de Razvan Iorga | mart. 10, 2020 | Analize, R. Moldova, R. Moldova, România, UE
Directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, Gheorghe Cojocaru (sursa Gheorghe Cojocaru)
Directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe, Gheorghe Cojocaru, a declarat într-un interviu pentru portalul Balkan Insight că situația cercetătorilor din subordinea sa este foarte gravă și că unele decizii, care se iau în privința subfinanțării instituției, sunt motivate politic.
Istoricul a mai vobit despre cum au ajuns să fie respinse proiecte Institutului, după o rețetă deja patentată, prin oferirea unui scor minimal din partea juriului pentru anume proiecte care deranjează forțele politice aflate la guvernare. Care este situația reală de la Institutul de Istorie, care funționează de mai mulți ani la cote de avarie, pe larg în rândurile de la mai jos:
Reporter: Care este miza acestui scandal legat de întreruperea parțială a finanțării pentru Institul de Istorie și cum vedeți Dvs. situația?
Tot acest scandal a început de la niște proiecte de cercetare pe care le-a prezentat Institutul de Istorie la Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare (ANCD). Așa s-a întâmplat că proiectul nostru de la istorie contemporană. A fost evaluat ca și celelalte proiecte. El prevedea scrierea a trei volume pe epoca contemporană și recentă, mă refer aici la secolul XX și începutul secolului XXI. Era vorba de o sinteză de istorie națională.
Ca și completare la primele două volume pe istorie antică, medievală și modernă. Deci, un set cinci volume de istorie națională. Practic, un tratat academic de istorie națională în contextul larg românesc și european.
Așa s-a întâmplat ca acest proiect de istorie contemporană, care include trei volume, să fie judecat și evaluat de trei experți. Doi din România și unul de aici, din ce cunoaștem. Primii doi experți ne-au dat peste 90 de puncte din 100, iar cel de-al treilea ne-a dat 52 de puncte și practic ne-a scos din competiție.
Noi am așteptat ca ANCD să analizeze situația și să ne dea un răspuns de ce există acest decalaj între experți. Din păcate, Agenția a respins în bloc toate contestanțiile. Noi am depus această contestație în termenul prevăzut de lege, dar contestațiile au fost respinse în bloc, iar a noastră nici măcar nu a fost examinată și practic nu a fost admisă.
Ori pentru noi este straniu, deoarece o agenție care a fost împrumutată din practica europeană, o agenție independentă, care ar trebui să gestioneze acest proces de cercetare și de finanțare a cercetărilor, a fost straniu pentru noi să constatăm că nu și-a pus problema soluționării constestațiilor. Orice instituție de genul acesta trebuie să aibă un mecanism, o instituție care rezolvă toate aceste constestații.
Aici s-a comis și o eroare și astfel s-au pus bazele unei nedreptăți. Am așteptat să fim invitați să discutăm pe marginea acestei situații. Din păcate, ANCD-ul nu are această instituție care să se ocupe de rezolvarea contestațiilor. Și de aici a început scandalul.
R: Simțiți implicarea politicului pe această chestiune. Președintele Dodon chiar a făcut o serie de afirmații despre înlocuirea Istoriei Românilor în acest an electoral?
Da, sigur că există un context politic ostil istoriei românilor și limbii române, categoric. Noi ne-am așteptat ca, odată ce această guvernare subscrie la un gen de politică echilibrată, acest echilibru să se manifeste și în planul atitudinii față de ceea ce se întâmplă în plan intern.
O anumită toleranță, o intrare în normalitate. S-au încercat asemenea abordări.
Noi discutăm aici la Institul de Istorie. Din ce motive nu a fost sprijinit financiar acest proiect. Proiectul nu cere o susținere exorbitantă din punct de vedere financiar. Până la urmă, noi ne gândeam că nu sunt bani, sau sunt prea puțini.
Iată că de la cel mai înalt nivel se spune că s-au dat bani mulți, deși noi știm alte cifre. Nu știu dacă au tangențe cu realitatea. Noi știm că, astăzi, Institutul de Istorie funcționează cu nici 50% din bugetul necesar.
R: Așadar, sunteți subfinanțați și acum?
Da, sigur. Noi funcționăm, practic, într-un picior. Iar în ceea ce privește contextul politic, acest lucru rezonează și asupra Institutului de Istorie. Mai ales că s-au făcut declarații la cel mai înalt nivel guvernamental și că există proiecte politizate și despre „pseudo-cercetători” și lucrurile acestea ne pun pe gânduri.
Ne demonstrează că în fapt, nu banii sunt la mijloc aici, ci este vorba despre o anumită abordare politică.
Și Republica Moldova, fiind un stat asociat la Uniunea Europeană, nu ar trebui să tolereze o asemenea atitudine. Deoarece noi suntem cercetători, există un cadru european al cercetătorilor care trebuie respectat.
Cercetătorii nu trebuie împărțiți în „pseudo-cercetători” declarați dușmani care trebuie priviți cu ostilitate și „cercetători binevoitori” care trebuie priviți altfel.
Această împărțire înseamnă o discriminare și o îngrădire a dreptului la cercetare. Ceea ce vine în contradicție cu Consituția R. Moldova și cu alte acte europene în materie. Acest lucru ar trebuie să fie înțeles de cei ce fac asemenea declarații.
Eu îmi amintesc că domnul premierul actual a făcut și o serie de declarații în sprijinul istoriei, anul trecut. Atunci, dânsul a avertizat Ministerul Educației să nu se implice în programele școlare la Istoria Românilor și Limba Română.
Iată că am auzit și alte declarații care ne pun în gardă și ne oferă anumite răspunsuri la întrebările la care, până acum, noi nu am avut răspuns.
R: Domnul premier Ion Chicu a postat un mesaj acid la adresa cercetătorilor, după care l-a șters imediat. Cum l-ați interpretat?
Aici trebuie să ne dea niște explicații, fie își menține punctul de vedere, fie își cere scuze. Sau e altceva la mijloc. Această declarația a dânsul nu a făcut decât să toarne gaz pe foc.
R: Mai mult, dânsul a spus că sunteți finanțați din afara țării. Voiam să vă întreb aveți proiecte din afara țării?
Nu știu dacă se referă neapărat la noi (la istorie). Nu știu exact la ce referă. Aici este de râsul lumii pentru că Fondul Monetar Internațional de unde dă banii?
Eu chiar n-am înțeles ce are dânsul în vedere, noi nu avem asemenea proiecte. Noi încercăm să găsim astfel de proiecte. Guvernul ar trebui să ne încurajeze să facem acest lucru.
Însă nu poți face proiecte și nu te ia nimeni în considerare dacă nu exiști ca instituție. Trebuie să ai un suport minim financiar care să fie oferit din banii de la buget și având o instituție funcțională poți să pretinzi să te incluzi în anumite proiecte.
Eu nu știu dacă aici trebuie să condamnăm pe cineva dacă are proiecte internaționale. Dimpotrivă, trebuie să încurajăm. Nu trebuie să fie care un reproș că cineva ar avea un proiect din afara țării. Eu așa înțeleg.
R: Au plecat cercetători de institut din cauza crizei financiare în care vă aflați?
Da, unii au plecat. Se ajunge până la situații bizare. Mi se plângea o doamnă de la noi de Institut că ea ar fi vrut să plece, are doi copii școlari. Mi-a spus că a vrut să plece în Italia, dar acolo este epidemie de Coronavirus.
Sau sunt alții care au doi-trei copii mici și eu acum încerc să îi țin la Institut pentru că sper că totuși vom trece peste această criză cu Ministerul Educației, Guvern. Nu se poate ca Institutul de Istorie să dispară.
R: De când nu s-au mai plătit salariile la Dvs.?
Nu s-au mai plătit din luna ianuarie, dar acum s-au dat bani pe proiectul câștigat și vor fi plătiți pentru lunile ianuarie și februarie. Dar, din păcate, unii dintre colegii noștri vor avea o pătrime de normă, așa ca să îi menținem și să păstrăm subdiviziunile Institutului.
Un sfert din salariu înseamnă 2.000 și ceva de lei. Și atunci, vă dați seama, cum poți să supraviețuiești cu 2.000 de lei o lună de zile?
Cel mai trist lucru este că noi vrem să ni se facă dreptate. Să ni se spună clar cum s-a întâmplat, ce s-a întâmplat, de ce nu s-au urmat toate procedurile acestea de analiză/evaluare a proiectelor și până la urmă crem să auzim un răspuns oficial.
Situația este complicată și deocamdată noi încercăm să intrăm într-o activitate științifică. Dar tocmai din aceste motive, nu reușim. Totuși, Institutul trebuie să funcționeze în continuare și cercetătorii să fie încadrați pentru că ei fac față sarcinilor asumate.
R: Au fost tentative de a vă impune noi cercetători?
Nu, nu au fost asemenea tentative, dar aici trebuie să existe finanțare, proiecte, altfel nu se poate. Știu că se discută despre acest lucru, dar nu au fost.
Vă mulțumim!
de Isac Mihai | feb. 26, 2020 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE
Liderul rus Vladimir Putin, îngerul politic pentru Igor Dodon
Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat că aşteaptă că până la mijlocul acestei veri în Republica Moldova să vină într-o vizită oficială fie liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, fie premierul rus Mihail Mişustin. Vizita ar urma să aibă loc la doar câteva luni înainte de alegerile prezidenţiale, preconizate pentru toamna anului 2020. „Noi aşteptăm vizita lui Putin sau a lui Mişustin. Presupun că până în iunie-iulie aceste vizite ar putea avea loc”, a declarat Igor Dodon într-o emisiune la postul de televiziune „Primul în Moldova”, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Dodon a precizat că în cadrul vizitei va fi semnat un acord care le va permite cetăţenilor moldoveni care muncesc în Federaţia Rusă să beneficieze de pensie. Şeful statului a mai adăugat că pentru luna mai este confirmată vizita preşedintei Parlamentului de la Moscova, Valentina Matvienko, care va prezida lucrările unui forum al regiunilor din Federația Rusă care au încheiate parteneriate cu regiuni din Republica Moldova, în special Găgăuzia. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | feb. 26, 2020 | R. Moldova, România, Știri, UE
Igor Dodon mizează pe votul anti-românesc
Președintele de la Chișinău, Igor Dodon, promite că după prezidenţiale va propune modificarea Constituţiei pentru a nu admite un referendum de unire cu România, relatează mass-media din stânga Prutului, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Igor Dodon revine astfel la o idee pe care a mai lansat-o anterior în spaţiul public. Preşedintele consideră că articolul 142 din Constituţie trebuie exclus, pentru că acesta ar permite unioniştilor să organizeze un referendum de unire cu România, lucru care, în opinia lui Igor Dodon, nu există nicăieri în alt stat. De această dată, Igor Dodon promite că va propune Parlamentului modificarea Legii Supreme imediat după prezidenţialele din acest an.
Ofensivă electorală
Într-o clară declarație electorală destinată alegătorilor anti-români, Igor Dodon consideră că cei care cer lichidarea statului trebuie să fie pedepsiţi. Însă, preşedintele afirmă că acest lucru nu poate fi făcut atât timp cât Constituţia poate fi interpretată în cadrul unor procese de judecată internaţionale, dar şi de către unionişti, din cauza articolului 142, care le-ar permite cetăţenilor să promoveze mesajul unirii cu un alt stat, prin faptul că această chestiune poate fi supusă unui referendum, ceea ce înseamnă că este una legală. „Sunt sigur că poporul ne va sprijini. Putem organiza şi un referendum pe acest subiect”, a spus Igor Dodon la o ediţie specială de la Accent TV, post TV afiliat socialiștilor. El a mai adăugat că în politică nu trebuie să fie loc pentru cei care întreprind acţiuni „de distrugere a statalităţii”.
Obsesie cu repetiție
Ideea președintelui Republicii Moldova Igor Dodon nu este una nouă. Acesta a declarat în 2018, într-un interviu pentru Adevărul, că odată ce socialiştii vor obţine majoritatea parlamentară, se va recurge la amendarea articolului 142 din Constituţie. În 2015, Igor Dodon afirma pentru presa rusă că Partidul Socialiştilor, aflat la acea vreme în opoziţie, va propune Parlamentului amendarea articolului 142, lucru care nu s-a mai întâmplat.
Mass-media de la Chișinău menționează că articolul 142 din Constituţie menționează că: „Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum”. Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale din Republica Moldova Alexandru Tănase a declarat anterior că Legea Supremă permite moldovenilor lichidare statului. Astfel, Tănase confirmă îngrijorările lui Igor Dodon, care a propus modificarea Constituţiei, în aşa fel ca să nu fie posibilă lichidarea statului şi Unirea cu România. „Şi aici este decizia moldovenilor. Dacă moldovenii decid că acest stat nu mai are rost să-l păstreze din cauză că beneficiază doar elitele, dar nu şi ei, nu au decât să ia o decizie să lichideze acest stat. Constituţia moldovenească permite acest lucru. Dacă vor să-l păstreze, să fie buni şi să se implice. Să nu voteze idioţi, să se debaraseze de trecutul sovietic, să nu-şi păstreze reflecţiile staliniste, care au fost inoculate în mentalitate de-a lungul anilor. Să aleagă altceva care îi va duce în altă direcţie, altă paradigmă nu există”, a declarat Tănase. (N.G.)
de Razvan Iorga | feb. 3, 2020 | Analize, Federatia Rusa, R. Moldova, UE
Președintele rus Vladimir Putin îl conduce în sala de ședințe pe președintele R. Moldova, Igor Dodon
La un deceniu după ce R. Moldova a urmat calea europeană, fosta republică sovietică pare acum să ia o cale în sens invers. În 2020, Republica Moldova va avea provocări serioase, un an care va fi dedicat luptelor pentru putere la Chișinău, se arată într-o analiză a Balkan Insight, întrucât președintele socialist Igor Dodon va candida pentru un al doilea mandat prezidențial.
Bătălia se va concentra pentru o mai multă influență în parlament, unde speră el să creeze o majoritate de cel puțin 50 + 1 deputați din 101.
„Cel mai important eveniment vor fi alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului 2020. Socialiștii și Dodon vor juca totul să câștige un nou mandat prezidențial – iar el [Dodon] va folosi instituțiile și resursele statului pentru a realiza acest lucru”, a declarat petru BIRN analistul politic, Victor Gotisan.
Un fan deschis al președintelui autoritar din Belarus, Viktor Lukașenko, Dodon se va concentra în 2020 pe câștigarea puterii depline în R. Moldova. Deși deține deja Președinția, așa-numitul guvern „tehnocrat”, condus pe fostul său consilier Ion Chicu, nu are încă și o majoritate în parlament.
Majoritatea altor instituții cheie, cum ar fi Parchetul General, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Securitate și Informații și Ministerele Apărării și Internelor sunt în mâna foștilor consilieri. Ministerul Justiției și Curtea Constituțională sunt conduse de aliați apropiați.
Alegerile la orizont – dar când?
Analiștii politici din Chișinău se mai concentrează și pe un posibil scenariu al alegerilor legislative anticipate și mai ales pe momentul în care Dodon ar putea dori să le declanșeze.
„Un al doilea eveniment important ar putea fi demiterea guvernului lui Ion Chicu și alegerile parlamentare anticipate”, a declarat pentru BIRN Mihai Mogildea, expert asociat al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).
El susține că, dacă Dodon va obține al doilea mandat de președinte, alegerile legislative ar putea fi declanșate după alegerea sa decât înainte, ca cea mai bună modalitate de a stimula poziția socialiștilor în Parlament.
Un alt scenariu este organizarea alegerilor anticipate înainte de alegerile prezidențiale care vor avea loc în noiembrie 2020, demiterea cabinetului și demisia primului ministru.
Pentru a evita acest lucru, socialiștii încearcă să convingă parlamentarii din fostul Partid Democrat de guvernare să li se alăture. Pe 6 decembrie, mass-media a scris că Dodon și unii deputați socialiști au invitat 17 dintre cei 26 de deputați ai Partidului Democrat la un grătar pentru a-i convinge să se alăture Partidului Socialist, PSRM.
Gotișan a spus că Partidul Democrat trebuie să fie preocupați de astfel de invitații. „Dacă va rămâne unit în Parlament până în primăvara anului viitor și va reuși să contracareze progresele PSRM … Partidul Democrat va începe să conteze încă o dată ca partid politic”, a declarat el pentru BIRN.
Pe de altă parte, un alt analist politic, Ion Tabartă, a declarat pentru BIRN că nu este imposibil ca Dodon să declanșeze alegeri parlamentare alături de cele prezidențiale.
„Avem o sugestie foarte clară aici [despre cum s-ar putea întâmpla acest lucru]: el ar putea cauza căderea guvernului sau demisia primului ministru”, a spus el.
Transnistria, calcaiul lui Ahile
O altă durere de cap o constituie regiunea transnistreană și sprijinul rusesc primit de aceasta, care va rămâne în centrul dezbaterilor interne, dar și al politicii internaționale a regiunii.
Tanc sovietic din regiunea separatistă transnistreană
Întrucât perspectivele realizării reformelor și obținerea mai multor ajutoare financiare externe din partea partenerilor occidentali nu se întrezăresc, președintele Dodon poate încerca să reînvie „dosarul transnistrean” și să dezvolte o nouă abordare populistă pentru reunificarea statului.
„Marele semn de întrebare și pericolul sunt că, în încercarea de a asigura un nou mandat de președinte, Dodon face greșeli în Transnistria, sacrificând suveranitatea și independența țării”, a spus Gotișan.
El susține că, într-un context electoral, Dodon va înclina tot mai mult să facă concesii Moscovei și să accepte planuri și „soluții” pentru federalizarea țării.
Analistul a subliniat că un astfel de scenariu ar legitima doar prezența pe termen lung a Rusiei în regiune, precum și în R. Moldova, „ceea ce din perspectiva securității și a aspirațiilor de integrare europeană ale țării este foarte periculos”, a adăugat el.
Perdelele de fum de pe împrumuturile externe
În timp ce fostul premier Maia Sandu a luat o poziție clară pro-europeană în 2019, noul cabinet al lui Ion Chicu, compus aproape în întregime din fostii consilieri ai lui Dodon, a ales calea socialistă.
Poziția oficială a noului cabinet este că țara ar trebui să ia o poziție „echilibrată” între Vest și Est, situând Moldova într-o zonă neutră, din punct de vedere politic, economic și militar.
„Ne întoarcem la dinamica anilor ’90, luând poziția „elvețiană ”a unei… politici neutre, dar, de fapt, este o politică orientată tot mai mult către est”, a spus Tăbârță.
Întrucât noul guvern este puțin probabil să efectueze vreo reformă convenită, în special în domeniul justiției, unde Bruxellesul a făcut presiuni asupra Chișinăului, este puțin probabil ca ajutorul financiar occidental să ajungă în R. Moldova.
Ajutorul macro-financiar de la Bruxelles s-ar putea să fie din nou înghețat, așa cum a fost în 2018, invocându-se o dezangajare de la normele democratice. Un împrumut promis de 200 de milioane de euro de la București, negociat de fostul premier Sandu, poate să nu mai ajungă niciodată.
„UE a fost clar: trebuie să realizăți reforme și putem discuta. Reforme care înseamnă o adevărată luptă împotriva corupției, depolitizarea instituțiilor publice și independența sistemului de justiție”, a spus Gotișan.
Expertul politic Mihai Isac a declarat pentru BIRN că guvernul actual este la putere, doar pentru a-i asigura lui Dodon un nou mandat prezidențial. Acesta a fost „practic, un cabinet pentru alegerile prezidențiale din 2020”, a spus el.
„Aducând câteva fețe noi în guvern, precum noul ministru de externe, Aureliu Ciocoi, Dodon a încercat să câștige ceva timp în relațiile cu partenerii europeni”, a adăugat el.
Între timp, premierul Chicu a vizitat Moscova pe 21 noiembrie, după ce se instalase de o săptămână de guvernare, pentru a discuta despre un împrumut de 500 de milioane de euro din partea Rusiei.
Nu a oferit detalii despre condițiile acestui împrumut – dar Rusia nu a împrumutat niciodată bani moldovenilor în ultimul deceniu, ci s-a concentrat doar pe privatizarea unor industrii strategice din R. Moldova.
„Moldova va fi în curând transformată într-un șantier”, a promis noul premier – deși condițiile împrumuturilor menționate, rata dobânzii și perioada de rambursare nu au fost stabilite sau dezvăluite. Dodon și Chicu explorează, de asemenea, parteneriate comune cu China pentru a începe construirea drumurilor în R. Moldova în 2020.
„Chicu a vorbit deja cu oficialii Moscovei despre construirea unui aeroport la Ceadir Lunga din Gagauzia [în sud] și preluarea portului Giurgiulești [singurul port al Moldovei, cu acces indirect la Marea Neagră]”, a spus Tăbârță pentru BIRN.
El spune că Rusia este foarte interesată de aceste active economice strategice din sudul țării, aproape de regiunile Dunării și Odessa.
Totuși, Gotișan consideră că Chicu și Dodon vor începe treptat să se rotească spre Est. „Nu o pot face acum direct, deoarece este prea periculos și riscă să piardă alegătorii în 2020”, a spus el.
„Se va face cu o schimbare ceva mai lentă – dar nu am niciun dubiu că se va face”, a concluzionat el.
Autor: Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | nov. 19, 2019 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE
Igor Dodon mizează politic pe Federația Rusă
Premierul Republicii Moldova, Ion Chicu va efectua o vizită în Rusia în cursul acestei săptămâni, au declarat oficialii de la Chișinău, în cadrul unui briefing, după o şedinţă cu preşedintele fostei republici sovietice Igor Dodon şi preşedinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, citați de mass-media de la Chișinău.
„Această întâlnire a fost convenită de multă vreme de şefii Cabinetelor de miniştri din Republica Moldova şi Rusia, însă, din motive necunoscute, aceasta aşa şi nu a avut loc, în pofida importanţei relaţiilor economice cu Federaţia Rusă. Totodată, s-au acumulat multe probleme, printre care se numără problemele transportatorilor, exportul blocat de produse agroalimentare, livrările de gaze în Moldova şi extinderea listei de produse de export în Rusia, precum şi extinderea termenelor pentru exportul de produse fără taxe vamale”, a declarat noul premier de la Chișinău, un aliat fidel al președintelui pro-rus Igor Dodon.
Sprijin prezidențial
Surse politice de la Chișinău, citate de mass-media de peste Prut, au declarat că premierul ar putea fi însoțit de președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, cunoscut pentru fidelitatea sa față de Kremlin. Pe lângă întrevederea cu premierul rus Dmitri Medvedev și alți miniștri din guvernul rus, Ion Chicu ar mai putea fi primit de către patriarhul rus Kirill.
Premierul mai are programată o întrevedere cu diaspora moldovenească din Federația Rusă, un ritual inițiat de către președintele Igor Dodon.
Din componenţa delegaţiei vor face parte Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Aureliu Ciocoi; Ministrul Economiei şi Infrastructurii, Anatol Usatâi; Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Ion Perju; Guvernatorul UTA Găgăuzia, Irina Vlah; dar şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al SA „Moldovagaz”, Vadim Ceban.
Patriarhul rus Kirill, unul din îngerii geopolitici ai președintelui Dodon
Speranțe occidentale
El a mai declarat că pentru această săptămână are planificate mai multe alte evenimente în ţară şi peste hotare, inclusiv participarea, la invitaţia şefului BERD, Suma Chakrabarti, la Summit-ul Parteneriatului Estic pentru Investiţii, care va avea loc pe 22 noiembrie la Londra. „Voi merge acolo pentru a discuta cu prim-miniştrii ţărilor vecine despre aprofundarea relaţiilor, iar cu reprezentanţii BERD – despre creşterea finanţării proiectelor de infrastructură”, a spus el.
Vizita noului premier vine pe fondul îngrijorării statelor occidentale cu privire la viabilitatea noului format al puterii de la Chișinău, din care a fost exclus recent blocul pro-european ACUM, condus de ex-premierul Maia Sandu.
Vizită cu năbădăi
Anterior președintele Igor Dodon a exercitat presiuni constante asupra Maiei Sandu pentru a pleca la Moscova, aceasta evitând totuși o întrevedere oficială pe teritoriu rus cu premierul Medvedev.
„(…)Întrebarea principială este când va merge prim-ministrul. Acum se discută două eventuale termene. Primul este a doua jumătate a lunii noiembrie. Cred că e corect, fiindcă știți că eu am fost și la Bruxelles. Trebuie să fie un echilibru, asta și a stat la baza coaliției. Noi nu suntem contra acordului de asociere, dar și conducerea trebuie să se întoarcă cu fața la partenerii noștri din Est. Miniștrii au fost deja, dar trebuie să și lucreze, dar îi vom impune să meargă. Nu vom permite să fie unilateral. Trebuie o politică externă echilibrată”, a declarat Dodon anterior.
Surse din cadrul blocului ACUM au declarat anterior pentru KARADENIZ PRESS că Maia Sandu nu a dorit să viziteze Federația Rusă până la primirea unor garanții clare asupra reducerii sprijinului politic rus pentru autoritățile de la Tiraspol, demararea procesului de reglementare a datoriei transnistrene către Gazprom, ridicarea unui număr de sancțiuni și reducerea prețului la gaze. Având în vedere că nu a primit garanțiile dorite, Maia Sandu a refuzat să se deplaseze până la demiterea guvernului condus de ea acum câteva zile. (Mihai Isac)
