Kremlinul si „paradoxul armat”

Kremlinul si „paradoxul armat”

Syrians-Russian-weapons-bazaar-2

Chiar daca Rusia s-a afirmat inca din 2011 ca cel de-al doilea exportator de armament la nivel mondial, problemele industriei de aparare din aceasta tara sunt inca unele foarte mari iar liderii de la Moscova incearca sa le regleze din mers. Chiar daca diplomatia rusa lucreaza intens si obtine contracte multe pentru livrarea de armament, industria rusa este inca una in incapacitate de a face fata din punct de vedere tehnologic si mai ales al credibilitatii la livrare. Premierul rus Dmitri Medvedev a cerut, miercuri, industriei ruse de armament sa ofere ofere arme superioare celor din Occident, relateaza RIA Novosti. „Este esential sa oferim arme are sunt superioare in comparatie cu cele ale concurentilor din toata lumea si urmariti atent intarirea relatiilor de cooperare in principal cu partenerii nostri din cadrul Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva (CSTO, contraponderea NATO in plan militar – n.r.)”, a declarat Medvedev. Premierul rus si-a facut aparitia la aniversarea a 60 de ani de la fondarea sistemului militar rus si de cooperare tehnica cu state straine. Industria de armament a Rusiei s-a bucurat de un mare succes in ultimii ani, ceea ce a facut ca aceasta tara sa ajunga in topul celor mai mari exportatori de armament pe plan mondial, a mai spus oficialul rus. „S-a facut o treaba excelenta ce a permis tarii sa ajunga in varful exporturilor de arme si echipament militar iar gama de produse s-a imbogatit, la fel ca si baza de clienti straini”, a mai spus seful Executivului de la Moscova. Valoarea exporturilor de armament rusesc a atins 15,2 miliarde de dolar in 2012, cu 12% mai mult decat in anul precedent, declara in luna aprilie liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Putin a mai spus ca in prezent Rusia livreaza arme si echipament militar pentru 66 de tari si ca are deja semnate angajamente de cooperare tehnica cu 85 de tari iar portofoliul de comenzi pentru produse de aparare se ridica in prezent la 46,3 miliarde de dolari. India ramane cel mai important client pentru Rusia, de unde cumpara 80% din produsele sale militare, potrivit unor surse militare independente. In timp ce performanta Rusiei ca exportator s-a imbunatatit, cea a industriei interna de armament nu a fost impresionanta. Vicepremierul Dmitri Rogozin, cel care supravegheaza aceasta industrie, a criticat in mod repetat sectorul pentru livrari intarziate si pentru supra-taxare a produselor, dar si pentru coruptia de la nivel managerial. Marti, presedintele Vladimir Putin a numit un nou sef la conducerea companiei de stat United Shipbuilding Corporation cu misiunea clara de lamuri problema intarzierii livrarilor de nave de lupta pentru fortele militare ale Marinei.

„Victimele” industriei de aparare

Problemele din industria de armament a Rusiei sunt unele mai vechi si au lasat in ultimii ani si „victime politice”. In toamna anului trecut, fostul ministru rus al Apararii, Anatoli Serdiukov, avea sa fie demis de catre Putin. La sfarsitul lui octombrie, mai multe anchete au fost deschise asupra activitatii unei societati controlate de minister, Oboronservis, pentru frauda comisa in timpul vanzarii unor bunuri imobiliare, a unor terenuri şi a unor actiuni ce ii apartin. Potrivit comitetului de ancheta rus, intr-o prima faza anumiti responsabili ai ministerului alegeau bunurile imobiliare cele mai prestigioase gestionate de societate. Investeau in acestea sume enorme de bani provenind din bugetul rus, dupa care le revindeau prin intermediul unor companii afiliate Oboronservis la preturi inferioare celor de pe piata. Conform primelor informatii, prejudiciul adus de vanzarea a doar opt bunuri imobiliare se ridica la trei miliarde de ruble (74 de milioane de euro), a indicat comitetul. Oboronservis, creata in 2008 printr-un decret al Kremlinului, are atributii foarte diverse, mergand de la mentenanta unor echipamente ale armatei pana la publicare unor opere ale ministerului şi organizarea aprovizionarii trupelor.

Lupte interne pentru afacerile cu armament

Analistii de la Moscova sunt de parere ca Serdiukov a fost inlaturat din cauza unui lupte tot mai intense in culise pentru distribuirea a circa 750 de miliarde de dolari pe care Kremlinul intentioneaza sa ii cheltuiasca pentru cumpararea de noi arme pana in 2020. Serdiukov a cerut o calitate mai mare si preturi mai mici pentru industria militara, refuzand deseori luni de zile sa semneze noi contracte. El i-a criticat pe producatorii de arme ca fac in continuare modele din epoca sovietica in loc sa dezvolte noi arme, nemultumindu-i pe liderii din aceasta industrie cu puternice legaturi la Kremlin. Sub conducerea lui Serdiukov, armata a cumparat nave de atac de la Franta de tip Mistral, drone israeliene, vehicule blindate italiene si alte arme de la producatori din strainatate. In fapt, Kremlinul suspecteaza ca Serdiukov ar fi primit in nume personal comisioane mari pentru semnarea acestor contracte, fapt ce l-a determinat pe Putin sa-l demita imediat, desi era unul dintre cei mai influenti oameni de la varful Rusiei. Dupa demiterea sa si instalarea lui Sergei Soigu la carma Ministerului rus al Apararii, multe dintre punctele de reforma din aparare ale lui Serdiukov au fost schimbate de noul minister. De asemenea, contractele militare cu strainatatea au fost stopate pentru ca industria autohtona de armament sa primeasca o noua gura de oxigen. Cel mai criticat contract de armament cu strainatatea a fost cel cu Franta, in valoare de 1,2 miliarde de dolari, pentru patru nave de tip Mistral care ar urma sa intre in componenta fortelor navale ruse, inclusiv a celor din Marea Neagra din portul ucrainean de la Sevastopol.

Coruptie in sistemul militar rus

Dar nu numai cu intarzieri in livrarea produselor militare se confrunta Kremlinul. Amploarea fenomenului de coruptie in armata rusa s-a dublat in anul 2012, atingand nivelul de 7,5 miliarde de ruble (187 de milioane de euro), anunta departamentul militar al Comisiei ruse de ancheta, conform unui raport publicat in luna martie si citat de agentia RIA Novosti. Conform raportului, numarul cazurilor de coruptie a crescut cu 8,4%, dar sumele s-au marit de 2,5 ori. “Amploarea cazurilor de coruptie suscita preocupare”, a declarat directorul acestui departament, generalul Aleksandr Sorocikin.in 2011, prejudiciul actelor de coruptie a fost de aproximativ trei miliarde de ruble (75 de milioane de euro). Din cauzele expuse mai sus, Rusia se afla intr-o situatie paradoxala de a fi in topul exportatorilor mondiali de armament, dar fara a exista o sincronizare prea buna intre semnarea contractelor militare si seriozitatea cu care sunt ele onorate, o chestie ce in timp va stirbi in acest succes pe care Rusia il raporteaza de cativa ani de zile.

Share our work
Atentatul de la New Delhi. Iranul, acuzat de India

Atentatul de la New Delhi. Iranul, acuzat de India

Poliţia indiană a acuzat membri ai Gardienilor Revoluţiei iraniene că ar fi organizat în februarie atentatul cu maşină capcană în apropierea ambasadei Israelului la New Delhi, în care a fost rănit grav un diplomat israelian.
Potrivit presei indiene, care prezintă concluzii ale anchetei poliţiei, cinci persoane care aparţin Corpului Gardienilor Revoluţiei sunt suspectate că ar fi organizat acest atac împreună cu un jurnalist indian. Interpolul a emis în luna martie „o alertă de tip cod roşu” vizând patru iranieni suspectaţi de implicare în atentatul de la 13 februarie, însă aceasta este prima dată când aceştia sunt prezentaţi drept membri ai Gardienilor Revoluţiei, o forţă paramilitară iraniană.
„Detaliile privind suspecţii au fost comunicate Iranului”, scrie ziarul, prezentându-l pe Houshang Afshar Irani drept presupusul creier al atentatului de la New Delhi, despre care se crede de asemenea că s-ar fi aflat la originea comploturilor care aveau drept scop uciderea în aceeaşi perioadă a unor israelieni în Thailanda şi Georgia.
Suspecţii sunt bănuiţi că ar fi intrat în India cu vize de turişti şi că ar fi părăsit ţara a doua zi după explozie. În martie, un jurnalist indian independent, Syed Mohammed Kazmi, care a lucrat part-time la agenţia de ştiri iraniană IRNA, a fost arestat în legătură cu atacul, comis într-o zonă foarte securizată în apropierea ambasadei Israelului. Israelul a acuzat de asemenea Iranul că s-ar afla în spatele acestui atentat

Share our work
Putin reia retorica anti-scut in fata diplomatilor rusi si vrea legaturi stranse cu China, India si UE

Putin reia retorica anti-scut in fata diplomatilor rusi si vrea legaturi stranse cu China, India si UE

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, si-a exprimat înca o data îngrijorarile cu privire la o lege americana ce sanctioneaza oficiali rusi pentru abuzuri privind drepturile omului. De asemenea, acesta a facut referire si la planurile SUA în legatura cu scutul antiracheta din Europa, într-un discurs sustinut luni în fata diplomatilor rusi. „Schimbarea amendamentului antisovietic Jackson-Vanik cu o lege antirusa, precum si tendinta (Washingtonului) de a distorsiona echilibrul strategic prin crearea unui scut antiracheta nu poate decat sa ne îngrijoreze”, a declarat el, preluat de RIA Novosti. Luna trecuta, o comisie a Senatului american a adoptat în unanimitate o lege denumita dupa numele avocatului rus care a murit în detentie în 2009, Serghei Magnitki, si care impune restrictii de calatorie si înghetarea averilor unor oficialil rusi care au avut legatura cu încarcerarea si decesul acestui avocat, precum si cu alte abuzuri comise în Rusia în privinta drepturilor omului. Putin a declarat ca solutia pentru „multe probleme globale si regionale” depinde de relatiile dintre Rusia si Statele Unite, adaugand ca a „luat nota” de „declaratiile dure” ale unor oficiali americani despre Moscova. Unul dintre subiectele de discordie este Siria, unde partile aflate în conflict ar trebui încurajate sa ajunga la o rezolvare politica a situatiei prin dialog, sustine Putin.

Prioritatile diplomatiei ruse

Moscova isi doreste sa mentina cooperarea speciala cu puterile emergente ca China si India, a adaugat Putin, exprimandu-si, de asemenea, îngrijorarile cu privire la agravarea problemelor economice din Europa. „Cooperarea cu China are cea mai mare importanta strategica si practica”, a declarat Putin. „Intentionam sa acordam o atentie speciala aprofundarii tuturor formelor de cooperare cu partenerii nostri chinezi, inclusiv coordonarea actiunilor noastre pe agenda internationala”, a adaugat el. „Firesc, vom revigora legaturile noastre traditionale cu Europa”, a declarat presedintele rus. „Va reamintesc: peste un sfert din comertul extern al Rusiei are loc cu Germania, Italia, Franta si Olanda”, a adaugat el. „Summitul din iunie al UE a confirmat caracterul prioritar al dialogului strategic ruso-european. În acelasi timp, nivelul cooperarii cu UE în viziunea noastra nu a atins potentialul maxim”, a explicat presedintele rus. „Împreuna cu Europa putem atinge tinte ambitioase, mult mai ambitioase decat în prezent – crearea unei piete unice de la Atlantic la Pacific cu o valoare de trei trilioane de euro. Viata cere masuri în acest sens”, a adaugat el. Putin a recunoscut însa ca este pesimist în legatura cu abilitatea Europei de a gasi o solutie viabila la criza economica actuala. „Trebuie sa recunoastem ca nu vedem pana acum optiuni viabile pentru depasirea crizei economice globale. In plus, perspectivele devin tot mai alarmante si problemele privind datoriile din zona euro si alunecarea acesteia în recesiune reprezinta doar varful aisbergului problemelor structurale nerezolvate”, a subliniat Putin. „Lipsa unor modele de dezvoltare noi împotriva unui context de conducere erodata în motoarele economice traditionale, ca Statele Unite, Uniunea Europeana si Japonia, reprezinta o tergiversare a dinamicii dezvoltarii globale”, a afirmat el. Lupta pentru accesul la resursele naturale se intensifica, provocand fluctuatii anormale în privinta materiilor prime si a pietei energiei, considera presedintele rus. „Caracterul multivectorial al dezvoltarii globale care s-a intensificat ca rezultat al crizei si tulburarile sociale si economice interne slabesc dominanta asa-numitului Occident istoric … Iar eu vreau sa subliniez ca acest lucru nu ne bucura deloc”, a adaugat el.

Share our work
În exclusivitate, interviu cu purtătorul de cuvânt al MAE iranian, Ramin Mehmanparas: „Credem că probabilitatea unui atac este mică, aproape de zero”

În exclusivitate, interviu cu purtătorul de cuvânt al MAE iranian, Ramin Mehmanparas: „Credem că probabilitatea unui atac este mică, aproape de zero”

În urmă cu două săptămâni, o delegație de jurnaliști români a avut ocazia de a sta de vorbă cu o serie de oficialități iraniene, la Teheran. Printre acestea se regăsec Mohammad Jaafar Mohammadzadeh , ministrul adjunct al Culturii pentru Presă și informație, directorul general pentru presa străină din cadrul Ministerului Culturii, Mohammad-Javad Aghajari sau vicepreședintele Iranului pentru moștenirea culturală și organizarea turistică, Seyed Hassan Moussavi. Nu în ultimul rând, jurnaliștii români au fost invitați pentru a sta vorbă cu purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Teheran, Ramin Mehmanparast. Oficialul a explicat poziția Iranului în dosarele de politica externă, precum și relația pe care Iranul și-o dorește cu Uniunea Europeană și în plan bilateral cu România. Discuțiile au fost variante și au abordat o serie de teme extrem de interesante de la livrările de petrol și gaze până la programul nuclear iranian. Redăm în rândurile de mai jos dialogul integral cu Ramin Mehmanparast:

Vă rugăm să ne vorbiți despre rolul mass-media în societatea iranian

Rolul media este unul foarte important astăzi, în principal datorită diplomației publice. Dacă un guvern vrea să aibă succes trebuie să folosească diplomația publică, astfel noi putem explica oamenilor deciziile noastre. În timp ce noi facem asta, mass-media occidentală încearcă să schimbe realitățile din Iran. Cred că ar fi mai bine să cooperăm și să vizităm reciproc țările și să discutăm pentru a găsi cele mai bune soluții la criza în care ne aflăm acum. Cred că Orientul Mijlociu avem câteva evenimente importante și cred că oamenii ar fi interesați să afle mai multe despre politicile noastre, despre mișcările populare și despre activitatea nucleară pașnică a Iranului. Relațiile dintre organism de media este foarte importantă și încurajăm jurnaliștii să vină și să viziteze Iranul. Suntem foarte mulțumiți să vă avem ca oaspeți și sper să vă bucurați de vizita dumneavoastră vizitând Teheranul și ale orașe din țară.

Vorbiți despre rolul media în diplomația publică. Ne interesează să aflăm cum integrați internetul în eforturile d-voastră diplomatice deoarece media se schimbă și ce părere aveți despre libertatea de expresie în cea ce privește internetul. Vă întrebăm acest lucru deoarece în Iran nu au putut accesa anume rețele de socializare din motive tehnice.

Noi susținem interconectarea dintre jurnaliștii noștri și cei străini pentru a afla realitățile și pentru a găsi soluțiile la întrebările legate de ce se întâmplă în Iran. Dar, după cum știți, legat de alte țări, guvernul nostru are unele observații în special în legătură cu unele evenimente care au avut loc după ultimele alegeri prezidențiale. Unele țări occidentale care au avut de pierdut beneficii în urma Revoluției noastre (1979, răsturnarea Șahului – n.red.) luptă împotriva actualului sistem din Iran. La ultimele alegeri prezidențiale din 2009, atunci când 80% din populație a ieșit să voteze, acestea au încercat să schimbe atmosfera și să producă tensiune în rândul oamenilor ceea ce nu făcea bine corectitudinii acestor alegeri. Atunci, pentru o mică perioadă de timp, guvernul a decis să țină sub control anumite site-uri și credem că dacă aceste lucruri nu aveau efecte negative asupra Revoluției noastre, putem lasă din nou să funcționeze totul în modul normal. Și tineretul nostru în special folosește foarte des internetul și credem că dacă aceștia vor să aibă acces la o anumită informație o pot face foarte ușor. Interdicții sunt numai pentru unele țări străine precum Marea Britanie, Franța sau alte țări. În ultimii 33 de ani ne-am aflat tot timpul într-o dispută cu Vestul. Uneori au impus războaie devastatoare împotriva populației noastre iar altă dată sancțiuni iar de circa 2-3 ani au început atacuri informatice. După atâta propagandă negativă, lumea occidentală are impresia că nivel de siguranță în Iran este la fel ca cel din Irak sau Afganistan, ca iranienii nu pot găsi diverse bunuri și că situația este foarte gravă și periculoasă. Așă că încurajăm venirea turișilor și mai ales a jurnaliștilor care pot vedea și apoi transmite realitățile exacte din Iran.

Se consideră acum Iranul ca fiind ținta unor atacuri cibernetice?

Nu, noi considerăm că trebuie să colaborăm cu toate țările. Cu toate aceste suntem atacați în domeniul industriei nucleare și totodată unele ministere precum cel al Petrolului, dar credem că este necesar să dialogăm pe acest subiect. Vrem să purtăm discuții cu Occidentul, deoarece două-trei țări cred că pot controla toată lumea prin intermediul armelor hard și soft. Puteți vedea acest lucru în întreg Orientul Mijlociu în țări precum Egiptul, Tunisia sau altele. Înainte de aceste evenimente (Primăvara arabă – n.red.), cine au fost țările care au susținut aceste guverne dictatoriale? Bineînțeles, SUA și alte state occidentale aliate. Iranul are capacitatea să își protejeze singură populația și de a dezvolta diverse programe în beneficiu societății noastre, fără un alt amestec străin. Eventuale atacuri ale SUA nu vor fi foarte importante iar noi vom continua să mergem pe calea noastră și vom coopera și cu alte țări din regiunea noastră.

Ce părere aveți despre „Primăvara Arabă” și situația din Siria. Credeți că ce se întâmplă în Siria, se poate muta și în Iran?

Dacă veți studia istoria regiunii noastre și a țărilor de aici veți găsi faptul că Iranul este statul care a începutul această mișcare în urmă cu 33 de ani (Revoluția împotriva Șahului din 1979 – n.red.). Șahul a fost primul dictator care a fost susținut de regimul sionism și SUA iar când America a atacat, revoluția noastră a rezistat. Oamenii din țările vecine au crezut că ei pot începe aceste mișcări și pot câștiga și pot rezista de asemenea intervențiilor occidentale. Noi suntem în fapt cei care au pornit această mișcare. Dacă veți urmării liniile politicii noastre externe, veți vedea că noi am sprijinit aceste mișcări populare din statele vecine, deoarece credem că trebuie să îi ajutăm. După victoria oamenilor, aceste țări vor deveni libere și vom putea crea o nouă formă de comunitate între noi, aici în regiune. Dacă întrebați de Siria, ar trebui să comparați această țară cu oricare alta din regiune, spre exemplu, Bahrein. Credem că trebui să susținem dreptul popular în fiecare dintre aceste țări. Știți că unul dintre principiile democrației este să luăm în calcul votul majorității. Dacă va fi susținută minoritatea, atunci nu vei face decât să susții punct de vedere a unui mic grup și sî îl impui majorității. Asta nu e democrație. Când în Siria unii oameni au demonstrat, guvernul a făcut câțiva pași pentru a organiza alegeri și pentru a schimba structura parlamentului. Participarea la alegeri a fost de 64% pentru ca parlamentul să poată face o serie de reforme în această țară. Unele grupuri rebele care ucid civili și polițiști în Siria nu reprezintă majoritatea. Statele occidentale susțin aceste proteste și grupuri înarmate deoarece regimul sirian este primul în lupta împotriva sionismului. Ei vor doar să atace guvernului și nu le pasă de drepturile omului. În același timp nu le pasă de ce vor majoritatea oamenilor din Bahrein. De ce? Pentru că guvernul din Bahrein păstrează avantajele oferite de SUA și regimul sionist. Așa se poate observa dublul standard în politicile Vestului. Demonstrațiile trebuie să fie pașnice și nu trebuie ca demonstranții să fie înarmați de alte țări. De ce în Bahrein, demonstranții nu omoară polițiști, în Siria nu mai puțin de 2.000 de polițiști și militari și-au pierdut viața. Asta înseamnă că aceste mici grupuri sunt susținute de țări din afară iar înarmarea lor arată că acestea își doresc o destabilizare a Siriei. De exemplu, în timpul regimului Mubarak, Egiptul sprijinea Israelul, nu pe palestinieni, dar acum demonstrații vor să închidă ambasada Israelului și vor să ajute palestinienii. Pot vedea același lucru și în Tunisia sau în Libia. De asemenea, crearea unei instabilități în Siria, ar putea crea probleme și pentru Iran și asta ar fi în favoarea lor.

Multe țări occidentale sunt de părere că Iranul sprijină terorismul în această regiune. Cum le răspundeți?

După cum știți, noi avem alte definiții decât lumea occidentală vizavi despre drepturile omului, democrație, terorism sau activitatea nucleară. Ei spun că în Iran urmăresc respectarea drepturilor omului iar în Afganistan, soldații lor ucid oameni. În ultimii 10 ani, trupele coaliției au omorât circa 110.000 de oameni în Afganistan și Irak. La fel s-a întâmplat și în Palestina, acolo unde regimul sionist a omorât 5.000 de oameni. Unde sunt drepturile omului? Avem altă definiție pentru drepturile omului. Și același lucru este valabil și pentru democrație. Am avut nu mai puțin de 32 de alegeri populare după Revoluție, aproximativ un scrutin pe an. Cu toate astea, s-a spus că nu există democrație în Iran. Puteți găsi țări în regiunea noastră care nu au avut alegeri în întreaga lor istorie, dar America spune că acele țări sunt prieteni și nu se plâng de lipsa democrației. Și în cazul terorismului este la fel. Spun că noi susținem terorismul. Dar nu mai puțin de 16.000 de iranieni au fost uciși de către grupuri teroriste, dar statele occidentale susțin că oi permitem ca aceste grupuri să poate acționa libere în țara noastră. După cum știți SUA și alte state europene au fost cele care au susținut în trecut aceste grupări teroriste. Occidentali spun că rezistența palestiniană împotriva regimului sionist reprezintă terorism. Dar ei folosesc foarte bine cuvinte pentru a le sprijini politicile. De exemplu pentru activitatea nucleară: fiecare țară care a semnat NPT (Tratatul de Neproliferare Nucleară – n.red.) și-au luat niște angajamente și au drepturi speciale de a folosi această energie în scopuri pașnice. Dar ei spun că Iranul nu poate avea acest drept deoarece suntem îngrijorați pe viitor. În același timp, 10.000 de bombe nucleare există numai în SUA și circa 20.000 în statele care alcătuiesc formatul 5+1 care negociază dosarul nuclear al Iranului. În regiune, doar Israelul are această bombă iar când am întrebat de ce, ni s-a răspuns: pentru că Israelul nu a semnat acest tratat. Este hilar, nu? Credem că este nevoie să schimbăm aceste reguli greșite care există acum. Timpul lor s-a scurs. Suntem de părere că, astăzi, fiecare țară trebuie să fie liberă să folosească orice fel de tehnologie pentru progresul în scopuri pașnice și să lupte pentru independența lor. SUA cred că toată lumea trebuie să adopte modelul lor, dar cred că timpul lor s-a scurs. Ar trebui să asculte oameni și din alte state și trebuie să cooperăm la la bunăstarea lumii deoarece există atâtea crize în lume.

Sunteți gata să cooperați cu SUA?

Sigur, cu toate statele occidentale. Noi nu am avut relații cu SUA pentru că, de-a lungul timpul, această țară a avut mereu o politică îndreptată împotriva națiunii noastre. Poate dacă și-ar cere scuze și nu ar mai duce o asemenea politică, poate ne-am schimba și noi politicile față de ei. Ei spun că s-au schimbat și că au alte politici, dar comportamentul lor este același.

Nu vă temeți totuși că există o probabilitate mare ca Iranul să fie atacat?

Credem că probabilitatea unui atac este mică, aproape de zero. Când unele țări declară că au o capacitate suficientă de atac, trebuie să vezi și în ce situația se află și acea țară pe care vrei să o ataci. Iranul este complet pregătit să se apare în fața oricărui atac.

Chiar și în fața unui atac nuclear?

Atacul nuclear este doar o glumă. Dacă o țară putea să folosească bomba nucleară, cred că Uniunea Sovietică ar fi trebuit să o folosească până acum. Numai SUA au folosit-o pentru atacuri nucleare în Japonia și au ucis 100.000 de oameni din această țară. Nu vedem niciun atac nuclear pentru că un astfel de lucru ar însemna începutul distrugerii acestei lumi.

Recent, șeful Armatei ruse, Serghei Makarov, a declarat în premieră că programul nuclear iranian este periculos. Cum comentați acest lucru?

După cum știți politica oficială a acestei țări este anunțată de Ministerul de Externe și alți purtători de cuvânt. Mulți comandați de armată din întreaga lume spun multe lucruri, ca cei din SUA, UE, Israel, Rusia și Iran, dar politica oficială este rostită de președinte sau de oficiali din ministerele de Externe.

Vă întreb acest lucru deoarece Rusia livrează combustibil nuclear Iranului iar această declarație este cel puțin ciudată

Majoritatea autorităților din Rusia nu cred în acele declarații. După cum știți întregul programul nuclear pașnic al Iranului se desfășoară cu ajutorul Rusiei iar acest combustibil este folosit direct în centralele noastre nucleare. Întregul programul se află sub controlul AIEA și nu avem nicio problemă cu ei. Nu este foarte important că cineva din zona militară a spus acest lucru.

Cum vedeți deschiderea SUA de a negocia acest dosar nuclear iranian. A fost o întâlnire la Istanbul și urmează să fie una pe 23 mai la Bagdad. Cum veți aborda această întâlnire?

 Credem că dacă o parte intră în negocieri cu un comportament pozitiv se poate ajunge la rezultate bune. Noi am avut parte de discuții bune la Istanbul și ar prezentat intenția de a coopera. Am căzut de acord asupra problemelor de bază în ceea ce privește justețea activității noastră, am selecționat NPT ca și criteriu între părți, înseamnă că la următorul dialog dintre noi putem să luăm în considerare toate angajamentele luate către AIEA și cele din cadrul NPT și astfel putem continua. Dialogul este unul pozitiv, dar care depinde de ambele părți. Dacă statele din formatul 5+1 ne vor susține drepturile cred că terenul va fi pregătit să mergem mai departe și să rezolvăm mai multe probleme în viitor în această regiune.

Ce părere aveți despre Turcia? Este cel mai mare avocat al Iranului în fața Vestului, dar în același timp este și un membru NATO?

Avem o relație foarte bună cu Turcia. Suntem două țări puternice și importante în regiunea noastră și avem foarte multe valori comune. Vrem să extindem această relație cu Turcia, dar există și câteva subiecte asupra cărora avem opinii diferite. Trebuie să intensificăm dialogul și să analizăm detalii referitoare la Siria și Bahrein. Ei ne susțin în programul nuclear.

După cum știți în sudul României urmează să fie amplasat un scut antirachetă iar printre amenințări au fost evocate și rachetele iraniene

Criza economică a lovit în special statele vestice. Țările europene are trebui să își vadă propriile interese și nu trebuie să privească numai la SUA și câteva state vestice. Situația Iranului este foarte importantă pentru activitatea economică deoarece noile piețe sunt importante în noua economie a lumii. Țările mari se orientează acum spre noi piețe mondiale precum Irak, Iran sau Afganistan și alte state din Asia Centrală. Astfel ar trebui extinse relațiile cu statele din Asia. În viitor, Asia va deveni cel mai important centru economic. Dacă UE decid sancțiuni asupra noastră, acestea sunt doar politice. Dacă noi ne rezolvăm problemele cu țările din formatul 5+1 și cu SUA, ce va face apoi UE? Astfel, România ar putea pătrunde în Iran pentru a semna diverse contracte economice și de a cere astfel de lucruri și pentru alte țări ale UE. Pentru noi nu este chiar atât de important dacă pierdem câteva avantaje în raportul cu țările UE. De exemplu, ei (UE – n.red.) au anunțat sancțiuni pentru petrol și au anunțat că vor impune sancțiuni de la 1 iulie. Autoritățile iraniene au întreb de ce de la 1 iulie, puteți începe încă de acum. Veniturile din petrol reprezintă doar 30% din totalul bugetului nostru de circa 500 de miliarde de dolari anual. Este bugetul nostru numai pentru acest an. Totodată, petrolul care îl exportăm către UE reprezintă mai puțin de 20% din total exporturilor noastre pentru această materie primă. Dacă nu vom mai putea exporta petrolul nostru în UE, asta înseamnă că vom pierde doar 6% din totalul veniturilor. Dacă nu o să mai exportăm petrol în UE, prețul petrolului va crește. De altfel, putem să exportăm acel petrol către alte părți cu un preț mai mare și astfel de ajunge cam la aceleași venituri. Credem că România ar trebui să își urmeze interesul. Avem o relație bună cu guvernul și interumană și trebuie să avem grijă de afacerile bilaterale și trebuie să le extindem spre mai multe ramuri. Poate spre turism. Știți, de exemplu, că anual că peste două milioane de iranieni vizitează Turcia. Asta înseamnă că veniturile din turism ar putea fi considerabile. Dacă am ghida acest aflux de turiști spre unule țări europene, toată lumea ar avea de câștigat. De ce putem fructifica aceste relații? Din cauza politicii SUA? De asemenea, am putea avea multe activități culturale și program de acest gen, de asemenea ar trebui să încurajăm ideea ca jurnaliști iranieni să vină în România și să scrie despre țara dumneavoastră. Dacă un astfel de schimb de experiență s-ar produce sunt convins că cele două țări își vor mări schimburile comerciale iar relația s-ar dezvolta.

În legătură cu gazele naturale, aveți vreo legătură directă cu guverne europene pentru a exporta acest produs?

După cum știți Iranul este a doua țară din lume ca rezerve de gaz natural și a patra pentru petrol. Chiar dacă nu mai găsim alte rezerve de gaz, noi putem exporta gazul descoperit până acum pentru 150 de ani. Aceeași situație este și cu petrolul pe care îl putem exporta, la volumul de acum, pentru încă 85 de ani de acum încolo. Asta însemnă că Iranul este una dintre cele mai importante state din lume care ar putea asigura energie pentru toată lumea. Avem deja semnate contracte bune cu multe companii europene. După ce liderii politici ai Europei au hotărât aplicarea de sancțiuni asupra Iranului de la 1 iulie, mulți dintre șefii acestor companii erau în Iran și semnat acorduri cu cooperare. Dorința noastră este de cooperare, dar UE încearcă să impună sancțiuni. Există în schimb două state asiatice (China și India – n.red.) care pot cumpăra tot volumul. Iar statele asiatice vor deveni în curând cele mai puternice din lume din punct de vedere economic, țări precum China, India, Japonia, Coreea de Sud. Intențiile acestor state de a cumpăra petrol și gaz iranian sunt pe termen lung și de aceea toate vor să semneze noi acorduri cu Iran.

Share our work
India cumpara avioane militare americane

India cumpara avioane militare americane

C-17Guvernul indian a aprobat luni un contract în valoare de peste 4 miliarde dolari destinat achiziţionării de avioane de transport militar tip Boeing, acesta fiind cel mai valoros contract în domeniul apărării semnat de New Delhi cu un grup american, a anunţat o sursă guvernamentală locală, citată de AFP. Cumpărarea de avioane C-17 Globemaster III, folosite la transportul echipamentului greu, a fost aprobată cu ocazia unei reuniuni a Comitetului guvernamental de securitate, conform aceleiaşi surse. Contactat de AFP, Ministerul Apărării indian a refuzat orice comentariu pe această temă, însă aceeaşi sursă a precizat că executivul şi-a dat acordul pentru achiziţionarea de către guvernul indian a 10 aparate C-17, în cadrul unui contract semnat la nivel guvernamental, transmite Agerpres. Avionul Boeing tip C-17 este conceput pentru a transporta la orice destinaţie material militar, trupe, sau ajutoare umanitare. Acesta este cel mai mare contract militar semnat de India cu un grup american, după ce în 2008 îşi dăduse acordul pentru achiziţionarea a şase aparate Hercules C-130J (962 milioane dolari), iar în ianuarie 2009 a semnat, tot cu Boeing, un contract de 2,1 miliarde dolari pentru cumpărarea a şase aparate de supraveghere maritimă.

Paguba pentru industria rusa de aparare

Ministerul indian al Apărării a anunţat recent că va achiziţiona 126 de avioane multirol modelul Eurofighter sau Rafale, pentru aviaţia militară. “Se confirmă faptul că avioanele Eurofighter şi Rafale au fost selectate pentru lista scurtă, celelalte patru fiind excluse”, a fost anunţul indienilor. Ofertele excluse au fost cele ale americanilor de la Boeing şi Lockeed Martin, ale ruşilor de la MiG şi ale suedezilor de la SAAB. Contractul era în valoare de aproximativ 10 miliarde de dolari. Astfel, Rusia a pierdut cea mai mare licitatie din acest secol in domeniul militar, ea oderind MiG-35. Pentru Rusia, infrangerea este critica: ea inseamna, practic, ca aceste avioane nu vor mai ajunge nici in dotarea aviatei rusesti si scad considerabil sansele de a le vinde oricui altcuiva in lume, scrie Kommersant. Si asta pentru ca Rusia avea nevoie de aceste fonduri pentru a continua cercetarea si dezvoltarea avionului. In lipsa fondurilor, producatorul rus se vede in imposibilitatea de a continua dezvoltarea modelului MIG-35, scrie HotNews. Recent, Ministerul rus al apararii si-a exprimat intentia de a cumpara un lot de avioane MiG-35. Daca s-ar fi obtinut contractul cu India, cheltuielile de productie s-ar fi simplificat considerabil. Acum insa oportunitatea dezvoltarii productiei pentru o comanda destul de mica din partea aviatiei militare ruse devine foarte indoielnica si, dupa toate probabilitatile, se va renunta la aceste planuri. In plus, esecul din India loveste eforturile demarate de promovare a avionului pe alte piete – latino-americana si din Orientul Mijlociu. Acolo unde Rusia propune acelasi model potentialilor cumparatori. Ziarul mentioneaza, in context, ca la inceputul anului, cu cateva luni inainte ca rezultatul licitatiei sa fie anuntat, MiG-35, spre deosebire de concurentii lui, nici macar nu a ajuns la principalul salon aviatic al tarii – Aero India-2011. Cu toate ca reprezentantii Indiei au incercat oficial, prin intermediul ambasadorului la Moscova, sa afle motivele acestei absente si sa convinga Rusia ca avionul trebuie sa participe la expozitie, totul a fost in zadar.

India se inarmeaza

Piata comertului mondial cu armament a inregistrat un nou varf prin care India, putere emergenta care lupta pentru suprematie in Asia, a devenit statul care s-a inarmat cel mai mult in ultimii patru ani (2006-2010). Principalul furnizor de armament pentru India este Federatia Rusa, informeaza de Institutul de cercetari pentru pace (SIPRI). India a fost beneficiarul a “9 la suta din volumul international de transferuri de armament”, iar Rusia a furnizat 82 la suta dintre armele achizitionate de autoritatile indiene. Numai anul trecut, in luna martie, Rusia si India au semnat un contract urias pentru achizitionarea a 29 de avioane de vanatoare rusesti MIG-29K, pentru o suma de 1,5 miliarde de dolari. In urma vizitei premierului Vladimir Putin de anul trecut in India au fost semnate circa 15 contracte de armament cu valoare de peste 10 miliarde de dolari.

Armament american si israelian

Reamintim ca Federatia Rusa, care are relatii militare apropiate cu India din anii 1950, furnizeaza peste 70% din echipamentul militar al acestei tari, in pofida reorientarii autoritatilor indiene catre alte state pentru a cumpara armament, in special catre Israel si SUA. In 2010, o importanta delegatie militara indiana a vizitat Israelul, pentru a discuta posibilitatea achizitionarii de catre India a unor nave militare si alte categorii de armament naval, inclusiv rachete anti-nava, de productie israeliana. Firme israeliene au mai fost implicate in procesul de modernizare a aviatiei militare de transport indiene, pe fondul intensificarii relatiilor bilaterale dintre cele New Delhi si Ierusalim.

Import de tehnologie

Siemon Wezeman, analist la SIPRI, afirma ca importurile indiene sunt determinate de “rivalitatea cu Pakistanul si China, dar si de problemele de securitate interna”, adaugând ca India “solicita transferuri de tehnologie, pentru a-si dezvolta propria sa industrie de armament”. Conform raportului SIPRI, si Emiratele Arabe Unite, Egiptul, Algeria si Israelul au efectuat achizitii importante in perioada 2006 – 2010, in timp ce importurile Marocului si Arabiei Saudite vor inregistra cresteri semnificative in urmatorii ani, tinând cont de comenzile existente si de planurile de achizitii ale celor doua tari. Infiintat in 1966, SIPRI este un institut independent cu sediul la Stockholm, finantat in proportie de 50 la suta de autoritatile suedeze si specializat in analiza conflictelor, tranzactiilor cu armament, controlului armelor si dezarmarii.

Share our work