R Moldova, sustinuta de Danemarca in procesul integrare europeana

R Moldova, sustinuta de Danemarca in procesul integrare europeana

Danemarca susţine Republica Moldova în procesul de integrare europeană. Vicepremierul Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a efectuat vineri o vizită de lucru la Copenhaga, la invitaţia Ministrului pentru Afaceri Europene al Regatului Danemarcei, Nicolai Wammen.
În cadrul vizitei, şeful diplomaţiei de la Chişinău a mai avut întrevederi cu Vibeke Rovsing Lauritzen, Ambasador, Subsecretar pentru Comerţ al Centrului Consiliului pentru Comerţ de pe lîngă Ministerul Afacerilor Externe danez, precum şi cu membri ai Comitetului European şi ai Comitetului pentru Politică Externă ale Parlamentului danez. Discuţiile s-au concentrat pe intensificarea relaţiilor bilaterale în diverse domenii, interlocutorii realizând o evaluare a principalelor aspecte care definesc cadrul de cooperare la nivelul celor două ţări, fiind apreciate evoluţiile pozitive înregistrate de aceasta pe parcursul ultimului an.
În acest context a fost convenită oportunitatea unei vizite a prim-ministrului Republicii Moldova în Danemarca până la sfârşitul anului 2012, organizarea căreia va imprima o nouă dinamică colaborării bilaterale, inclusiv sub aspectul promovării relaţiilor comercial-economice şi investiţiilor. Dialogul dedicat dimensiunii europene a politicii externe a Republicii Moldova a fost structurat de obiectivele prioritare ale parcursului integraţionist.
Chişinăul a fost asigurat de sprijinul Danemarcei – care deţine Preşedinţia prin rotaţie a UE – pentru semnarea pe parcursul mandatului său, în prima jumătate a anului în curs, a Acordului privind Spaţiul Aerian Comun între R Moldova şi UE, precum şi trecerea la etapa a doua a dialogului privind liberalizarea regimului de vize.
De asemenea, au fost punctate priorităţile ce vor ghida dialogul bilateral cu UE până la Summit-ul Parteneriatului Estic din 2013 şi care vizează în particular consolidarea dialogului politic, extinderea cooperării în domeniul politicii externe şi de securitate, valorificarea noilor oportunităţi pe filiera colaborării sectoriale în domeniile agriculturii, dezvoltării regionale şi rurale, conexiunilor energetice şi de transport, aplicând principiile diferenţierii şi mai mult pentru mai mult.

Share our work
Uniunea Europeană – scopul politicii ucrainiene?

Uniunea Europeană – scopul politicii ucrainiene?

Preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a dat asigurări că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană rămâne o map-of-ukraine-upprioritate, în pofida apropierii de Rusia.

Succedându-i în februarie preşedintelui prooccidental Viktor Iuşcenko, ale cărui relaţii cu Moscova erau reci, Ianukovici a lansat imediat o apropiere spectaculoasă de Rusia, care i-a adus acuzaţii de „înaltă trădare” din partea opoziţiei.

De altfel, în planul apropierii, cu ocazia Zilei Naţionale a Ucrainei la 24 august, Premierul Vladimir Putin a salutat faptul că Ucraina sărbătoreşte într-o „atmosferă de stabilitate politică şi de creştere economică”, o aluzie la conflictele neîncetate ale fostei echipe prooccidentale. Mesaje de prietenie au venit şi din partea preşedintelui Dmitri Medvedev care a punctat că Rusia şi Ucraina au tradiţii seculare de bună vecinătate, rădăcini spirituale comune şi pagini glorioase în istoria lor comună.

De spus faptul că Ianukovici vede în bunele relaţii cu Moscova un avantaj pe drumul integrării ţării sale în UE. De altfel preşedintele ucrainean susţinea într-un discurs că Europa unită are nevoie de o Ucraină puternică din punct de vedere economic, democratică şi care în comun cu Rusia să contribuie la consolidarea securităţii în Europa centrală şi de Est.

Toate acest declaraţii nu pot acoperi însă provocările în relaţiile cu România, deci în plan extern, dar şi problemele interne şi acuzaţiile mai mult sau puţin justificate.

Referitor la dialogurile cu Bucureştiul, directorul departamentului de politică informaţională al Ministerului ucrainean de Externe, Oleg Voloşin acuză indirect că România ar avea pretenţii teritoriale faţă de Ucraina.

Potrivit lui Voloşin, conducerea ucraineană urmăreşte cu atenţie toate declaraţiile politicienilor români şi ale reprezentanţilor partidului România Mare, inclusiv cu privire la revizuirea frontierelor Ucrainei în favoarea României. Din aceste motive, susţine Voloşin, ministrul unrainean de Externe, Constantin Grişcenko, nu a fost în România într-o vizită oficială.

Voloşin a adăugat că Ucraina este dispusă să stabilească relaţii de bună vecinătate cu România, dar graniţele României nu vor mai fi niciodată aşa cum au fost în perioada 1918-1940, când în componenţa României intrau Bucovina de Nord şi Basarabia de Sud.

Astfel de afirmaţii surpinzătoare sunt dublate de dispute interne cum ar fi cea a prerogativelor preşedintelui. În acest sens Viktor Ianukovici a declarat într-un discurs că Ucraina are nevoie de un sistem politic stabil cu un preşedinte puternic, ceea ce implică perfecţionarea Constituţie. În opinia sa, este vorba despre un şef al statului, care deţine instrumentele practice de coordonare şi de control, pentru a realiza reforme-cheie şi a aplica o linie strategică ţării.

În urma „revoluţiei portocalii” din Ucraina, Constituţia a fost amendată la 8 decembrie 2004, astfel că organizarea statului a trecut de la o putere prezidenţială mai puternică decât cea a Parlamentului, la un Parlament mai puternic decât preşedintele.

Acest lucru a condus la nenumărate conflicte între preşedinte, de o parte, şi Guvern şi Parlament, de cealaltă parte.

Share our work