Chisinau: Fostul sediu al Zemstvei Guberniale Basarabene, concesionat Institutului Cultural Roman
O parte dintr-un imobil cu statut de monument ocrotit de stat, aflat în gestiunea Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, a fost transmis în folosinţă prin concesiune Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”.
Potrivit legii, imobilul aflat în ruine are suprafaţa totală de 1337,30 metri pătraţi şi este amplasat pe str. Şciusev nr. 103, fiind fostul sediu al Zemstvei Guberniale Basarabene. Modalitatea de folosire a spaţiului pus la dispoziţia Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” şi de restaurare a obiectivului se va realiza în baza unui contract de concesiune şi activitate în comun, între Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală şi ICR „Mihai Eminescu”, aprobat de Ministerul Culturii.
Conform legii, părţii române îi revine obligaţia de restaurare a întregului complex de clădiri nominalizate. Partea moldovenească va beneficia, pe lângă restaurarea şi salvarea de la distrugere a unor imobile istorice, de înfiinţarea unei Şcoli naţionale de formare a specialiştilor în restaurarea monumentelor istorice, de care Republica Moldova duce lipsă în prezent.
În cadrul proiectului, va fi organizat şi Institutul de Studii Avansate „Alexandru Sturdza”, care va contribui la formarea elitelor cultural-administrative. De asemenea, va fi creată şi o bibliotecă publică în ştiinţele umane. Conceptul de restaurare şi valorificare a complexului de edificii de patrimoniu presupune o combinaţie între un spaţiu de studiu şi de conferinţe cu un spaţiu de expunere muzeală.
Dezinteresul și administrarea eronata a banilor publici este de mult o cutuma bine inradacinata in cadrul unor instituții de stat. Acesta realitate este consemnata si in ultimul raport al Curtii de Conturi (CC) pe anul 2010 care scoate la iveala o serie de nereguli legate de cheltuirea banilor publici si evaporarea lor prin tot felul de canale obscure. Doua dintre aceste institutii luate in vizor de reprezentantii Curtii de Conturi sunt Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” (aflat sub patronajul MAE) si Institutul Cultural Roman (ICR). Curtea de Conturi a evidențiat nejustificarea unor sume in cuantum de peste 60.000 euro ce ar fi trebuit sa ajunga in visteria statului. „Evidentierea eronata in contul de executie, la categoria veniturilor proprii, a unor venituri ce se cuvin bugetului de stat. Valoarea estimativa a abaterilor constatate insumeaza 272 mii lei”, se arata in document. Pe langa acestea, se adauga si o suma de circa 200.000 de euro, bani obtinuti din inchirierea unor spatii ce apartin acestei institutii. Reprezentantii CC semnaleaza „nevirarea la bugetul statului a sumelor incasate din inchirierea spatiilor situate in cladiri apartinand domeniului public al statului. Valoarea estimativa a abaterii insumeaza 855 mii lei reprezentand venituri suplimentare cuvenite bugetului de stat”. De asemenea, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” a inchiriat „spatii destinate activitatii de invatamant cu plata, fara recuperarea costurilor aferente intretinerii acestora”. Alte fonduri nejustificate de peste 45.000 de euro se regasesc si in anumite lucrari administrative sistate prin care acesti bani au fost aruncati practic pe apa sambetei. „Efectuarea de cheltuieli neeconomicoase prin angajarea unor lucrari de investitii, de alimentare cu apa, pentru care nu existau avizele legale si care au fost ulterior abandonate. Valoarea estimata insumeaza 191 mii lei”, se mai arata in documentul citat. Confirm descrierii facute pe propriul sait, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Romanii de Pretutindeni este o institutie publica de interes national, cu personalitate juridica proprie, aflata in subordinea Ministerului Afacerilor Externe, unica prin programele pe care le ofera tinerilor etnici romani de pretutindeni care traiesc astazi in afara frontierelor statului roman. Acesta institutie a fost creata in 1998 iar luna trecuta, prezent la ceremonia de deschidere a Reuniunii absolventilor cursurilor de an pregatitor organizata de Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” din comuna damboviteana Crevedia, ministrul Baconschi afirma urmatoarele: „Punem la cale acum cu Patriarhia Romana un protocol de colaborare intre Ministerul Afacerilor Externe si BOR pentru a transforma Centrul Hurmuzachi intr-o platforma de proiect pentru romanii de pretutindeni. Date fiind noile realitati, constituirea unei diaspore masive in multe tari europene, e normal sa conlucram pe proiecte, nu doar sa ne intalnim protocolar”.
O clădire din cadrul Complexului arhitectural-istoric Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, aflată în prezent în ruine, va fi restaurată cu asistenţa financiară a României. În baza şantierului de restaurare a edificiului va fi iniţiată şi prima şcoală-atelier de practică pentru arhitecţi specializaţi în renovarea monumentelor istorice din Republica Moldova. Proiectul este implementat de Institutul Cultural Român de la Chişinău şi de Ministerul Culturii. Potrivit lui Petre Guran, directorul ICR din Chişinău, locaţia de practică ar putea fi deschisă în primăvară. În acest sens, urmează să fie elaborat proiectul de renovare a edificiului. În prezent, au loc negocieri pentru încheierea unui Acord de colaborare între Guvernele României şi Republicii Moldova, transmite Moldpres. Sergiu Ciocanu, şef de direcţie la Ministerul Culturii, a precizat pentru agenţie că locaţia de practică va fi amplasată într-un edificiu al Muzeului de Etnografie, care nefiind îngrijit de zeci de ani, necesită elemente de restaurare şi de conservare complexă. Mihai Ursu, directorul general al Muzeului de Etnografie, a declarat că mai multe clădiri, care fac parte din Complexul muzeistic, s-au aflat peste 60 de ani în gestiunea Institutului Agricol din Chişinău şi abia în 2010 au fost retrocedate, ca urmare a numeroase hotărîri de Guvern. Astăzi, aceste edificii se află într-o stare deplorabilă, iar pentru restaurarea lor ar fi necesare estimativ peste cinci milioane de euro, a adăugat Ursu. El a specificat că instituţia pe care o reprezintă duce lipsă acută de spaţii de păstrare a colecţiilor, dar şi de spaţii pentru organizarea expoziţiilor. Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală este cel mai vechi muzeu din Republica Moldova, datînd din anul 1889. Atunci, Zemstva Basarabiei a organizat Expoziţia Agricolă şi Industrială, care a şi stat la baza instituţiei muzeale. Complexul arhitectural-istoric al muzeului s-a construit în a doua jumătate a sec. XIX – începutul sec. XX, clădirea principală fiind înălţată după proiectul arhitectului V. Ţîganco. Edificiile muzeului sînt monumente de arhitectură de importanţă naţională. În prezent, Muzeul de Etnografie deţine un patrimoniu de circa 135 de mii de piese.