonat intereselor electorale ale lui Igor Dodon.
Echipamentul venit din China a fost pe banii contribuabililor moldoveni, dar s-a creat impresia că s-a așteptat două săptămâni, dar s-a așteptat ca acel transport din China să fie adus cu un avion rusesc. A fost o sincronizare cu agenda Federației Ruse și anume când a putut Moscova să pună la dispoziție acel avion”, crede analistul Ion Tăbârță.
Pe de altă parte, autoritățile de la Chișinău au făcut tot posibilul ca cele 20 de camioane cu bunuri în valoare de 3,5 milioane de euro trimise de la București să nu ajungă pe data de 6 mai, zi care coincidea cu aniversarea a 30 de ani de la primul „Pod de flori” dintre România și Republica Moldova, când cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului s-au putut reuni simbolic în acea zi.
Președintele României, Klaus Iohannis
„În Republica Moldova situaţia este complicată şi România, care se consideră un partener extrem de important – credem noi că cel mai important al Republicii Moldova -, va pregăti şi va implementa în câteva zile două măsuri importante: prima – o echipă de medici şi personal medical se va deplasa în R. Moldova pentru a ajuta spitalele de acolo, pentru a ajuta personalul medical şi medicii de acolo să facă faţă mai bine acestei epidemii; o a doua acţiune va consta în trimiterea de măşti şi materiale sanitare, materiale de protecţie, ba chiar medicamente din rezerva noastră în Republica Moldova pentru a ajuta cetăţenii de acolo să treacă mai uşor peste această epidemie”, a spus şeful statului român, Klaus Iohannis, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni pe 27 aprilie.
Cu toate acestea, convoiul din România a ajuns la Chișinău abia pe 7 mai și a fost direcționat, la fel de simbolic, sub un pod aflat la ieșirea dinspre partea de sud a Chișinăului. Autoritățile de Chișinău au motivat alegerea locației drept una viabilă din punct de vedere logistic.
Cu toate acestea, decizia a creat iritare și a amplificat nemulțumirea în rândul cetățenilor moldoveni care așteptau acest gest umanitar din partea României
„Decizia în privința podului a fost suprinzătoare și pentru mine, deoarece o acțiune de a face ceva în Piața Marii Adunări Naționale – PMAN (centrul Chișinăului -n.r.) nu a fost. Cum s-a ales zona cu podul, eu nu știu,” ne-a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Vitalie Dragancea.
Directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, Gheorghe Cojocaru (sursa Gheorghe Cojocaru)
Directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe, Gheorghe Cojocaru, a declarat într-un interviu pentru portalul Balkan Insight că situația cercetătorilor din subordinea sa este foarte gravă și că unele decizii, care se iau în privința subfinanțării instituției, sunt motivate politic.
Istoricul a mai vobit despre cum au ajuns să fie respinse proiecte Institutului, după o rețetă deja patentată, prin oferirea unui scor minimal din partea juriului pentru anume proiecte care deranjează forțele politice aflate la guvernare. Care este situația reală de la Institutul de Istorie, care funționează de mai mulți ani la cote de avarie, pe larg în rândurile de la mai jos:
Reporter: Care este miza acestui scandal legat de întreruperea parțială a finanțării pentru Institul de Istorie și cum vedeți Dvs. situația?
Tot acest scandal a început de la niște proiecte de cercetare pe care le-a prezentat Institutul de Istorie la Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare (ANCD). Așa s-a întâmplat că proiectul nostru de la istorie contemporană. A fost evaluat ca și celelalte proiecte. El prevedea scrierea a trei volume pe epoca contemporană și recentă, mă refer aici la secolul XX și începutul secolului XXI. Era vorba de o sinteză de istorie națională.
Ca și completare la primele două volume pe istorie antică, medievală și modernă. Deci, un set cinci volume de istorie națională. Practic, un tratat academic de istorie națională în contextul larg românesc și european.
Așa s-a întâmplat ca acest proiect de istorie contemporană, care include trei volume, să fie judecat și evaluat de trei experți. Doi din România și unul de aici, din ce cunoaștem. Primii doi experți ne-au dat peste 90 de puncte din 100, iar cel de-al treilea ne-a dat 52 de puncte și practic ne-a scos din competiție.
Noi am așteptat ca ANCD să analizeze situația și să ne dea un răspuns de ce există acest decalaj între experți. Din păcate, Agenția a respins în bloc toate contestanțiile. Noi am depus această contestație în termenul prevăzut de lege, dar contestațiile au fost respinse în bloc, iar a noastră nici măcar nu a fost examinată și practic nu a fost admisă.
Ori pentru noi este straniu, deoarece o agenție care a fost împrumutată din practica europeană, o agenție independentă, care ar trebui să gestioneze acest proces de cercetare și de finanțare a cercetărilor, a fost straniu pentru noi să constatăm că nu și-a pus problema soluționării constestațiilor. Orice instituție de genul acesta trebuie să aibă un mecanism, o instituție care rezolvă toate aceste constestații.
Aici s-a comis și o eroare și astfel s-au pus bazele unei nedreptăți. Am așteptat să fim invitați să discutăm pe marginea acestei situații. Din păcate, ANCD-ul nu are această instituție care să se ocupe de rezolvarea contestațiilor. Și de aici a început scandalul.
R: Simțiți implicarea politicului pe această chestiune. Președintele Dodon chiar a făcut o serie de afirmații despre înlocuirea Istoriei Românilor în acest an electoral?
Da, sigur că există un context politic ostil istoriei românilor și limbii române, categoric. Noi ne-am așteptat ca, odată ce această guvernare subscrie la un gen de politică echilibrată, acest echilibru să se manifeste și în planul atitudinii față de ceea ce se întâmplă în plan intern.
O anumită toleranță, o intrare în normalitate. S-au încercat asemenea abordări.
Noi discutăm aici la Institul de Istorie. Din ce motive nu a fost sprijinit financiar acest proiect. Proiectul nu cere o susținere exorbitantă din punct de vedere financiar. Până la urmă, noi ne gândeam că nu sunt bani, sau sunt prea puțini.
Iată că de la cel mai înalt nivel se spune că s-au dat bani mulți, deși noi știm alte cifre. Nu știu dacă au tangențe cu realitatea. Noi știm că, astăzi, Institutul de Istorie funcționează cu nici 50% din bugetul necesar.
R: Așadar, sunteți subfinanțați și acum?
Da, sigur. Noi funcționăm, practic, într-un picior. Iar în ceea ce privește contextul politic, acest lucru rezonează și asupra Institutului de Istorie. Mai ales că s-au făcut declarații la cel mai înalt nivel guvernamental și că există proiecte politizate și despre „pseudo-cercetători” și lucrurile acestea ne pun pe gânduri.
Ne demonstrează că în fapt, nu banii sunt la mijloc aici, ci este vorba despre o anumită abordare politică.
Și Republica Moldova, fiind un stat asociat la Uniunea Europeană, nu ar trebui să tolereze o asemenea atitudine. Deoarece noi suntem cercetători, există un cadru european al cercetătorilor care trebuie respectat.
Cercetătorii nu trebuie împărțiți în „pseudo-cercetători” declarați dușmani care trebuie priviți cu ostilitate și „cercetători binevoitori” care trebuie priviți altfel.
Această împărțire înseamnă o discriminare și o îngrădire a dreptului la cercetare. Ceea ce vine în contradicție cu Consituția R. Moldova și cu alte acte europene în materie. Acest lucru ar trebuie să fie înțeles de cei ce fac asemenea declarații.
Eu îmi amintesc că domnul premierul actual a făcut și o serie de declarații în sprijinul istoriei, anul trecut. Atunci, dânsul a avertizat Ministerul Educației să nu se implice în programele școlare la Istoria Românilor și Limba Română.
Iată că am auzit și alte declarații care ne pun în gardă și ne oferă anumite răspunsuri la întrebările la care, până acum, noi nu am avut răspuns.
R: Domnul premier Ion Chicu a postat un mesaj acid la adresa cercetătorilor, după care l-a șters imediat. Cum l-ați interpretat?
Aici trebuie să ne dea niște explicații, fie își menține punctul de vedere, fie își cere scuze. Sau e altceva la mijloc. Această declarația a dânsul nu a făcut decât să toarne gaz pe foc.
R: Mai mult, dânsul a spus că sunteți finanțați din afara țării. Voiam să vă întreb aveți proiecte din afara țării?
Nu știu dacă se referă neapărat la noi (la istorie). Nu știu exact la ce referă. Aici este de râsul lumii pentru că Fondul Monetar Internațional de unde dă banii?
Eu chiar n-am înțeles ce are dânsul în vedere, noi nu avem asemenea proiecte. Noi încercăm să găsim astfel de proiecte. Guvernul ar trebui să ne încurajeze să facem acest lucru.
Însă nu poți face proiecte și nu te ia nimeni în considerare dacă nu exiști ca instituție. Trebuie să ai un suport minim financiar care să fie oferit din banii de la buget și având o instituție funcțională poți să pretinzi să te incluzi în anumite proiecte.
Eu nu știu dacă aici trebuie să condamnăm pe cineva dacă are proiecte internaționale. Dimpotrivă, trebuie să încurajăm. Nu trebuie să fie care un reproș că cineva ar avea un proiect din afara țării. Eu așa înțeleg.
R: Au plecat cercetători de institut din cauza crizei financiare în care vă aflați?
Da, unii au plecat. Se ajunge până la situații bizare. Mi se plângea o doamnă de la noi de Institut că ea ar fi vrut să plece, are doi copii școlari. Mi-a spus că a vrut să plece în Italia, dar acolo este epidemie de Coronavirus.
Sau sunt alții care au doi-trei copii mici și eu acum încerc să îi țin la Institut pentru că sper că totuși vom trece peste această criză cu Ministerul Educației, Guvern. Nu se poate ca Institutul de Istorie să dispară.
R: De când nu s-au mai plătit salariile la Dvs.?
Nu s-au mai plătit din luna ianuarie, dar acum s-au dat bani pe proiectul câștigat și vor fi plătiți pentru lunile ianuarie și februarie. Dar, din păcate, unii dintre colegii noștri vor avea o pătrime de normă, așa ca să îi menținem și să păstrăm subdiviziunile Institutului.
Un sfert din salariu înseamnă 2.000 și ceva de lei. Și atunci, vă dați seama, cum poți să supraviețuiești cu 2.000 de lei o lună de zile?
Cel mai trist lucru este că noi vrem să ni se facă dreptate. Să ni se spună clar cum s-a întâmplat, ce s-a întâmplat, de ce nu s-au urmat toate procedurile acestea de analiză/evaluare a proiectelor și până la urmă crem să auzim un răspuns oficial.
Situația este complicată și deocamdată noi încercăm să intrăm într-o activitate științifică. Dar tocmai din aceste motive, nu reușim. Totuși, Institutul trebuie să funcționeze în continuare și cercetătorii să fie încadrați pentru că ei fac față sarcinilor asumate.
R: Au fost tentative de a vă impune noi cercetători?
Nu, nu au fost asemenea tentative, dar aici trebuie să existe finanțare, proiecte, altfel nu se poate. Știu că se discută despre acest lucru, dar nu au fost.
Președintele rus Vladimir Putin îl conduce în sala de ședințe pe președintele R. Moldova, Igor Dodon
La un deceniu după ce R. Moldova a urmat calea europeană, fosta republică sovietică pare acum să ia o cale în sens invers. În 2020, Republica Moldova va avea provocări serioase, un an care va fi dedicat luptelor pentru putere la Chișinău, se arată într-o analiză a Balkan Insight, întrucât președintele socialist Igor Dodon va candida pentru un al doilea mandat prezidențial.
Bătălia se va concentra pentru o mai multă influență în parlament, unde speră el să creeze o majoritate de cel puțin 50 + 1 deputați din 101.
„Cel mai important eveniment vor fi alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului 2020. Socialiștii și Dodon vor juca totul să câștige un nou mandat prezidențial – iar el [Dodon] va folosi instituțiile și resursele statului pentru a realiza acest lucru”, a declarat petru BIRN analistul politic, Victor Gotisan.
Un fan deschis al președintelui autoritar din Belarus, Viktor Lukașenko, Dodon se va concentra în 2020 pe câștigarea puterii depline în R. Moldova. Deși deține deja Președinția, așa-numitul guvern „tehnocrat”, condus pe fostul său consilier Ion Chicu, nu are încă și o majoritate în parlament.
Majoritatea altor instituții cheie, cum ar fi Parchetul General, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Securitate și Informații și Ministerele Apărării și Internelor sunt în mâna foștilor consilieri. Ministerul Justiției și Curtea Constituțională sunt conduse de aliați apropiați.
Alegerile la orizont – dar când?
Analiștii politici din Chișinău se mai concentrează și pe un posibil scenariu al alegerilor legislative anticipate și mai ales pe momentul în care Dodon ar putea dori să le declanșeze.
„Un al doilea eveniment important ar putea fi demiterea guvernului lui Ion Chicu și alegerile parlamentare anticipate”, a declarat pentru BIRN Mihai Mogildea, expert asociat al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).
El susține că, dacă Dodon va obține al doilea mandat de președinte, alegerile legislative ar putea fi declanșate după alegerea sa decât înainte, ca cea mai bună modalitate de a stimula poziția socialiștilor în Parlament.
Un alt scenariu este organizarea alegerilor anticipate înainte de alegerile prezidențiale care vor avea loc în noiembrie 2020, demiterea cabinetului și demisia primului ministru.
Pentru a evita acest lucru, socialiștii încearcă să convingă parlamentarii din fostul Partid Democrat de guvernare să li se alăture. Pe 6 decembrie, mass-media a scris că Dodon și unii deputați socialiști au invitat 17 dintre cei 26 de deputați ai Partidului Democrat la un grătar pentru a-i convinge să se alăture Partidului Socialist, PSRM.
Gotișan a spus că Partidul Democrat trebuie să fie preocupați de astfel de invitații. „Dacă va rămâne unit în Parlament până în primăvara anului viitor și va reuși să contracareze progresele PSRM … Partidul Democrat va începe să conteze încă o dată ca partid politic”, a declarat el pentru BIRN.
Pe de altă parte, un alt analist politic, Ion Tabartă, a declarat pentru BIRN că nu este imposibil ca Dodon să declanșeze alegeri parlamentare alături de cele prezidențiale.
„Avem o sugestie foarte clară aici [despre cum s-ar putea întâmpla acest lucru]: el ar putea cauza căderea guvernului sau demisia primului ministru”, a spus el.
Transnistria, calcaiul lui Ahile
O altă durere de cap o constituie regiunea transnistreană și sprijinul rusesc primit de aceasta, care va rămâne în centrul dezbaterilor interne, dar și al politicii internaționale a regiunii.
Tanc sovietic din regiunea separatistă transnistreană
Întrucât perspectivele realizării reformelor și obținerea mai multor ajutoare financiare externe din partea partenerilor occidentali nu se întrezăresc, președintele Dodon poate încerca să reînvie „dosarul transnistrean” și să dezvolte o nouă abordare populistă pentru reunificarea statului.
„Marele semn de întrebare și pericolul sunt că, în încercarea de a asigura un nou mandat de președinte, Dodon face greșeli în Transnistria, sacrificând suveranitatea și independența țării”, a spus Gotișan.
El susține că, într-un context electoral, Dodon va înclina tot mai mult să facă concesii Moscovei și să accepte planuri și „soluții” pentru federalizarea țării.
Analistul a subliniat că un astfel de scenariu ar legitima doar prezența pe termen lung a Rusiei în regiune, precum și în R. Moldova, „ceea ce din perspectiva securității și a aspirațiilor de integrare europeană ale țării este foarte periculos”, a adăugat el.
Perdelele de fum de pe împrumuturileexterne
În timp ce fostul premier Maia Sandu a luat o poziție clară pro-europeană în 2019, noul cabinet al lui Ion Chicu, compus aproape în întregime din fostii consilieri ai lui Dodon, a ales calea socialistă.
Poziția oficială a noului cabinet este că țara ar trebui să ia o poziție „echilibrată” între Vest și Est, situând Moldova într-o zonă neutră, din punct de vedere politic, economic și militar.
„Ne întoarcem la dinamica anilor ’90, luând poziția „elvețiană ”a unei… politici neutre, dar, de fapt, este o politică orientată tot mai mult către est”, a spus Tăbârță.
Întrucât noul guvern este puțin probabil să efectueze vreo reformă convenită, în special în domeniul justiției, unde Bruxellesul a făcut presiuni asupra Chișinăului, este puțin probabil ca ajutorul financiar occidental să ajungă în R. Moldova.
Ajutorul macro-financiar de la Bruxelles s-ar putea să fie din nou înghețat, așa cum a fost în 2018, invocându-se o dezangajare de la normele democratice. Un împrumut promis de 200 de milioane de euro de la București, negociat de fostul premier Sandu, poate să nu mai ajungă niciodată.
„UE a fost clar: trebuie să realizăți reforme și putem discuta. Reforme care înseamnă o adevărată luptă împotriva corupției, depolitizarea instituțiilor publice și independența sistemului de justiție”, a spus Gotișan.
Expertul politic Mihai Isac a declarat pentru BIRN că guvernul actual este la putere, doar pentru a-iasigura lui Dodon un nou mandat prezidențial. Acesta a fost „practic, un cabinet pentru alegerile prezidențiale din 2020”, a spus el.
„Aducând câteva fețe noi în guvern, precum noul ministru de externe, Aureliu Ciocoi, Dodon a încercat să câștige ceva timp în relațiile cu partenerii europeni”, a adăugat el.
Între timp, premierul Chicu a vizitat Moscova pe 21 noiembrie, după ce se instalase de o săptămână de guvernare, pentru a discuta despre un împrumut de 500 de milioane de euro din partea Rusiei.
Nu a oferit detalii despre condițiile acestui împrumut – dar Rusia nu a împrumutat niciodată bani moldovenilor în ultimul deceniu, ci s-a concentrat doar pe privatizarea unor industrii strategice din R. Moldova.
„Moldova va fi în curând transformată într-un șantier”, a promis noul premier – deși condițiile împrumuturilormenționate, rata dobânzii și perioada de rambursare nu au fost stabilite sau dezvăluite. Dodon și Chicu explorează, de asemenea, parteneriate comune cu China pentru a începe construirea drumurilor în R. Moldova în 2020.
„Chicu a vorbit deja cu oficialii Moscovei despre construirea unui aeroport la Ceadir Lunga din Gagauzia [în sud] și preluarea portului Giurgiulești [singurul port al Moldovei, cu acces indirect la Marea Neagră]”, a spus Tăbârță pentru BIRN.
El spune că Rusia este foarte interesată de aceste active economice strategice din sudul țării, aproape de regiunile Dunării și Odessa.
Totuși, Gotișan consideră că Chicu și Dodon vor începe treptat să se rotească spre Est. „Nu o pot face acum direct, deoarece este prea periculos și riscă să piardă alegătorii în 2020”, a spus el.
„Se va face cu o schimbare ceva mai lentă – dar nu am niciun dubiu că se va face”, a concluzionat el.
Premierul Republicii Moldova, Ion Chicu va efectua o vizită în Rusia în cursul acestei săptămâni, au declarat oficialii de la Chișinău, în cadrul unui briefing, după o şedinţă cu preşedintele fostei republici sovietice Igor Dodon şi preşedinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, citați de mass-media de la Chișinău.
„Această întâlnire a fost convenită de multă vreme de şefii Cabinetelor de miniştri din Republica Moldova şi Rusia, însă, din motive necunoscute, aceasta aşa şi nu a avut loc, în pofida importanţei relaţiilor economice cu Federaţia Rusă. Totodată, s-au acumulat multe probleme, printre care se numără problemele transportatorilor, exportul blocat de produse agroalimentare, livrările de gaze în Moldova şi extinderea listei de produse de export în Rusia, precum şi extinderea termenelor pentru exportul de produse fără taxe vamale”, a declarat noul premier de la Chișinău, un aliat fidel al președintelui pro-rus Igor Dodon.
Sprijin prezidențial
Surse politice de la Chișinău, citate de mass-media de peste Prut, au declarat că premierul ar putea fi însoțit de președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, cunoscut pentru fidelitatea sa față de Kremlin. Pe lângă întrevederea cu premierul rus Dmitri Medvedev și alți miniștri din guvernul rus, Ion Chicu ar mai putea fi primit de către patriarhul rus Kirill.
Premierul mai are programată o întrevedere cu diaspora moldovenească din Federația Rusă, un ritual inițiat de către președintele Igor Dodon.
Din componenţa delegaţiei vor face parte Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Aureliu Ciocoi; Ministrul Economiei şi Infrastructurii, Anatol Usatâi; Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Ion Perju; Guvernatorul UTA Găgăuzia, Irina Vlah; dar şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al SA „Moldovagaz”, Vadim Ceban.
Patriarhul rus Kirill, unul din îngerii geopolitici ai președintelui Dodon
Speranțe occidentale
El a mai declarat că pentru această săptămână are planificate mai multe alte evenimente în ţară şi peste hotare, inclusiv participarea, la invitaţia şefului BERD, Suma Chakrabarti, la Summit-ul Parteneriatului Estic pentru Investiţii, care va avea loc pe 22 noiembrie la Londra. „Voi merge acolo pentru a discuta cu prim-miniştrii ţărilor vecine despre aprofundarea relaţiilor, iar cu reprezentanţii BERD – despre creşterea finanţării proiectelor de infrastructură”, a spus el.
Vizita noului premier vine pe fondul îngrijorării statelor occidentale cu privire la viabilitatea noului format al puterii de la Chișinău, din care a fost exclus recent blocul pro-european ACUM, condus de ex-premierul Maia Sandu.
Vizită cu năbădăi
Anterior președintele Igor Dodon a exercitat presiuni constante asupra Maiei Sandu pentru a pleca la Moscova, aceasta evitând totuși o întrevedere oficială pe teritoriu rus cu premierul Medvedev.
„(…)Întrebarea principială este când va merge prim-ministrul. Acum se discută două eventuale termene. Primul este a doua jumătate a lunii noiembrie. Cred că e corect, fiindcă știți că eu am fost și la Bruxelles. Trebuie să fie un echilibru, asta și a stat la baza coaliției. Noi nu suntem contra acordului de asociere, dar și conducerea trebuie să se întoarcă cu fața la partenerii noștri din Est. Miniștrii au fost deja, dar trebuie să și lucreze, dar îi vom impune să meargă. Nu vom permite să fie unilateral. Trebuie o politică externă echilibrată”, a declarat Dodon anterior.
Surse din cadrul blocului ACUM au declarat anterior pentru KARADENIZ PRESS că Maia Sandu nu a dorit să viziteze Federația Rusă până la primirea unor garanții clare asupra reducerii sprijinului politic rus pentru autoritățile de la Tiraspol, demararea procesului de reglementare a datoriei transnistrene către Gazprom, ridicarea unui număr de sancțiuni și reducerea prețului la gaze. Având în vedere că nu a primit garanțiile dorite, Maia Sandu a refuzat să se deplaseze până la demiterea guvernului condus de ea acum câteva zile. (Mihai Isac)
