de Isac Mihai | oct. 27, 2018 | Orientul Mijlociu, R. Moldova, Știri, Turcia
Presedintele de la Chisinau, Igor Dodon, mizeaza pe sprijinul omologului sau turc, Recep Tayyip Erdogan
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, va pleca la Istanbul pe 29 octombrie, cu ocazia Zilei fondării Republicii Turcia, la invitația președintelui turc Recep Tayyip Erdogan. În cadrul vizitei se preconizează participarea şefului statului moldovenesc la ceremonia de deschidere a celui de-al treilea aeroport din Istanbul, care va deveni şi cel mai mare aeroport din lume, menționează Administrația Prezidențială de la Chișinău, citată de KARADENIZ PRESS.
Declaraţia a fost făcută de președintele Igor Dodon în cadrul întrevederii sale cu ambasadorul turc în Republica Moldova, Gürol Sökmensuer, cu care a discutat rezultatele vizitei Președintelui Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdogan, în Republica Moldova și pașii planificați de cele două prăţi pentru perioada următoare.
Igor Dodon a mulțumit părții turce pentru asistența acordată în organizarea vizitei, subliniind necesitatea unor eforturi de punere în aplicare a înţelegerilor și acordurilor semnate. Părțile au mai discutat despre importanța implementării unor proiecte comune în domeniul economic și cel social. Este vorba despre intrarea unor bănci turcești pe piața bancară a Republicii Moldova, dar și despre diverse proiecte pentru realizare la Chișinău și Comrat, a declarat liderul de la Chișinău.
Igor Dodon va fi însoțit în această vizită și de Irina Vlah, guvernator al autonomiei găgăuze, și una din principalele favorite la alegerile pentru postul de guvernator al UTAG din mai 2019. Guvernatoarea Vlah mizează pe obținerea unui sprijin politic oficial din partea președintelui turc Recep Tayyip Erdogan pentru viitorul exercițiu electoral.
Menționăm că săptămâna trecută, liderul de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan, a efectuat o vizită oficială în Republica Moldova, vizitând și autonomia găgăuză. Erdogan a promis creșterea semnificativă a investițiilor în autonomia găgăuză, precum și deschiderea cât mai rapidă a unui consulat general turc.(N.G.)
de Razvan Iorga | oct. 24, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Ucraina
Mitropolitul Moldovei, Vladimir (stânga), împreună cu Patriarul rus Kiril. Foto: mitropolia.md
Vizita Patriarhului rus Kiril în Republica Moldova a comportat mai multe amânări și schimbări de program din cauza mai multor factori ce țin de dinamica externă a problemelor Bisericii Ruse, dar și de o serie de calcule politice interne pentru forțele proruse din această țară, susținute activ de Moscova pe toate liniile, inclusiv cea religioasă.
Deși de un mai bine de un an de zile vorbește despre vizita Patriarhului Kiril la Chișinău, Igor Dodon nu a reușit să-l aducă pe acesta la Congresul Mondial al Familiilor din luna septembrie, un eveniment ultra-conservator sprijinit activ de Moscova împotriva valorilor occidentale.
Patriarhul Kiril avea atunci probleme mult mai importante legate de primirea autocefaliei de către Patriarhia de la Kiev din partea Patriarchiei de la Constantinopole. Cu toate acestea, Kiril și-a trimis solii în susținerea inițiativei organizate de Dodon și PSRM la Chișinău.
În ciuda acestui ascpect, Dodon a insistat pentru o nouă vizită a lui Kiril în Moldova și a fost anunțată inițial pe vizită ce ar fi trebuit să se întindă pe patru zile, de pe 26 până pe 29 octombrie, în patru orașe: Chișinău, Bălți, Comrat și Tiraspol. Un adevărat tur de forță menit să sporească imaginea PSRM-ului și a lui Dodon în prag de alegeri parlamentare. Acestea ar urma să se desfășoare pe 24 februarie 2019, după o amânare anterioară.
Cu toate acestea, Dodon a scris luni pe pagina sa de Facebook că Patriarhul rus se va afla în R. Moldova doar pentru 27-28 octombrie și nu va mai merge la Tiraspol. „Potrivit programului, sâmbătă seara Sanctitatea Sa va oficia un serviciu divin la Catedrala „Naşterea Domnului” din Chișinău. De asemenea, în premieră, Patriarhul Kirill va vizita orașele Comrat şi Bălţi”, a precizat Igor Dodon.
Vizită mai scurtă
Vizita lui Kiril a fost scurtată practic la două zile, iar Tiraspolul a fost șters din program, fără nicio explicație. Reprezentanții Mitropoliei ne-au declarat că aceste scurtări nu sunt atât de relevante, ci mai important este că liderul spiritual rus va ajunge din nou în Moldova.
„Inițial se vorbea că vizita va dura patru zile, însă din cauze obiective, programul vizitei se limitează doar la două zile. Detalii nu cunoaștem și chiar nu suntem preocupați să aflăm detaliile. Noi suntem împăcați cu gândul că întreprinde o vizită, măcar de două zile. La Tiraspol Preafericitul Patriarh nu va merge. Nu izbutește în două zile să viziteze mai multe eparhii”, a declarat episcopul Ioan de Soroca pentru Balkan Insight.
El a mai detaliat și cum ar urma să aibă loc vizita lui Kiril după noul program.
„Preafericitul Patriarh întreprinde o vizită de două zile în R. Moldova. La data de 27 octombrie va veni în Moldova. Imediat va merge în orașul Comrat, adică în Eparhia de Cahul și Comrat, acolo va sluji un tedeum, se va adresa către drept măritorul popor din sudul țării. După care către ora 17 va veni la Catedrala Mitropolitană din Chișinău, unde va fi așteptat de către toți ierarhii bisericii ortodoxe din Moldova, în frunte cu Înalt Preasfințitul Mitropolit Vladimir…” „În dimineața zilei de 28 octombrie va merge în orașul Bălți unde va fi slujită sfânta liturghie”, a mai spus înaltul prelat al Mitropoliei Moldovei.
Moldova securizată
Însă analiștii în probleme teologice văd diferit motivul scurtării vizitei lui. În primul rând, la finele acestei săptămâni, Patriarhul rus va avea o întâlnire cu mai mulți preoți din Ucraina, încă loiali Moscovei în ceea ce înseamnă o sondare a loialități acestora pentru viitoare acțiuni canonice împotriva nou-recunoscutei Patriarhii de Kiev.
Evident, acest lucru implică timp, iar Moldova este securizată din punct de vedere al loialității, rămânând astfel doar asocierea sa imagologică cu PSRM și Dodon, precum și toți slujitorii bisericești raliați în jurul acestora.
„În acest moment, Ucraina și situația Bisericii de acolo e mai importantă. Așa cum era și de anticipat, vizita urma să fie mai mult pentru „intern”, un fel de tur electorial pro-PSRM și/sau pro-Igor Dodon, pentru a le sporiri imaginea lor politică înainte de alegerile parlamentare.
Între timp, Patriarhul Kiril și-a cam dat seama că situația BOM este sub control și nu se văd la orizont anumite tendințe separatististe, ca în cazul Ucrainei. Astfel, a hotărât că situația și problemele regionale sunt mai importante decât cele interne ale unei țări. Anume din acest considerent și-a diluat puțin vizita”, a declarat pentru BI specialistul în probleme teologice Victor Gotișan.
La rândul său, expertul Vlad Cubreacov este de părere că scurtarea vizitei Patriarhului Kiril în R. Moldova ține și de probleme de sănătate pe care acesta le are.
Biserica Rusă încearcă acum să testeze loialitatea supușilor săi din teritoriul său canonic pentru a asigura că nu vor mai există mișcări centrifuge ca cea înregistrată în Ucraina. Pentru Moscova, forța bisericii sale este foarte importantă în a-și proiecta interesele politice atât în interior, cât și în afara granițelor. De asemenea, Rusia va pune la dispoziție toată influența sa bisericească pe atingerea scopurilor politice din partea unor partide aliate ale Rusiei, așa cum este în cazul în R. Moldova cu PSRM și liderul sa de facto încă, președintele Igor Dodon.
Corespondență de la Chișinău de Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | oct. 2, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Președintele Igor Dodon aprinde lumânări în Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Chișinău, iar Alexei Komov este pe fundal în centru.
Liderul extensiei rusești a Congresului Mondial al Familiilor (WCF) din cadrul Organizației Evanghelice creștine din SUA, Alexei Komov, a declarat într-un interviu pentru Balkan Insight, citat de EvZ Moldova, că intenționează să extindă programul conservator de educație pe care îl gestionează și în Moldova.
Într-un interviu acordat BIRN, Alexei Komov a declarat că curicula programului „Conversația clasică”, o versiune rusă a programului inițial al WCF din SUA, a fost lansat acum doi ani și acum are peste 1.000 de studenți în mai mult de 100 de orașe din Rusia, Ucraina și Belarus .
Moldova ar fi următorul pas, a declarat el pentru BIRN pe marginea întâlnirii anuale a WCF din acest an în capitala Republicii Moldova, Chișinău.
Komov este cunoscut pentru legăturile sale cu Konstantin Malofeyev, un oligarh rus ultra-ortodox ce se învârte în cercurile de putere de la Kremlin. Acesta se află pe lista de sancțiuni a SUA și Uniunii Europene în legătură cu suspiciunea de a finanțare a insurgenței pro-rusești din estul Ucrainei.
WCF este o organizație evanghelică fondată în SUA care se opune vehement drepturilor de comunității LGBT. Komov este reprezentantul WCF pentru fosta Uniune Sovietică, mai precis în țări care se află centrul unei lupte pentru influență dintre Rusia și Occident, Moldova numărându-se printre ele.
Komov a mai declarat în cadrul interviului că a discutat deja programul de educație făcută de acasă cu președintele pro-rus al Republicii Moldova Igor Dodon și liderii Bisericii Ortodoxe, printre care Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel.
„Am anunțat pe social media că vin la acest WCF în Moldova și, dacă cineva este interesat, bineînțeles, ne putem întâlni. Și au fost câțiva oameni, în special adolescenți din R. Moldova, care erau foarte interesați „, a spus Komov pentru BIRN.
„Transmiteți-vă valorile”
Komov este cunoscut ca un puternic critic al liberalismului și promotor al așa-numitelor valori tradiționale ale familiei, care descriu Rusia ca „apărător al adevăratei credințe” împotriva valorilor decadente ale Occidentului liberal.
„Ei (copiii din sistemul educațional de stat- n.r.) nu pot vorbi limbi străine, nu au o înțelegere de bază a principalelor subiecte și petrec 11 ani la școală izolați din societate numai cu oameni de aceeași vârstă”, a spus el.
„Există multe probleme și nivelul academic este în scădere, astfel încât oamenii absolvă cu note bune, dar nu cunosc faptele de bază cum ar fi cine, cine sunt Roosevelt, Churchill, Lenin… (Școala clasică -n.r.) nu este cel mai bun mediu pentru a transmite valorile, dacă se dorește acest lucru”.
Spre deosebire de aceasta, Komov a spus că programul de găzduire a familiei WFC oferă „socializare pozitivă pentru copii” prin „comunități” care se întâlnesc în fiecare săptămână.
El le-a spus BIRN că copiii familiilor WCF au fost, în medie, mai bine educați „academic și moral” decât majoritatea elevilor de stat. Copiii din program iau examene de stat la sfârșitul cursului.
Conexiunea cu Malofeev?
Komov, care anterior a fost director senior al Fundației Ortodoxe a Sfântului Vasile a oligarhului rus conservator Konstantin Malofeeev, a negat că programul conține o agendă politică deschisă.
„Nu are nimic de a face cu politica Kremlinului”, a spus el. „Avem peste 85 de reprezentanți și membri din țări diferite…iar Rusia este doar una dintre ele”
Komov a negat că Malofeeev are legătură cu WCF, în ciuda apariției sale ca unul dintre principalii vorbitori la un eveniment WCF de la Moscova, în sepetembrie 2014.
Potrivit unor rapoarte neconfirmate de mass-media din Moldova, Malofeev s-ar fi întâlnit cu Dodon – care a găzduit evenimentul WCF la Chișinău în septembrie – în timpul unui pelerinaj de către președintele Moldovei la mănăstirile ortodoxe din Muntele Athos în luna august 2017.
Acolo, cei doi ar fi discutat despre organizarea WCF la Chișinău, înainte de alegerile parlamentare din țară care trebuiau să aibă loc până la sfârșitul lunii noiembrie 2018, dar au fost amânate ulterior pentru februarie 2019. Dodon a sperat că socialistii săi să valorifice evenimentul în sondaje.
Dodon nu a confirmat și nici nu a negat dacă a avut loc întâlnirea de la Muntele Athos. Întrebat despre asta, Komov a părut bulversat.
„Da, probabil”, a răspuns el, întrebându-se dacă întâlnirea a avut loc.
Apoi a adăugat: „Dar cred că a fost cu mult timp în urmă, dacă a fost. Nu știu despre această întâlnire. Nu știu. Sau ar putea fi. Konstantin Malofeev este un om de afaceri ortodox. El are un ritm de viață activ, astfel încât se întâlnește cu mulți oameni. S-ar fi putut întâmpla, nu știu”, a completat Komov.
de Razvan Iorga | sept. 12, 2018 | Editorial, Principal, R. Moldova, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Am asistat la finalul săptămânii la un episod mai puțin obișnuit la Chișinău. Deși obișnuiți cu mai orice în ultima vreme din R. Moldova, povestea expulzării profesorilor turci de la unul dintre cele mai bune licee din Moldova, pe motiv că ar fi teroriști, sună evident ridicol.
Nici măcar lacrimile de crocodil care ar fi trebuit să-l umanizeze pe președintele Dodon, după accidentul de mașină de duminică după ce fusese la slujbă, nu a avut prea mare efect.
Casa de producție „Kaneț Filma” de la Chișinău nu a mai avut același efect de „smoke and mirrors” și parca mai nimănui nu i-a păsat de accidentul lui Dodon. Chiar și după îndemnul de jale lansat tocmai de chipurile adversarul său politic, dar uman, președintele Parlamentului democrat Andrian Candu.
Ca prin minute, președintele a revenit marți perfect sănătos dintr-o mașină care a fost lovită lateral la peste 100 km/oră și care s-a răsturnat în șanț. Ori Mercedes-ul a fost pe post de transportor blindat, ori președintele e mai ceva ca Dolph Lundgren din „Soldat Universal”.
Asta dovedește că povestea cusută cu fir subțire nu a mișcat pe nimeni și că moldovenii încă resimt șocul că și ei ar putea fi luați de pe stradă, ca și profesorii turci, puși într-un avion și duși pe la vreun Guantanamo de prin lumea a treia.
Frica este cel mai serios sentiment care declașează automat instinctul de supraviețuire. Un sentiment care nu are nici cea mai mică legătură cu parcursul european, ci mai degrabă cu expulzările din Africa sau Kosovo tot de „teroriști literați”. În niciun caz cu „elevul model” al Parteneriatului Estic, așa cum era alintată R. Moldova acum câțiva ani, când UE credita în avans această clasă politică de la Chișinău.
Ceea ce s-a petrecut joia trecută la Chișinău a deschis un nou capitol în ceea ce privește deteriorarea standardelor democratice. Mai mult o lozincă idealistă deja, decât o stare de facto. În ciuda declarațiilor de iubire de Bruxelles, autoritățile de la vârf, atât unele cât și celelalte care se prefac certate la cârma țării, au ales să se închine Sultanului.
Au plătit tributul „în viu” pentru refacerea clădirii Palatului prezidențial, distrus la 7 aprilie 2009. Un simbol al despotismului, cu un aspect pătrățos de tip sovietic, distrus de tinerii setoși de democrație. Astăzi, Palatul lui Dodon stă să fie deschis cu surle și trâmbițe, în prezența Sultanului Erdogan, iar despotismul este pe cale să fie adoptat ca politică de stat.
Înafara unor privilegii acordate mai mult gratuit de către UE, nimic nu s-a schimbat în acest ultim deceniu de la „Revoluția Twitter” de la Chișinău, așa cum au numit-o atunci occidentalii. Deznădejdea și bezna încep să se lase din nou asupra Chișinăului care nu mai are nicio putere să se revolte.
Nimic parcă nu-i mai poate mobiliza pe oameni să-și ceară drepturile. Cei mai mulți sunt blazați și spera ca mâna lungă a stăpânirii să nu-i mai poată dibui în cotloanele în care se ascund de frică regimului pestriț. Unul care nu pare să mai aibă niciun Dumnezeu. Sau un Allah, după caz.
Ceea ce este suspect însă suspect este tăcerea autoritățile turce în privința profesorilor expulzați din Moldova. De obicei, presa de casă a lui Erdogan vuia de astfel de succese. Acum, niciun cuvânt, de parcă aceștia ar fi intrat în pământ.
Totul înainte ca Erdogan să tragă o fugă la Berlin pe 28-29 septembrie. Acolo, Sultanul ar trebui să discute cu omologii germani despre detenția mai multor oameni, inclusiv un jurnalist german.
Astfel că „tributul în viu” de la Chișinău ar putea fi una dintre micile monede de schimb pentru negocierea relansării relațiilor Berlin-Ankara, mai ales că cele două capitale încep să vadă tot mai tare un adversar în SUA.
Într-un astfel de scenariu, R. Moldova ar juca rolul de anexă furnizoare de pârghii de negociere în detrimentul celei mai puternice țări europene. Oare tributul în viu va mai ajuta R. Moldova să reintre în grațiile Bruxelles-ului, principalul donator democratic al Chișinăului sau se va întoarce macazul spre vremurile de dinainte de 1991?
După trecerea pe sub Poarta Brandenburg-ului, Sultanul va trece și pe sub Arcul de Triumf din centrul Chișinăului. Se va opri cu foarfecele numai în panglica Palatului lui Dodon Turcitul și în speranțele naive de democrație ale R. Moldova!
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | sept. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Igor Dodon refuza sa recunoasca in mod clar apartenenta Peninsulei Crimea la Ucraina
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, ezită să răspundă dacă recunoaște integritatea Ucrainei, însă declară că „în 27 de ani de independență a Republicii Moldova, conducerea țării vecine a recunoscut integritatea teritorială a statului ucrainean și nimic nu s-a schimbat”. Declarația a fost făcută de către șeful statului la emisiunea „Puterea a patra”, de la postul de televiziune N4, preluată de mass-media de Chișinău.
„În 27 de ani de independență ai Republicii Moldova, conducerea de vârf a acestui stat, niciodată nu a pus sub semnul întrebării integritatea teritorială a statelor vecine și nimic nu s-a schimbat. Noi avem problema transnistreană, care nu e soluționată. Noi vrem să fim prieteni și cu Federația Rusă și cu Ucraina. Sper că mai târziu va exista un dialog între aceste două țări prietene nouă. Însă, conducerea de vârf a Moldovei și cetățenii trebuie să tragem învățătura din greșelile prietenilor noștri”, a afirmat Dodon în cadrul emisiunii.
Refuz total
Întrebat de către moderatorul emisiunii „Cui ar trebui să aparțină Crimeea?”, Igor Dodon a refuzat să răspundă la această întrebare, afirmând că „s-a expus deja”.
Totodată, președintele țării a menționat că este mereu deschis să se întâlnească cu președinții statelor vecine. „Ceea ce ține de întrevederea cu președinții statelor vecine, eu totdeauna sunt deschis pentru întrevederi fie în Republica Moldova sau în România ori Ucraina. Pe agendă noi nu avem programate întrevederi cu domnul Poroșenko, nici la noi nici la ei, însă poate pe platformele internaționale va fi posibilitate de a ne vedea”, a mai spus Dodon.
Condițiile lui Poroșenko
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a declarat, în timpul unei ședințe cu reprezentanții corpului diplomatic ucrainean, că este gata să discute cu Igor Dodon doar în condițiile în care ultimul susține integritatea teritorială a statului ucrainean, relatează postul EspresoTV.
„Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat că este gata de dialog și eu susțin că sunt gata de dialog. Avem relații foarte productive la nivel guvernamental. Acest lucru îi este bine cunoscut șefului statului moldovean, ca și despre așteptările președintelui Poroșenko și ale Kievului care vor oficializarea expresiei unui sprijin clar pentru integritatea teritorială și independența țării noastre, incluzând Crimeea. Așteptăm o poziție fermă, corespunzătoare, din partea vecinilor noștri”, a subliniat Poroșenko.
Dodon și Crimeea
În octombrie 2016, în cadrul dezbaterilor electorale de la RTR-Moldova, fiind întrebat cui aparţine Crimeea, Igor Dodon a spus că Federaţiei Ruse, după care a refuzat să dezvolte subiectul, deşi moderatorul Anatolie Golea a insistat.
Ulterior Igor Dodon a declarat: „Se speculează prea mult pe acest subiect. Şi răspunsul a fost următorul. De facto, Crimeea este parte a Federaţiei Ruse acum, dar juridic nu a fost recunoscută de către Occident şi de majoritatea ţărilor. Şi juridic nu ştiu dacă va fi recunoscută în timpul apropiat”. (N.G.)
