România-Republica Moldova, intensificarea cooperarii pentru securizarea frontierelor externe UE
Republica Moldova tinde să fie un partener de valoare, atât pentru România, cât şi pentru Uniunea Europeană, a declarat joi ministrul Afacerilor Interne de la Chişinău, Dorin Recean, în timpul întâlnirii cu ambasadorul Bucureştiului, Marius Lazurca.
Securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene constituie unul din domeniile de bază ale cooperării dintre Ministerul de Interne al Republicii Moldova şi Ministerul Administraţiei şi Internelor din România, a declarat, la rândul său, Lazurca. Potrivit ambasadorului, guvernul de la Bucureşti şi-a asumat o răspundere de a coopera în acest domeniu şi mai aprofundat cu Republica Moldova, inclusiv în contextul în care, din septembrie 2012, România va începe implementarea Sistemului European de supraveghere a frontierei externe (EUROSUR).
În timpul întrevederii, ministrul Recean a subliniat şi importanţa consolidării relaţiilor bazate pe reciprocitate în domeniul combaterii criminalităţii organizate, traficului de droguri, traficului de persoane, dar şi migraţiei ilegale. Un alt subiect al discuţiei dintre cei doi oficiali a fost şi atragerea Ucrainei în cadrul Centrului Comun de Contact de la Galaţi, pentru a fi realizată intenţia iniţială de a avea un centru de contact trilateral.
Ministrul de Interne de la Chişinău a menţionat că mizează şi în continuare pe sprijinul României, inclusiv în aspectele ce ţin de parcursul european, pe care şi l-a propus Republica Moldova. Dorin Recean a reconfirmat că Republica Moldova tinde să fie un partener de valoare, atât pentru România, cât şi pentru Uniunea Europeană. Ministrul a mai accentuat faptul că printre obiectivele majore pentru perioada următoare sunt reformarea Poliţiei Rutiere, restabilirea încrederii cetăţenilor în structurile poliţieneşti, îmbunătăţirea aspectelor ce ţin de activitatea Poliţiei pentru Ordine Publică.
Demisia ministrului sloven de interne, Katarina Kresal, care a propus marţi să părăsească guvernul după descoperirea de către Curtea de conturi a unor nereguli într-un proiect imobiliar, a fost refuzată de premierul Borut Pahor. 
Presedintele rus Dmitri Medvedev a eliberat din functie zece generali din Ministerul de Interne, printre care mai multi sefi de politie din regiuni, a anuntat vineri Kremlinul. Astfel, printre generalii demisi figureaza ministrul de interne din Republica Iakutia (Siberia), seful politiei din regiunea Voronej (centru), seful adjunct al politiei din regiunea Ekaterinburg (Ural). O sursa din Ministerul rus de Interne, citata de presa rusa, afirma ca au existat mai mult motive pentru aceste concedieri, mentionind intre altele ca unii generali au atins limita de virsta, altii au cerut ei insisi sa fie revocati din functie, altii insa au fost demisi in contextul reformelor initiate in cadrul politiei. Dmitri Medvedev a lansat o ampla reforma a politiei ruse, in special din cauza coruptiei, un rau endemic in Rusia, care erodeaza in particular fortele de ordine. Aceasta reforma prevede, inclusiv, revizuirea efectivelor fortelor de ordine. O treime din delictele de coruptie sint comise de politisti, potrivit statisticilor oficiale. Recent, Kremlinul anuntase ca Dmitri Medvedev a eliberat din functie sase generali ai Ministerului rus al Afacerilor Interne, in cadrul reformei acestei institutii. Toti angajatii MAI rus sunt supusi unei reatestari, care ar trebui sa se incheie pe 1 iunie. Numarul total al acestora se va diminua pana in 2012 cu 20%, ajungand la 1,1 milioane de persoane. Potrivit decretului semnat de Medvedev, intre cei demisi se numara seful Centrului pentru combaterea terorismului, Vladimir Bulatov, seful directiei pentru transporturi pentru Caucazul de Nord, Igor Jukov, si alti patru generali din structurile teritoriale ale MAI. Rusia si-a redenumit politia in cadrul unei ample reforme intrate in vigoare recent vizand imbunatatirea functionarii acestei institutii in centrul unor numeroase scandaluri de violenta si coruptie. Denumita “militie” de la revolutia bolsevica din octombrie 1917, politia rusa si-a recapatat vechiul nume de “politie“, in virtutea unor decrete semnate de presedintele Dmitri Medvedev. Pe langa aceasta schimbare de denumire, reforma prevede o reducere pana la sfarsitul anului de 20% a efectivelor politiei, o crestere a salariilor si o mai buna selectie de noi recruti. “Este un set de documente importante”, a declarat Medvedev intr-o intalnire cu ministrul de interne Rasid Nurgaliev. Printre obiectivele prioritare ale noii politii figureaza lupta contra terorismului, a extremismului, crimei organizate si coruptiei.