de Anatol Terzi | aug. 25, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina doreşte să facă parte din Uniunea Europeană, dar nu este dispusă să tolereze ingerinţe din exterior în afacerile sale interne, a afirmat vineri preşedintele Viktor Ianukovici, făcând aluzie la criticile venite din partea statelor occidentale cu privire la încarcerarea opozantei Iulia Timoşenko.
„Integrarea cu orice preţ, în schimbul suveranităţii, a concesiilor economice sau teritoriale, sau prin acceptarea ingerinţei în afacerile interne, este o cale pe care nu am acceptat-o şi nu o vom accepta”, a spus Ianukovici în discursul susţinut cu ocazia Zilei Independenţei. „O ţară liberă, la fel ca şi o persoană liberă, poate comite erori sau suferi înfrângeri. Dar întotdeauna va avea posibilitatea unei victorii în viitor”, a adăugat el.
În prezent, Ucraina pare a fi tot mai departe de Europa din cauza încarcerării fostului premier Iulia Timoşenko, condamnată la şapte ani de închisoare pentru „abuz de putere” după ce a semnat, fără acordul guvernului pe care-l conducea, un contract de import de gaze naturale ruseşti, considerat păgubos pentru Ucraina.
UE condiţionează semnarea acordului de asociere cu Ucraina de eliberarea Iuliei Timoşenko, cerând totodată ca acesteia să i se permită să participe la alegerile legislative din luna octombrie. Ea a fost înscrisă în capul listei alianţei de opoziţie condusă de partidul Batkivşina, dar Comisia Electorală ucraineană i-a respins candidatura, întrucât legea ucraineană interzice celor condamnaţi penal să participe la alegeri.
de Anatol Terzi | mai 9, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, nu renunţă la vizita sa oficială în Ucraina, chiar dacă summit-ul şefilor de state din Europa Centrală şi de Est care trebuia să se desfăşoare la Yalta s-a anulat.
Timofti va pleca în viitorul apropiat la Kiev. „Summit-ul s-a amânat, dar preşedinţii din 4 state, incusiv R. Moldova, se vor întruni la Kiev. Ianukovici a fost cel de-al doilea preşedinte, după Băsescu care m-a felicitat după ce am fost ales preşedinte şi i-am promis vizita”, a precizat Timofti în cadrul emisiunii „Moldova în Direct” de la postul public de televiziune.
În cadrul emisiunii amintite, Timofti a mai declarat că este necesară adoptarea Legii Antidiscriminare. Toate ţările care au intrat în Uniunea Europeană, au adoptat această lege. Noi nu putem fi o excepţie, a declarat preşedintele Republicii Moldova. „Cred că deputaţii noştri sunt oameni înţelepţi care au să ajungă la un consens pe marginea acestui subiect şi această lege va fi aprobată în Parlament” a menţionat preşedintele. Potrivit şefului statului din stânga Prutului, această lege nu este o problemă atât de gravă. La baza acestor disensiuni şi dispute stau nişte tradiţii, obiceiuri de care tot trebuie să ţinem cont, a mai declarat, Nicolae Timofti.
În ceea ce priveşte relaţiile cu Moscova acesta a afirmat că trebuie să rămână la fel de bune. “Noi trebuie să înţelegem că depindem de Rusia din punct de vedere energetic, iar relaţiile noastre cu această ţară au o istorie lungă. Nu trebuie să manifestăm răutate sau ură faţă de nici un popor”, a declarat preşedintele Republicii Moldova. Nicolae Timofti a mai spus că în vizita sa la Bucureşti, a discutat cu omologul său, Traian Băsescu despre gazoductul Ungheni – Iaşi. Potrivit lui, cu surse financiare europene, cei 28 de km de gazoduct pot elibera R Moldova de dependenţa energetică de Rusia. Acest scop poate fi realizat până la sfârşitul anului 2013, a specificat preşedintele Nicolae Timofti.
de Anatol Terzi | apr. 27, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a precizat joi că a ordonat efectuarea unei anchete asupra abuzurilor pe care opozanta Iulia Timoşenko susţine că le-a suferit în închisoare şi că aşteaptă concluziile acesteia.
“I-am ordonat Parchetului General să ancheteze în legătură cu această problemă şi sper că vom avea rapid un răspuns precis”, a răspuns Ianukovici, chestionat de presă referitor la acest caz. Preşedintele ucrainean a făcut aceste declaraţii la Cernobâl, în nordul ţării, unde a lansat oficial joi procesul de asamblare a unui nou sarcofag menit să securizeze centrala nucleară avariată în 1986.
De asemenea, Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Catherine Ashton este „profund îngrijorată” de situaţia lui Timoşenko şi a cerut autorităţilor ucrainene să permită ambasadorului Uniunii în Ucraina să o viziteze, a anunţat purtătorul de cuvânt al şefei diplomaţiei europene, într-un comunicat. În comunicatul său, Lady Ashton a subliniat că Ucraina are obligaţia să examineze „imediat şi imparţial toate plângerile pentru aplicarea torturii sau altor tratamente crude, inumane sau degradante”.
Ea a solicitat autorităţilor ucrainene să garanteze respectarea dreptului lui Timoşenko la asistenţă medicală „adecvată, într-o instituţie potrivită”, şi a dreptului de a avea acces la avocaţii săi „fără restricţie”. „Ca semn al voinţei lor politice de a clarifica situaţia, Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă cere autorităţilor ucrainene să permită ambasadorului UE, însoţit de medici specialişti independenţi, să o viziteze pe Timoşenko în închisoare”, se subliniază în comunicat. În aşteptare, Lady Ashton l-a însărcinat pe ambasadorul UE să efectueze „cu prima ocazie” o vizită la Harkov, unde Timoşenko îşi ispăşeşte pedeapsa cu închisoarea.
Încarcerată din august 2011, Iulia Timoşenko, 51 de ani, a fost condamnată în octombrie la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere. Opozanta, care denunţă o răzbunare personală a preşedintelui Viktor Ianukovici, ales în 2010, pentru a-şi înlătura principalul adversar politic, a anunţat marţi că intră în greva foamei pentru a denunţa “represiunea politică” şi abuzurile fizice la care ar fi fost supusă în închisoare.
de Anatol Terzi | mart. 28, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Asamblarea noului sarcogaf de la Cernobîl, având ca scop reducerea ameninţării radioactive, va începe pe 26 aprilie, când se vor împlini 26 de ani de la cea mai gravă catastrofă nucleară din istorie.
Potrivit preşedinţiei ucrainene, care-l citează pe Viktor Ianukovici, participant la summitul de la Seul privind securitatea nucleară, noul sarcofag va avea o înălţime de 108 metri şi va cântări 20.000 de tone. Prima fază a lucrărilor de asamblare a debutat deja la începutul acestui an.
„Fondurile necesare sunt disponibile, iar lucrările se efectuează conform calendarului, fără întârzieri, pentru ca noua incintă să fie terminată şi instalată deasupra reactorului la mijlocul lui 2015, aşa cum este prevăzut”, a declarat Anton Usov, reprezentant al Bancii Europeane pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, responsabilă cu gestionarea fondurilor proiectului. Rămăşiţele reactorului numărul 4 de la Cernobîl, care a explodat la 26 aprilie 1986, au fost acoperite în grabă după accident cu o şapă de beton, care s-a fisurat între timp şi nu mai poate fi considerată sigură.
Consorţiul francez Novarka a câştigat în 2007 licitaţia pentru construirea unui nou sarcofag etanş, care va fi asamblat pe un teren învecinat, apoi glisat deasupra vechii şape. Costul total al operaţiunii este estimat la 1,5 miliarde de euro, dintre care 750 milioane lipseau încă în urmă cu un an. Comunitatea internaţională a deblocat 550 milioane de euro cu prilejul unei conferinţe organizate la Kiev în aprilie 2011, la 25 de ani de la catastrofă, restul banilor fiind furnizaţi de BERD.
de Anatol Terzi | ian. 27, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat, joi, la Strasbourg o rezoluţie prin care cere renunţarea la acuzaţiile împotriva foştilor membri ai Guvernului ucrainean, între care fostul premier Iulia Timoşenko.
APCE i-a cerut preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici să „examineze posibilitatea ca aceştia să fie eliberaţi şi să li se permită să participe la viitoarele alegeri legislative”, potrivit unui comunicat al acestei organizaţii. Ucraina este unul dintre cei 47 de membri ai aceste organzaţii paneuropene, al cărei rol principal este apărarea drepturilor omului şi a democraţiei şi care îşi are sediul la Strasbourg.
APCE, care reuneşte 318 parlamentari din aceste 47 de ţări, s-a declarat „îngrijorată de degradarea stării de sănătate a doamnei Timoşenko şi le-a cerut autorităţilor să permită tratarea ei de către medici independenţi”, transmite Mediafax. Membrii săi au considerat câmpul de aplicare a articolelor din Codul Penal ucrainean utilizat pentru demararea urmăririi „mult prea extins” şi că aceste articole permit „o penalizare postfactum a unor decizii politice normale, ceea ce contravine principiului statului de drept şi este inacceptabil”.
Aceste probleme decurg din „deficienţele sistemice” în funcţionarea justiţiei în Ucraina, potrivit lor. APCE a enumerat „o serie de măsuri de luat pentru creşterea independenţei puterii judiciare, diminuarea recursului excesiv la arestul preventiv şi la încetarea subiectivismului în favoarea acuzării”. Membrii săi au reiterat „apelul în favoarea unei reforme constituţionale şi a unor noi modificări ale legislaţiei electorale ucrainene”.
„Dacă aceste recomandări, în special cele privind urmăririle penale demarate împotriva unor membri ai fostului Guvern, nu vor fi aplicate în termen rezonabil, acest lucru va genera îndoieli grave cu privire la aderarea autorităţilor la principiile democraţiei şi preeminenţei dreptului”, a conchis APCE.
