de Razvan Iorga | ian. 15, 2019 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE
Ideologul Kremlinului, Aleksandr Dughin si jurnalistul german Manuel Ochsenreiter (dreapta)
Jurnalistul german, Manuel Ochsenreiter, a fost acuzat luni că ar fi stat în spatele atacului asupra unui centru cultural maghiar din Transcarpatia, Ucraina. Acuzația vine din partea unui bărbat polonez acuzat la rândul său de implicare în bombardarea unui centru cultural maghiar din vestul Ucrainei în 2018.
Michal Prokopowicz, în vârstă de 28 de ani, care e și principalul suspect în acest caz, spune că planul lor era să însceneze un atac al naționaliștilor ucrainieni și că instrucțiunile și fondurile au venit prin intermediul jurnalistul german amintit.
Prokopowicz a declarat că a primit instrucțiuni în legătură cu acest atac din partea jurnalist german Manuel Ochsenreiter care a lucrat în calitate de consultant pentru deputatul Markus Frohnmaier, membru al Parlamentului german, Bundestag, din partea partidului de extremă Alternativa pentru Germania (AfD).
Acesta este redactorul-șef al revistei cu caracter extremist al revistei „Zuerst!” (În prima linie! – n.r.) și a fost invitat ca moderator al forumul economic moldo-rus, desfășurat în septembrie 2018 la Chișinău, eveniment care l-a avut ca amfitrion pe președintele R. Moldova Igor Dodon. Forumul a adunat foarte mulți oameni de afaceri, ziariști și analiști cu vederi „moldoveniste” și prorusești.
Manuel Ochsenreiter a moderat prima secțiune a forumului, intitulată „Moldova între Est și Vest”, acolo unde au vorbit Andrei Nazarov, copreședinte al Organizației Obștești „Delovaia Rossiia”, copreședinte al Consiliului economic moldorus, deputatul PSRM Vladimir Golovatiuc sau fostul premier Vasile Tarlev, în prezent președinte al Congresului Național al Industriașilor și Antreprenorilor din Moldova.
Prokopowicz a precizat în fața unui tribunal din Cracovia, Polonia, că jurnalistul german Manuel Ochsenreiter a dat instrucțiuni pentru atacul din 4 februarie 2018 asupra sediului Asociației Culturale Maghiare din Ujhorod, capitala regiunii Zakarpatia din vestul Ucrainei. În replică, un reprezentant al jurnalistul german a respins acuzațiile ca fiind false.
În atac nimeni nu a fost rănit, dar incidentul – și un alt atac de foc asupra clădirii săptămâni mai târziu – a tensionat și mai mult relațiile dintre Kiev și Budapesta în privința Legii Educației adoptat de Rada de la Kiev. Ungaria a protestat vehement și a acuzat că noua lege restricționează dreptul maghiarilor din Ucraina de a fi educați în limba lor maternă.
Legături cu extremiștii polonezi
Ochsenreiter, în vârstă de 42 de ani, are legături cu activiștii polonezi de dreapta, printre care Mateusz Piskorski, fondatorul Partidului Schimbării (Zmiana), de factură prorusească, care a fost arestat în 2016 sub acuzația de spionaj pentru Rusia și China.
Din stânga la dreapta: Bartosz Bekier, Mateusz Piskorski, Manuel Ochsenreiter și Michał Prokopowicz la „Casa Prieteniei Polonia-Rusia” din Varșovia, iunie 2015, în timpul discuției „Polonia și Germania în epoca hegemoniei SUA: împreună sau împotriva unul împotriva celuilalt? ” Foto: Twitter – Anton Shekhovtsov
Acesta l-a apărat public pe Piskorski, denunțând presiunile autorităților de la Varșovia.
„Este un atacul asupra muncii lui Mateusz Piskorski, care a fost întotdeauna pentru eliberarea Poloniei și Europei, unul dintre puținii intelectuali din Europa care au văzut contextul mai mare … El a luat în calcul întotdeauna întreaga Europă în teoriile sale și astfel putem să-l numim atât un patriot polonez, cât și un patriot european”, a declarat Ochsenreiter, citat de geopolitica.ru.
Manuel Ochsenreiter comentează frecvent în presa rusă controlată de stat în ultimii cinci ani, exprimându-și sprijinul pentru separatiștii sprijiniți de Rusia în estul Ucrainei. El a denunțat ceea ce el numește „prejudecăți anti-Moscova din partea mass-media occidentală”.
Legături cu propaganda moscovită de la Chișinău
Legăturile lui Manuel Ochsenreiter sunt extinse și la Chișinău, acolo unde acesta este un cunoscut al instituțiilor media de progandă ale Moscovei în R. Moldova, respectiv Sputnik condus de fostul lider al PPCD Iurie Roșca, la rândul său un colaborator al ideologului Kremlinului, Aleksandr Dughin.
Manuel Ochsenreiter (stânga), împreună cu separatiștii proruși în Donbas
Revista „Flux”, rămasă în continuare sub controlul lui Roșca, a publicat, în decembrie 2017, un discurs al Manuel Ochsenreiter din cadrul conferinței „Capitalismul Financiar și Alternativele la acesta pentru secolul XXI”. Evenimentul a avut loc la Chișinău, iar Manuel Ochsenreiter a venit în calitate șef al Centrului pentru Studii Eurasiatice din Germania.
Discursul acestuia a fost presărat cu atacuri la adresa Occidentului, cu accente homofobe, instigatoare la ură și chiar rasiste.
„Sunt multe alte exemple de etichete false. Noi numim actul de legalizare a unui cuplu homosexual „căsătorie”, pe cineva care se ocupă de așa-numitele „gender studies” la universitate îl numim „om de știință”, iar pe teroriștii însetați de sânge și pe violatorii imigranți îi numim „îmbogățire a societăților noastre îmbătrânite și plătitorii pensiilor noastre de mâine”, a declarat acesta în conferința de la Chișinău.
În iunie 2018, Manuel Ochsenreiter s-a arătat solidar cu Iurie Roșca pe numele căruia procurorii au pornit un dosar de corupție. La fel ca în cazul polonezului Piskorski, acesta s-a filmat și a urcat video-ul pe YouTube.
de Isac Mihai | dec. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina
Liderul rus, Vladimir Putin, principalul aliat politic extern al președintelui Dodon
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, considerat unul din principalii exponenți politici pro-ruși de la Chișinău, a declarat că dorește să aibe întrevederi cu liderii de la Kiev, se arată într-un interviu publicat în buletinul „Mijnarodna polityka ta suspilistvo” (Politica internațională și societatea), coordonat de Fondul german „Friedrich Ebert”, transmite Evropeiska Pravda (Adevărul European), citat de Libertatea Cuvântului, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Dodon s-a declarat convins că va primi consimțământul părții ucrainene pentru aceste întâlniri, oficialul dorind să discuta reglementarea problemei transnistrene.
Viziune prezidențială
„La prima întâlnire cu înalții oficiali de la Kiev, voi prezenta viziunea mea asupra reglementării conflictului transnistrean. Sunt convins că partea ucraineană va aprecia modul în care voi prezenta perspective respective”, a spus el.
Menționăm că în vara acestui an președintele Republicii Moldova a declarat de mai multe ori că dorește să aibe contacte oficiale cu lideri de la Kiev. Cu toate acestea, președintele Petro Poroșenko, a declarat că dialogul poate avea loc doar în cazul în care Igor Dodon va recunoaște agresiunea rusească împotriva Ucrainei, inclusiv anexarea ilegală a Crimeei. În cadrul campaniei sale electorale din anul 2016, liderul de la Chișinău a fost acuzat că susține anexarea peninsulei de către Rusia.
Rusia, destinație favorită
Președintele moldovean, Igor Dodon a plecat din nou în Rusia pentru a participa la ședința Consiliului Suprem al Uniunii Economice Eurasiatice, precum și la reuniunea informală a șefilor de state ale CSI. Vizita lui Dodon vine la doar o săptămână după mai multe întrevederi pe care le-a avut președintele moldovean cu oficiali ruși și diaspora moldovenească la Moscova și Sank-Petersburg.
Șeful statului, Igor Dodon, însoțit de Irina Vlah, guvernatoarea Găgăuziei, a declarat că la Sankt Petersburg va avea întrevederi bilaterale cu liderii altor state, precum și cu autoritățile regionale.
Statut contestat
”Republica Moldova participă pentru prima dată la summitul Uniunii Economice Eurasiatice în calitate de stat-observator, după ce la ședința din luna mai, de la Soci, R.Moldova a devenit prima țară-observator în cadrul acestei structuri economice”, afirmă președintele moldovean. La rândul său, guvernul de la Chișinău contestă acțiunile administrației prezidențiale, mizând pe apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
”Obținerea statutului de observator ne va permite să colaborăm cu mai mult succes cu țările Uniunii Economice Eurasiatice în domeniul comerțului, agriculturii, industriei, IT, economiei digitale și în multe alte sfere economice”, declara atunci Dodon.
Propunerea de a oferi R.Moldova acest statut a venit din partea președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin și a fost susținută de liderii țărilor membre ale Uniunii Economice Eurasiatice.
Cei care au votat în mai pentru ca R.Moldova să devină stat observator în cadrul Uniunii Ecomice Eurasiatice, pe lângă Vladimir Putin, au fost președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, cel al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, președintele Kîrgîzstanului, Sooronbay Jeenbekov, dar și primul ministru al Armeniei, Nikol Pașinyan, aliați de încredere ai Kremlinului. (N.G.)
de Isac Mihai | dec. 3, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească
Deputații din Parlamentul de la Chișinău au votat desfășurarea unui referendum republican consultativ în ziua alegerilor parlamentare din data de 24 februarie 2019. La scrutinul din februarie, alegătorii vor avea patru buletine de vot, inițiativa de reducere a numărului deputaților aparține democraților, conduși de oligarhul Vladimir Plahotniuc.
Astfel, în ziua de 24 februarie, alegătorii moldoveni vor răspunde dacă sunt de acord cu reducerea numărului de deputați din Parlament de la 101 la 61, precum și dacă sunt de acord ca deputații să poată fi demiși dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile, fără a detalia procedura ori motivele legală.
Artificiu electoral
Democrații au argumentat că, în acest mod, vor să-i responsabilizeze pe deputați, iar organizarea plebiscitului în ziua alegerilor ar economisi din banii statului. De partea cealaltă, deputații opoziției au criticat inițiativa și au numit-o un artificiu electoral, dar și anti-democratică.
„Deci spuneți-mi, vă rog, în ce condiții el va fi considerat că nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiile sale, că nu a votat ce trebuie pentru un partid politic sau oligarh sau cum? Care sunt argumentele?” a declarat Lilian Carp, deputat PL.
„Este un balon de săpun, deoarece această inițiativă, ca și cea a votului mixt votat în vara anului 2017 de către deputații din majoritatea parlamentară și socialiști, nu consolidează democrația. Mai puțini deputați, mai puține păreri contradictorii, mai puțină rezistență la transformarea sistemului, care, după cum observă toți cetățenii, tinde spre unul autoritar sau poate chiar mai grav” a adăugat și Roman Boțan, deputat PL
La rândul său, deputatul PD, Sergiu Sîrbu a declarat că „nu venim deja să implementăm, noi la această etapă venim să întrebăm poporul dacă agreează ca și concept această idee, după care, evident vom analiza foarte atent practica internațională”.
Opoziția pro-europeană de la Chișinău mizează pe sprijinul UE
Contre electorale
Unii reprezentanți ai societății civile au reamintit despre hotărârea Curții Constituționale din 2014 care nu ar permite organizarea unui referendum concomitent cu un scrutin de alegeri. Democrații au menționat, însă, că inițiativa lor este absolut legală.
Cu 53 de voturi „Pentru” din partea deputaților din coaliția controlată de Vladimir Plahotniuc, propunerea de organizare a plebiscitului a fost aprobată. Anterior, PD-ul a anunțat referendumuri și pe alte 2 subiecte, pentru introducerea vectorului european în Constituție și pentru alegerea judecătorilor de popor. Totuși, formațiunea nu a mai revenit asupra acestor idei, pe fondul criticilor din partea experților și ai unor factori politici europeni. Zilele trecute, șefa Comisiei Electorală Centrală de la Chișinău a declarat că nu poate estima cât ar putea să coste desfășurarea unui referendum, în lipsa unei decizii oficiale.
Promisiuni de un miliard
Rusia ar putea oferi Republicii Moldova un miliard de dolari (0,87 miliarde euro) pentru proiecte de infrastructură, a afirmat la rândul său, preşedintele Igor Dodon, după întâlnirea pe care a avut-o la Moscova cu omologul său rus, Vladimir Putin. Acest ajutor va veni în cazul câștigării alegerilor parlamentare din februarie 2019 de către socialiști.
Igor Dodon, un politician prorus, a discutat cu Vladimir Putin despre asistenţă financiară masivă pentru proiecte de infrastructură. „Accesarea suportului (financiar) – credit, o parte gratis din partea Federaţiei Ruse, a Uniunii Eurasiatice – este o perspectivă foarte clară pentru Republica Moldova”, a declarat Igor Dodon într-un interviu acordat postului moldovean NTV.
Igor Dodon a catalogat drept „un succes” întrevederea pe care a avut-o săptămâna trecută cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. „Este a doua mea vizită oficială în Rusia. Este un succes, în principal datorită deciziilor pe care le-am luat astăzi”, a declarat Igor Dodon într-un interviu acordat agenţiei de presă Tass. „Este vorba despre decizii aşteptate de mult timp de cetăţenii Republicii Moldova”, a adăugat Igor Dodon, fără a oferi detalii.
Experții de la Chișinău consideră că aceste promisiuni au un caracter electoral, similar anunțurilor Particului Comunist din Moldova, care în 2009 anunța că vor primi 500 de milioane de dolari SUA de la Rusia și un miliard de la China.
Summit eurasiatic
Preşedintele moldovean intenţionează să participe la summitul Uniunii Economice Eurasiatice (UEEA), în decembrie, după ce Republica Moldova a primit statut de observator în această organizaţie. „Am primit invitaţia de a participa la summitul UEEA, programat în decembrie”, a declarat Igor Dodon, prezentând rezultatele vizitei în Rusia. „Cooperarea în cadrul Comunităţii Statelor Independente şi cu Uniunea Economică Eurasiatică este esenţială pentru ţara noastră”, a subliniat Igor Dodon.
Republica Moldova a primit în luna mai statutul de observator în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice. Din Uniunea Economică Eurasiatică fac parte Rusia, Belarus, Kazahstan, Armenia şi Kîrgîzstan. Mongolia şi Tajikistan și-au anunţat intenţiile de a adera la UEEA.
de Isac Mihai | nov. 22, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri
Liderul rus Vladimir Putin, îngerul politic al președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon
Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon a condamnat, în Duma de Stat de la Moscova, apelurile unor politicieni proccidentali de la Chişinău de retragere a trupelor ruse din regiunea separatistă Transnistria. „Sunt convins că atât timp cât nu există o soluţie sustenabilă şi viabilă la problema transnistreană, nici un mecanism de menţinere a păcii şi stabilităţii în perioada post-conflict, doar populiştii şi provocatorii pot vorbi despre oprirea actualei operaţiuni de menţinere a păcii, intenţionând în acest fel să destabilizeze situaţia în Moldova şi în întreaga regiune”, a declarat Igor Dodon într-un discurs rostit în Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului Rusiei.
Laude prezidențiale
„În ultimii 26 de ani, putem observa următoarele rezultate-cheie ale operaţiunii de menţinere a păcii: relansarea atmosferei de pace, crearea condiţiilor pentru negocieri de pace, lipsa crizelor care ar putea conduce la folosirea armelor de către părţile implicate în conflict. De aceea, indiferent cât de mult ar încerca politicienii critici din ţară şi din străinătate, cetăţenii moldoveni ştiu sigur că pacea în Transnistria a fost restabilită datorită actualei misiuni de menţinere a păcii”, a subliniat Igor Dodon, citat de agenţia de presă Tass, preluată de KARADENIZ PRESS.
Limba rusă, aparată politic de Dodon
Tot în Duma de Stat, Igor Dodon le-a promis deputaților ruși să apere limba rusă pe teritoriul Republicii Moldova.„Vreau să menționez că aproape toată populația Moldovei vorbește limba rusă. Peste un milion de persoane au declarat că folosesc zilnic această limbă și, din punct de vedere legal, limba rusă are un statut în Republica Moldova. De aceea vă promit că în calitate de președinte, voi apăra limba rusă”, a spus Dodon.
Binecuvântare politică
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon a avut o întrevedere cu Veaceslav Volodin, Preşedintele Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, relatează mass-media de la Chișinău, preluată de KARADENIZ PRESS. “Am trecut în revistă chestiuni ce ţin de evoluţia relaţiilor moldo-ruse, care au căpătat un impuls serios în urma vizitei oficiale pe care am întreprins-o recent la Moscova. Am salutat înțelegerile la care au ajuns Preşedinţii Moldovei şi Rusiei. De asemenea, am apreciat nivelul înalt al organizării și eficiența primului Forum economic moldo-rus, care a avut loc în septembrie curent, la Chişinău. Mi-am exprimat recunoștința față de Veaceslav Volodin pentru posibilitatea oferită de a rosti un discurs la ședința în plen a Dumei de Stat a Adunării Federale a Rusiei” a menționat președintele Igor Dodon.
Totodată, Igor Dodon a subliniat interesul comun în ce privește restabilirea relaţiilor plenare de prietenie şi parteneriat între cele două state, pe toate dimensiunile, inclusiv pe cea interparlamentară. “Am menționat că grupul parlamentar de prietenie moldo-rus este cel mai numeros din Parlamentul Moldovei și este condus de Zinaida Greceanîi. Am convenit să întreprindem măsurile necesare pentru a dinamiza activitatea acestui grup parlamentar. Am reiterat că obiectivul strategic al Președintelui Republicii Moldova este edificarea unei politici externe echilibrate între Est și Vest și respectarea cu strictețe a principiului constituțional al neutralității permanente” spune Dodon. De asemenea, președintele Moldovei și-a exprimat încrederea că, după alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, se vor deschide noi perspective favorabile pentru aprofundarea parteneriatului strategic cu Federația Rusă.
Spectacole electorale pentru diaspora
În perioada 24 și 25 noiembrie, Igor Dodon împreună cu Irina Vlah, guvernatoarea Găgăuziei, vor avea întâlniri cu diaspora moldovenească din Federația Rusă la Moscova și Sankt-Petersburg
Întâlnirea diasporei din Moscova cu Igor Dodon va avea loc în sala de concerte „Cosmos” și va fi urmată, așa cum anunță mass-media, de un concert cu participarea interpreților Natalia Gordienco, Isidor Glib și formația DoReDos. A doua zi, același program se va ține și la Sankt-Petersburg.
Menționăm că diaspora din Federația Rusă va fi reprezentată de un deputat în viitoarea componență a Legislativului de la Chișinău, PSRM mizând pe câștigarea acestui mandat. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 28, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri
Liderul rus, Vladimir Putin, principalul aliat politic extern al președintelui Dodon
Președintele Igor Dodon va efectua o vizită oficială în Federația Rusă pe 31 octombrie, a declarat înaltul oficial în cadrul emisiunii „Glavnîi vopros” de la postul de televiziune NTV Moldova, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Igor Dodon spune că vizita lui va avea loc imediat după întîlnirea lui Recep Tayyip Erdogan cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, președintele Rusiei, Vladimir Putin și președintele Franței, Emmanuel Macron. Șeful statului spune că a avut o rugăminte către președintele turc în ceea ce privește întrevederea lui Erdogan cu cei trei lideri și că despre acest lucru va discuta în cadrul vizitei sale în Turcia.
Ambiții diplomatice
Despre vizita oficială în Federația Rusă, șeful statului moldovenesc spune că va avea o întrevedere cu președintele rus, Vladimir Putin. De asemenea, echipa președintelui, din care vor face parte parlamentari socialiști, va avea întrevederi cu reprezentanții Dumei de Stat a Rusiei.
Totodată, Igor Dodon va merge într-o vizită și la Paris pe 10-11 noiembrie 2018, când va avea loc un summit consacrat încheierii primului război mondial la care vor participa liderii mondiali. De asemenea, șeful statului moldovenesc spune că în viitorul apropiat va avea întrevederi și cu înalți oficiali din Austriei, mizând pe o invitație oficială la Viena. Igor Dodon spune că în cadrul vizitelor le prezintă principalilor parteneri externi poziția președinției privind cele mai importante chestiuni ale politicii interne și externe și ale reglementării transnistrene. (N.G.)
