Parlamentul European cere tarilor UE noi anchete privind inchisorile CIA
Parlamentul European a adoptat marţi, la Strasbourg, o rezoluţie prin care cere statelor UE, în principal Lituaniei, Poloniei şi României, să continue investigaţiile legate de existenţa presupuselor închisori ale CIA pe propriile teritorii la începutul anilor 2000.
Rezoluţia, intitulată „Presupusa folosire a unor ţări europene de către CIA pentru transportarea şi deţinerea ilegală de prizonieri” şi elaborată de eurodeputata Hélene Flautre (grupul Verzilor), a fost adoptată de PE, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, cu 568 de voturi „pentru”, 34 „împotrivă” şi 77 de abţineri. Documentul, adoptat la 11 iulie de către Comisia de libertăţi civile a Parlamentului European (LIBE), relevă că statele membre ale Uniunii Europene trebuie să investigheze dacă au existat închisori sau centre secrete de detenţie pe teritoriul lor unde au fost închise persoane în cadrul programului secret de extrădări al CIA. În mod special, România, Lituania şi Polonia sunt încurajate să deschidă sau să reia investigaţii independente.
„Cercetări ale ONU, Consiliului Europei, mijloacelor media naţionale şi internaţionale, jurnaliştilor de investigaţie şi societăţii civile au scos la lumină noi informaţii privind localizarea centrelor secrete de detenţie ale CIA în Europa, zborurile de extrădare prin spaţiul aerian european şi persoanele transportate sau închise”, precizează rezoluţia. În rezoluţie eurodeputaţii îşi exprimă îngrijorarea faţă de obstacolele întâlnite de anchetele parlamentare şi judiciare naţionale asupra implicării unor state membre în programul CIA.
România trebuie să deschidă o investigaţie independentă
Documentul cere autorităţile judiciare din România să deschidă o investigaţie independentă privind presupusele centre secrete de detenţie ale CIA de pe teritoriul său, „în special în lumina noilor dovezi privind legăturile de zboruri între România şi Lituania”. Eurodeputaţii mai cer autorităţilor lituaniene „să-şi onoreze angajamentul de a redeschide investigaţia penală asupra implicării ţării în programul CIA” în contextul în care datele arată legături de zboruri între cele două ţări.
Polonia este încurajată „să persevereze în ancheta penală în desfăşurare privind detenţiile secrete”, dar eurodeputaţii regretă „lipsa comunicării oficiale privind scopul, desfăşurarea şi situaţia” anchetei. În fine, rezoluţia mai solicită Finlandei, Danemarcei, Portugaliei, Italiei, Marii Britanii, Germaniei, Spaniei, Irlandei, Greciei, Ciprului, României şi Poloniei să dezvăluie toate informaţiile privind avioanele suspecte asociate cu CIA şi teritoriul lor.
Amnesty International salută decizia PE
Organizaţia Amnesty International a salutat votul de marţi din plenul PE. „Este un rezultat excelent. Raportul a fost adoptat cu o majoritate covârşitoare de eurodeputaţi din toate grupurile politice şi, prin urmare, transmite un mesaj foarte puternic”, a declarat, într-un comunicat, Nicolas Beger, directorul Oficiului Amnesty International pentru instituţiile europene. „Facem din 2007, de la ultimul raport, campanie pentru a acorda urgentă atenţie acestei chestiuni, însă mai rămân de făcut multe lucruri. Acum avem nevoie de acţiuni concrete din partea diverselor guverne şi de a se pune capăt fugii lor de responsabilitate”, a mai afirmat Beger.
Documentul adoptat marţi de eurodeputaţi continuă o serie de alte rapoarte detaliate, unul elaborat de o comisie a PE şi unul realizat de Consiliul Europei, care au enumerat dovezi privind complicitatea europeană în aceste operaţiuni secrete ale CIA. Rezoluţii ale Parlamentului European din 2007 şi 2009 le-au cerut statelor UE să deschidă investigaţii, însă apelurile au fost în general ignorate.
Principalul scop al investigaţiilor declanşate în Polonia şi România în legătură cu centrele de detenţie ale CIA a fost protejarea autorităţilor şi obstrucţionarea căutării adevărului, comentează Financial Times. „În Polonia şi România, unde au fost înfiinţate centre de detenţie ale CIA în 2002 şi, respectiv, 2003, nu este cinic că sugerăm că principalul scop al investigaţiilor a fost protejarea autorităţilor şi atenuarea căutării adevărului. Centrul problemei în aceste două ţări, ca peste tot în Europa, este atitudinea obstructivă a guvernelor care invocă principiile securităţii de stat pentru a bloca încercările de descoperire a ilegalităţii”, comentează Financial Times, citat de Mediafax. Chiar şi în prezent, amploarea totală a implicării Europei în activităţile secrete ale CIA nu este clară. Este sigur însă că diferite ţări au fost complice la abuzurile privind drepturile omului, de la răpiri, transferuri forţate de indivizi către jurisdicţii neeuropene represive, dispariţii, detenţii secrete pe teritoriul european, la tortură şi brutalitate, afirmă cotidianul britanic. Aceste excese au fost comise de CIA în colaborare cu parteneri europeni, al căror rol de subordonare nu le scuză complicitatea. Ceea ce rămâne de stabilit este în ce măsură guvernele europene au ordonat explicit sau au încurajat implicit serviciile lor secrete să asiste CIA. Din nefericire, guvernele par hotărâte să îngroape aceste evenimente. Anchetele oficiale din ţările cele mai implicate în extrădările extraordinare ale Statele Unite şi programele de detenţie s-au încheiat fără să ajungă la concluzii semnificative sau au fost închise prematur, conchide cotidianul.
România trebuie să redeschidă ancheta privind închisorile secrete ale CIA, deoarece investigaţia parlamentară nu a fost eficientă, independentă şi imparţială, iar după încheierea acesteia au apărut informaţii noi, a afirmat Julia Hall, expert al Amnesty International. „Poziţia Amnesty este că ancheta parlamentară din România nu a fost una eficientă, independentă şi imparţială. A avut loc în cea mai mare parte în secret, după metodologii care nu au fost aduse la cunoştinţa publicului. Toate anexele au fost clasificate”, a spus Hall într-un interviu acordat RFI, adăugând că organizaţia pentru drepturile omului nu consideră ancheta corespunzătoare, transmite Mediafax. Ea a apreciat că noua anchetă ar trebui coordonată de procurorul general şi să vizeze „problema complicităţii statului, dar şi responsabilităţile individuale”. „În mod ideal, ar trebui să existe o investigaţie la nivel public. Dacă există îngrijorări privind siguranţa naţională, există anumite metode prin care pot fi puse la adăpost anumite informaţii ce pot fi în mod real clasificate. Deci dacă cineva spune «oh, nu puteţi face ancheta, pentru că informaţiile sunt foarte sensibile!», noi ştim, din alte ţări, că există metode de a apăra securitatea naţională şi a asigura totuşi şi o transparenţă majoră”, a adăugat ea. Expertul Amnesty International a precizat că, după publicarea raportului comisiei parlamentare din România, au apărut noi informaţii, care justifică deschiderea unei noi anchete. „Nici Amnesty International şi nici altă organizaţie nu a spus că există o dovadă clară, că avem noi dovada, pistolul care încă fumegă. Nu, este responsabilitatea Guvernului să investigheze acest lucru”, a spus Hall. Ea a apreciat că „există nişte îngrijorări serioase” în privinţa informaţiilor privind existenţa unei închisori secrete CIA în România, iar raportul APCE pe această temă „arată foarte clar că unii oficiali români ştiau ce se întâmplă la acea vreme”. „Ideea e că nu trebuie redeschisă ancheta doar pentru că o cere Amnesty International sau pentru că am avea noi vreo dovadă, ci pentru că o serie de factori de la nivelul ONU, Parlamentului European şi Consiliului Europei sunt absolut convinşi că se impune o investigaţie riguroasă şi eficientă”, a afirmat Julia Hall, adăugând că, până la realizarea unei noi investigaţii, „semnele de întrebare rămân şi este responsabilitatea Guvernului să demonstreze că acuzaţiile sunt neîntemeiate”.