Război diplomatic total între Olanda și Turcia

Război diplomatic total între Olanda și Turcia

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan forțează un nou război diplomatic cu Olanda

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan forțează un nou război diplomatic cu Olanda

Turcia se pregătește să își recheme majoritatea diplomaților din Olanda după ce Parlamentul din această țară a adoptat joi o moţiune prin care recunoaşte drept genocid masacrarea a 1,5 milioane de armeni de către Turcia, în 1915, relatează surse diplomatice turce, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Regimul de la Ankara pregătește închiderea obiectivelor diplomatice olandeze din Turcia și expulzarea de pe teritoriul turc al tuturor militarilor olandezi (majoritatea în baza de la Incirlik), în pofida statutului comun de membru al NATO.

Poziție dură

Doar trei parlamentari din 150 au votat împotrivă, deşi guvernul olandez anunţase că poziţia faţă de genocid nu va deveni o politică oficială a ţării. O altă moţiune cere reprezentarea la nivel înalt a Olandei la comemorarea genocidului, în Armenia, pe 24 aprilie.
Decizia parlamentului riscă să tensioneze şi mai mult relaţiile Olandei cu Turcia, după ce anul trecut Olanda a interzis unui ministru turc să organizeze un miting electoral pentru diaspora, înaintea referendumului pentru modificarea Constituţiei Turce.

„Guvernul nu va urma aprecierea parlamentului”, a declarat şefa diplomaţiei olandeze, Sigrid Kaag, televiziunii naţionale. Ea a cerut „maximum de atenţie la aplicarea termenului de genocid unor evenimente trecute” şi a insistat că „acest guvern doreşte să fie foarte atent la relaţiile cu Turcia, care au fost mai bune”. Ministrul a precizat că guvernul din care face parte va lua în considerare modul optim de reprezentare la comemorarea din Armenia, la care în trecut Olanda şi-a trimis ambasadorul.

Convocare de război

Ministerul de externe de la Ankara l-a convocat sâmbăta trecută pe însărcinatul cu afaceri al Olandei, pentru a-i comunica nemulţumirea faţă de votul anunţat în parlamentul olandez. În 5 februarie 2018, guvernul olandez a anunţat că nu intenţionează să numească un ambasador în Turcia, în viitorul apropiat.

Reamintim că mulţi istorici din afara Turciei apreciază că crimele împotriva armenilor au avut amploarea unui genocid. Înaintea Olandei alte ţări europene au adoptat rezoluţii similare, menţionează Reuters. Turcia recunoaşte că în Imperiul Otoman au fost ucişi mulţi creştini armeni în timpul primului război mondial, dar contestă numărul de vieţi pierdute şi neagă că a fost vorba de o campanie sistematică de distrugere a poporului armean. „Politizarea evenimentelor din 1915 prin scoaterea din contextul istoric este inacceptabilă”, a declarat joi un purtător de cuvânt al ministerului de externe turc, înaintea votului din parlamentul de la Haga.

Scandal cu repetiție

În mai 2017, au avut loc proteste violente în fața Consulatului turc din Rotterdam, după ce autoritățile au expulzat un ministru turc. Totodată, manifestații similare au avut loc și în fața reprezentanțelor diplomatice olandeze din Istanbul și Ankara, iar mai mulți cetățeni olandezi, aflați în vacanță în Turcia, au avut de suferit în urma atacurilor ultranaționaliștilor turci.

Poliția olandeză a folosit tunuri cu apă pentru a dispersa cei peste 1.000 de oameni care s-au strâns în fața Consulatului din Rotterdam. Manifestanții au aruncat cu sticle și au distrus mașini ale poliției. Incidentele au avut loc după ce ministrul turc al Familiei, Betul Sayan Kaya, a fost împiedicat să intre în Consulat și apoi escortat la granița cu Germania. Oficialul a ajuns în țară pentru a participa la un miting electoral.

“Allah este mare” și “Europa barbară”

Manifestați dure împotriva Olandei au avut loc și în 2017 în faţa Consulatului Olandei la Istanbul, precum și în fața Ambasadei Olandei la Ankara. Protestatarii, majoritatea afișând embleme ale unor organizații afiliate partidului președintelui turc Erdogan, AKP, au fluturat drapele turce şi au scandat sloganuri precum “Olanda, nu fii surprinsă şi nu ne testa răbdarea”, “Allah este mare”, “Europa barbară” şi “Olanda dictatoare va plăti”.

Tensiunile dintre cele două țări au luat atunci amploare, după ce Olanda i-a interzis sâmbătă dimineaţa avionului ministrului turc de Externe Mevlut Cavusoglu să aterizeze la Rottterdam. “Sunt vestigii ale nazismului, sunt fascişti”, a declarat preşedintele turc în replică. “Puteţi să îi interziceţi ministrului nostru de Externe să zboare, dar, începând de acum, să vedem cum vor ateriza zborurile voastre în Turcia”, a adăugat el atunci.

Menționăm că în perioada respectivă politica turcă a dus la înghețarea ori ruperea relațiilor cu mai multe state membre UE și NATO, inclusiv Germania, stat unde locuiesc câteva milioane de cetățeni turci ori originari din această țară.

Share our work
Avioane americane vin in Romania si Bulgaria

Avioane americane vin in Romania si Bulgaria

K-135 (U.S. Air Force photo Staff Sgt. Joshua Strang)Presedintele Romaniei l-a primit miercuri, la Palatul Cotroceni, pe generalul Duncan J. McNabb, sef al Comandamentului pentru Transporturi (TRANSCOM) care gestioneaza transporturile aeriene, terestre si navale globale ale Departamentului american al Apararii. La Cotroceni, generalul Duncan J. McNabb (TRANSCOM) a multumit Romaniei pentru sustinerea acordata prin misiunile trupelor prezente in Afganistan si pentru decizia de a accepta tranzitul de militari si tehnica militara prin Aeroportul Mihail Kogalniceanu si Portul Constanta. Potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidetiale, generalul McNabb “si-a exprimat satisfactia pentru nivelul inalt de interoperabilitate atins in relatia de cooperare militara dintre Romania si Statele Unite ale Americii. Presedintele Traian Basescu a multumit generalului Duncan J. McNabb pentru vizita in Romania si pentru atentia acordata de Armata Statelor Unite ale Americii infrastructurii din tara noastra”. Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat, in sedinta din 02 mai, utilizarea portului Constanta si a aeroportului Mihail Kogalniceanu pentru tranzitul catre si dinspre Irak si Afganistan, acestea devenind “doua infrastructuri strategice si pentru Statele Unite”. “A fost o sedinta care a avut doua subiecte pe ordinea de zi. Primul s-a referit la solicitarea Statelor Unite ale Americii de a utiliza Aeroportul Mihail Kogalniceanu si Portul Constanta ca infrastructuri de tranzit pentru transportul de militari si tehnica militara catre Irak si Afganistan – probabil stiti ca Statele Unite inca au in Irak 150.000 de militari -, dar si pentru transportul de militari si tehnica militara din Irak si Afganistan catre Europa. Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat utilizarea Aeroportului Kogalniceanu si a Portului Constanta pentru tranzitul catre si dinspre Irak si Afganistan“, a declarat Traian Basescu. “In felul acesta, Kogalniceanu si Portul Constanta devin doua infrastructuri strategice si pentru Statele Unite, nu numai pentru Romania. Procesul se va derula in primele doua luni in vederea autorizarii, dupa care va functiona autorizat, fara supraveghere americana, in baza acordului dintre Romania si Statele Unite. De asemenea, temporar, avand in vedere ca una din bazele din Mediterana (Incirlik, Turcia) este intr-un proces de modernizare, pe Kogalniceanu vor putea stationa patru avioane cisterna ale Statelor Unite si patru avioane de transport C17. Acestea sunt doar temporar, problematica legata de tranzit este una pe termen lung. Cu privire la acest subiect, astazi voi transmite Parlamentului scrisorile prin care ii informez cu privire la decizia luata ”, a mai precizat Basescu.

Avioane americane si in Bulgaria

Aeroportul Burgas, de la Marea Neagra, va fi folosit pentru realimentarea aeronavelor militare americane ce urmeaza sa indeplineasca misiuni in Afganistan, scrie presa de la Sofia. Consiliul de ministri din Bulgaria a decis miercuri sa permita utilizarea aeroportului din orasul Burgas de catre patru avioane-cisterna americane KC-135. Avioanele-cisterna vor opera de pe aeroportul bulgar in perioada 12 mai – 12 iunie 2011, acoperind astfel o parte a intervalului in care baza aeriena de la Incirlik, Turcia, va fi inchisa pentru renovare. Cele patru aeronave vor alimenta in aer avioanele americane care zboara spre Afganistan. Baza de la Burgas a mai fost folosita in acest scop de fortele aeriene americane in anii 2001 si 2003 in timpul operatiunilor din Afganistan si Irak. In anul 2006, Bulgaria si Statele Unite ale Americii au semnat un acord care prevede dislocarea unor trupe americane in bazele aeriene bulgare Graf Ignatievo si Bezmer.

Share our work