ANALIZĂ: Tragedia unor moldoveni căzuți în mâinile talibanilor, tema centrală de campanie la Chișinău via Moscova

ANALIZĂ: Tragedia unor moldoveni căzuți în mâinile talibanilor, tema centrală de campanie la Chișinău via Moscova

Cetățenii moldoveni ținuti la Moscova de un ONG a lui Igor Ceaika, fiul Procurorul General al Rusiei, Iuri Ceaika, om apropiat a lui Vladimir Putin

Moscova și-a amplificat implicarea în ultima săptămână în campania electorală din R. Moldova și îi ridică la fileu situații favorabile președintelui Igor Dodon, principala locomotivă de imagine a PSRM în această campanie electorală pentru alegerilor parlamentare ce vor avea loc pe 24 februarie.

Moscova a creat fundalul unor noi scandaluri între Președinție și Guvern pentru a contrabalansa o serie de eșecuri imagologice suferite de către Dodon și PSRM în ultima săptămână, precum cele legate de interzicerile reciproce între Ucraina și Rusia privind de tranzit al mărfurilor, dar și glumele tot mai dese pe care presa de la Moscova le-a făcut la adresa lui Dodon în ultima sa vizită de la Moscova de la finalul lunii trecute.

Ultimul episod tensionat de campanie vine pe fondul dorinței Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) de a-l rechema încă o dată de la post pe ambasadorul Andrei Neguță, un personaj cu bune relații la Moscova care i-a deschis în trecut lui Dodon mai multe uși la nivel înalt în Rusia.

Motivul oficial invocat de MAEIE este legat de pasivitatea lui Neguță față de deschiderea luna trecută a oficiului diplomatic transnistrean în centrul Moscovei. Astfel, lui Neguță i se reproșează că nu a întreprins măsuri să împiedice acest fapt, contrar intereselor Chișinău.

De altfel, după deschiderea de la Moscova, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski a declarat că astfel de oficii ar trebui deschise în viitorul apropiat și la Kiev sau Bruxelles. Ucraina și-a exprimat deja dezacordul pentru astfel de mișcare.

Transnistria, pârghia de presiune a Moscovei asupra Chișinăului

Într-un studiu lansat în vara trecută la Chișinău de către IDIS Viitorul, analistul Igor Munteanu explica pe larg acțiuni ale „paradiplomației” transnistrene, coordonate de Ministerul rus de Externe.

Potrivit studiului, „paradiplomația” transnistreană a raportat câteva succese, cu lideri și diplomați din regiunea separatistă care au vizitat Italia, Marea Britanie [inclusiv Ministerul britanic de Externe], Israel și Franța.

„Rusia vrea ca Transnistria să fie recunoscută ca un partener egal [în orice] negocieri [privind viitorul regiunii] și pe baza acestui statut egal, părțile ar trebui să se îndrepte spre o soluție confederasau federală”, declara Munteanu pentru BIRN, explicând strategia Moscovei.

În paralel, pretinsul ministru de Externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, spunea că, în primele șase luni ale lui 2017, liderii republicii separatiste au avut 470 de întâlniri internaționale, cu 25% mai mult decât în perioada similară din 2016. De asemenea, Transnistria a fost vizitată și de 631 de delegații străine în 2017.

Aceste cifre indică clar o acțiune coordonată cu Moscova din partea Tiraspolului de a se face cât mai vizibil la nivel internațional, scopul fiind recunoașterea sub diverse forme.

MAEIE nu a dat detalii care sunt motivele celei de-a doua rechemări a lui Neguța în centrală. Acesta este amabasador la Moscova din mai 2017, dar a deținut acest post și între anii 2009 și 2012.

Acesta a fost rechemat la Chișinău după acordarea unui interviu în mass-media de la Moscova, acolo unde a făcut o serie de declarații interpretare la Chișinău ca fiind în favoare rămânerii trupelor ruse în Transnistria. Ulterior, a aderat la PSRM, fiind unul dintre artizanii relației acestei formațiuni cu Moscova.

Neguță nu a stat mult la Chișinău, iar după niște negocieri între Dodon și premierul Pavel Filip pe diverse poziții de amabasadori, Neguță a fost retrimis înapoi la Moscova, dar și alte persoane aproapiate lui Dodon au căpătat astfel de funcții, alături de oameni ai PD-ului.

Și de această dată, Dodon i-a luat apărarea lui Neguță.

Șeful statului a precizat că nu va semna decretul privind rechemarea ambasadorului R. Moldova în Rusia, Andrei Neguță, dacă Guvernul va aproba o astfel de decizie.

În calitate de Președinte al țării, care conform Constituției este responsabil de politica externă si deține dreptul exclusiv de acreditare și rechemare a reprezentanților diplomatici ai Republicii Moldova – am declarat cu toată responsabilitatea că am deplină încredere în domnul Neguța și consider că dumnealui își îndeplinește datoria în interesul național al RM.

Consider decizia ministerului total neexplicabilă și irațională, deoarece dl Neguța își îndeplinește atribuțiile conform cerințelor înaintate și este unul din cei mai experimentați specialiști în domeniul diplomației externe. Din aceste considerente, chiar dacă Guvernul va aproba rechemarea ambasadorului moldovean la Moscova, nu voi semna decretul în acest sens”, a scris Dodon pe pagina de Facebook.

Tragedia umană, exploatată electoral

Tot acest scandal vine în plină campanie electorală, după ce președintele Igor Dodon a anunțat în urmă cu câteva zile eliberarea a doi ostatici moldoveni din mâna talibanilor, care erau ținuți captivi în Afganistan din 2015.

Ei făcuseră parte din echipajul unui elicopter aparținând forțelor aliate, ce s-a prăbușit în Afganistan, iar supraviețuitorii au fost luați prizonieri.

Imediat după anunțul lui Dodon, președintele Parlamentului Igor Candu a declarat că Dodon încearcă să profite de tragedia celor doi și să puncteze electoral.

Cineva le-a zis răpitorilor să-i mai țină puțin și să-i trimită acasă prin Moscova. Autoritățile noastre încearcă de 4 luni să afle cine a generat această situație de blocaj și cu ce scop. Astăzi este foarte clar cine. Este vorba de Igor Dodon, care a dorit ca ei să revină acasă doar în timpul campaniei electorale și să se folosească de acest lucru în mod cinic.

Acesta este motivul pentru care ostaticii nu au fost aduși direct în Moldova la familii, deși autoritățile au pregătit aducerea lor direct la Chișinău. Au fost duși la Moscova și ținuți acolo până ce Dodon se putea folosi electoral de acest caz”, a declarat Candu.

El a mai cerut autorităților competente pe acest caz să se implice, iar Procuratura Generală a reacționat pentru a cerceta aceste aspecte.

„Cerem în mod oficial președintelui Dodon să nu mai țina piloții moldoveni ostateci electorali în Moscova, după 3 ani în care au avut destul de suferit. De asemenea, autoritățile RM urmează să analizeze toată această situație și să dea calificative legale modului în care Igor Dodon s-a folosit de pârghii cinice pentru a-i răpi din nou din drumul lor spre Moldova.

Această acțiune este un act penal criminal. La fel cum un act de gravitate extremă este și modul în care Dodon exercită presiuni asupra lor să facă declarații care ar fi favorabile PSRM-ului în campania electorală”, a mai spus Candu.

Analiștii poltici de la Chișinău opinează că ambele părți încearcă să puncteze electoral pe marginea acestui scandal.

Toate aceste evenimente legate de cetățenii moldoveni recuperați la Moscova, acum aceste declarații al MAE rus, dar și altele, fac parte din războiul hibrid pe care Rusia îl poartă la adresa R. Moldova”, a declarat analistul pe probleme de securitate, Rosian Vasiloi.

El a mai spus că, în timp timp ce Rusia vorbește de imixtiunea unui alt stat la Chișinău, Moscova prin trupele ei cantonate în Transnistria a efectuat singură sau cu forțele separatiste de la Tiraspol nu mai puțin de 28 de exerciții militare de la începutul lui 2019.

Expertul a opinat că prin astfel de declarații Moscova nu face decât să îi susțină deschis pe Igor Dodon și pe socialiștii săi și că o parte din vină o poartă și partidul de la guvernare pentru faptul că a acceptat tacit această colaborare dintre Moscova și PSRM, dar și că Igor Dodon nu a putut fi controlat în acest sens.

Dodon și Ceaika, alba-neagră cu viețile unor moldoveni

Mișcarea legată de rechemarea lui Neguță vine pe fondul unui incident în care a fost implicată o delegație din R. Moldova care a mers să îi aducă înapoi ce cetățenii R. Moldova de la Moscova.

MAEIE a precizat marți că autoritățile Federației Ruse continuă să tergiverseze accesul delegației moldovenești la cetățenii Republicii Moldova eliberați din mâinile talibanilor. Diplomații au mai spus că rușii refuză să precizeze care este locul în care se află, starea de sănătate și au calificat această atitudine drept o provocare deliberată, care prejudiciază serios relațiile bilaterale.

Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat miercuri la sediul MAEIE, unde i-a fost înmânată o notă de protest în legătură cu tergiversarea accesului delegației moldovenești la cei doi piloți moldoveni eliberați recent din Afganistan. Ambasadorul rus a declarat că cetățenii moldoveni s-ar afla în custodia unui ONG, iar Guvernul Federației Ruse nu este implicat în acest proces.

Ulterior, televiziunea rusă NTV, retransmisă și în R. Moldova de către personaje apropiate PSRM, a difuzat imagini cu cei doi și a precizat că aceștia se află în custodia unei fundații a lui Igor Ceaika, fiul Procurorul General al Rusiei.

Igor Ceaika este în același timp și reprezentant al asociației de business „Delovaia Rossia” în R. Moldova și Transnistria și este un apropiat al președintelui Igor Dodon cu care s-a întâlnit de mai multe ori. De asemenea, presa rusă a scris despre interesul lui Ceaika de la investi în afacerea cu minarea de critomonede din Transnistria.

În tot acest timp, cetățenii moldoveni rămân în custodia ONG-ului lui Ceaika, iar autoritățile moldovenești nu pot avea acces la ei.

Potențialul de scandal al acestui caz nu este încă finalizat, Dodon vorbind voalat prin vocile consilierilor săi de noi ieșiri în stradă a simpatizanților săi și a PSRM, în cazul în care autoritățile ar putea decide scoaterea din cursa pentru alegerile parlamentare a socialiștilor. Dodon joacă cartea victimizării pentru a atrage cât mai mult capital politic și de imagine asupra sa și formațiunii pe care încă o conduce de facto, iar o astfel de postură în avantajează.

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

Share our work
Igor Dodon deschide ușa „vânătorilor de criptomonede” în Transnistria

Igor Dodon deschide ușa „vânătorilor de criptomonede” în Transnistria

Președintele moldovean Igor Dodon discută cu omul de afaceri rus Igor Ceaika (prim-plan) despre posibilitățile de investiții din R. Moldova

Președintele R. Moldova Igor Dodon și omul de afaceri rus Igor Ceaika, fiul procurorului general al Rusiei, Iuri Ceaika, au discutat, joi, la un forum economic de la Sankt-Petersburg, despre posibilitatea venirii investitorilor ruși în R. Moldova.

Dodon și Ceaika au mai discutat anterior pe aceste subiecte, iar Ceaika s-a arătat foarte interesat de investiții în mine de producere a criptomonedelor Bitcoin în Transnistria.

Am avut o întrevedere cu unul dintre liderii organizaţiei obşteşti „Delovaia Rossia”, cunoscutul om de afaceri rus Igor Ceaika.

Într-o atmosferă prietenoasă, am discutat un spectru larg de aspecte importante ale cooperării economice moldo-ruse, în primul rînd, chestiunea privind investițiile mediului de afaceri rusesc în economia Moldovei.

Oamenii de afaceri din Rusia sunt dispuşi să investească în economia noastră, să creeze noi întreprinderi şi locuri de muncă. Dar, pentru realizarea acestor obiective este nevoie de a crea condiţii de activitate favorabile”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.

Agenția RBK a scris despre implicarea lui Igor Ceaika în afacerea cu criptomonede din Transnistria. Omul de afaceri rus ar putea crea în Transnistria ferme de minare şi îndeamna încă din 2017 investitorii ruşi să analizeze această direcţie.

Transnistria nu este singura „destinație exotică” pentru milionarii ruși care vor să se îmbogățească de pe urma unei astfel de afaceri. Investitorii ruși au mai încercat să instaleze mine de criptare și în Abhazia, dar, aparent, cu rezultate mixte. În timp ce ratele de energie electrică sunt relativ ieftine, unii s-au plâns cu privire la întreruperile de energie și la calitatea energiei electrice, relatează eurasianet.org.

Mai precis, fermele de minare reprezintă un hardware care ajută la crearea criptomonedei prin folosirea puterii de calcul a sistemelor unei ansamsamblu de calculatoare.

Procesul de minare generează astfel noi monede digitale pe piață, acestea putând fi ulterior tranzacționate. În ultimii ani, prețurile în bani reali al criptomonedelor au crescut semnificativ.

Transnistria virtuală

Minarea bitcoin-ilor (criptomonedă) necesită o cantitate semnificativă de energie electrică. Astfel, dezvoltarea fermelor de minare a criptomonedelor este o afacere puţin profitabilă chiar şi în Rusia, unde preţurile la energia electrică sunt de câteva ori mai mici decât în Moldova.

Pentru realizarea acestei idei, în Transnistria au fost deja create toate condiţiile necesare – atât tehnice, cât şi legislative. Implementarea acesteia şi lansarea activităţii este doar o chestiune de timp. Cei din guvernul Transnistriei spun că aceasta se află pe locul patru în Europa după viteza şi rata de penetrare a internetului, la ei energia electrică este foarte ieftină, iar aceasta este una din cele mai importante condiţii pentru crearea fermelor de minare”, declara în septembrie 2017, Igor Ceaika, care este şi fondatorul companiei „Ruskii Eksport”, citat de Infotag.

Declarațiile lui Ceaika veneau după ce acesta fusese invitat de Dodon la Chișinău la începutul lunii septembrie 2017, la discuții privind implicarea investitorilor ruși mai mult în R. Moldova.

„Pentru realizarea acestei idei, in Transnistria au fost deja create toate conditiile necesare – atat tehnice, cat si legislative. Implementarea acesteia si lansarea activitatii este doar o chestiune de timp. Cei din guvernul Transnistriei spun ca aceasta se afla pe locul patru in Europa dupa viteza si rata de penetrare a internetului, la ei energia electrica este foarte ieftina iar aceasta este una din cele mai importante conditii pentru crearea fermelor de minare”, a spus Ceaika, care este si fondatorul companiei „Ruskii Eksport”.

Cu toate acestea, pentru energia electrică din Transnistria se folosește gaz rusesc important de la Gazprom. Rusia nu dorește să contorizeze separat gazul pe care îl trimite în Transnistria de 26 de ani, astfel că factura moldovenilor la costul de gaz din Rusia a ajuns undeva la 6 miliarde de dolari, aproape cât întreg PIB-ul R. Moldova.

Ulterior, în decembrie 2017, Igor Ceaika s-a deplasat din nou la Tiraspol, acolo unde, în calitate de ambasador de afaceri al „Delovaia Rossia” în Moldova și în Transnistria a participat la semnarea unui memorandum trilateral de înţelegere şi cooperare între Guvernul de la Tiraspol, Camera de Comerţ şi Industrie a Transnistriei şi asociaţia oştească „Delovaia Rossia” .

În cele din urmă, toate acestea vor da un nou impuls dezvoltării economiei transnistrene, vor contribui la crearea locurilor de muncă şi la creșterea veniturilor bugetului de stat, la reducerea deficitului”, a spus șeful guvernului transnistrean, Alexandr Martînov, citat de Infotag.

Documentul a fost semnat în cadrul dialogului de afaceri al antreprenorilor din Rusia și Transnistria, organizat de „Delovaia Rossia”.

Din delegația transnistreană fac parte reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Resurselor Naturale, precum și ai mediului de afaceri din stânga Nistrului – fabrica de vinuri „KVINT”, compania de textile „Tirotex”, fabrica de conserve din Camenca.

Din partea Rusiei la eveniment participă președintele organizației, Aleksei Repik, ambasadorul de afaceri al „Delovaia Rossia” în Moldova și în Transnistria, Igor Ceaika, precum şi reprezentanţi ai guvernului regiunii Moscova și comunității de afaceri din Rusia.

La reuniune au mai participat și delegaţi din partea Moldovei: deputatul fracțiunii parlamentare a Partidului Socialiștilor, Vladimir Golovatiuc, și consilierul Președintelui pe probleme economice, Elena Gorelova. Mai precis, oameni apropiați lui Igor Dodon.

Moldovenii vor plăti facturile

După aceste întâlniri preliminare, la începutul acestui an, Parlamentul de la Tiraspol a adoptat în regim de maximă urgență o lege prin care legalizează activitatea „blockchain”, adică obținerea de valute virtuale, și deschide Zone economice libere cu facilități fiscale și preferințe la curent electric pentru agenții economici care vor deschide așa-numitele ferme de mining – parcuri de calculatoare care scanează spațiul virtual în căutarea de criptomonede, relata Europa Liberă.

Igor Ceaika a declarat la începutul acestui an pentru „Kommersant” că e într-adevăr interesat de o posibilă investiție în regiunea transnistreană.

Am așteptat când va intra în vigoare legea. Acum au apărut premize pentru a merge mai departe. Ne-am înțeles cu șeful executivului de la Tiraspol că după ce va intra legea în vigoare autoritățile ne vor pune la dispoziție infrastructura pentru proiect. Vom aștepta de la ei propuneri privind locațiile pentru crearea fermelor de mining – mingea e în terenul lor”, a declarat Igor Ceaika.

Semnal de alarmă al BNM

Banca Națională a Moldovei (BNM) a atras atenția, în urmă cu circa 10 zile, asupra fenomenului ce i-a amploare în R. Moldova referitor la tranzacționarea criptovalutelor.

Ținând cont de fluctuațiile mari, inclusiv prăbușirea prețului, închiderea unor platforme de schimb a monedelor virtuale înregistrate în ultimele luni, BNM își întărește opinia cu privire la criptovalute și investițiile în acestea, moment în care a atras atenția asupra riscului ridicat de pierdere a sumelor investite în astfel de monede”, se precizează într-un comunicat al BNM.

BNM mai precizează că nu are niciun rol de regulator în privinșa tranzacționării acestor monede virtuale, precum Bitcoin, Litecoin, Ethereum, precum și altele.

Moneda virtuală este o reprezentare digitală a valorii și nu este emisă sau garantată de către o bancă centrală sau o autoritate publică. Nu este în mod obligatoriu atașată unei monede naționale, dar este utilizată de persoane fizice sau juridice ca alternativă a mijloacelor bănești. Aceasta poate fi transferată, stocată sau tranzacționată în mod electronic. Utilizarea monedelor virtuale nu este reglementată în Republica Moldova”, a mai avertizat BNM.

Share our work