Dodon, criticat la unison de la Bruxelles, Chișinău și București după vizita la Moscova
Declarațiile provocatoare pe care Dodon le-a făcut la Moscova împotriva UE, a României și chiar și a Republicii Moldova prin promovarea de proiecte nesusținute de nimeni precum federalizarea prin conferirea de atribuții sporite regimului separatist de la Tiraspol au atras critici numeroase. Purtătorul de cuvânt al PPE, Siegfried Mureșan, a transmis miercuri un mesaj dur față de atitudinea lui Dodon în fața președintelui rus Vladimir Putin, căruia dorește să îi intre în grații. „Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, încearcă să stea în două luntri, și cu banii gratuiți primiți de la Uniunea Europeană (UE), și vasal al Rusiei. Declarațiile despre Acordul de asociere UE – Moldova și Uniunea Eurasiatică făcute de președintele Dodon ieri, la Moscova, sunt periculoase și nu sunt deloc bine primite la Bruxelles. De la semnarea Acordului de asociere, Uniunea Europeană a alocat Republicii Moldova 746 de milioane de euro până în 2020, la care se adaugă alte 100 de milioane de euro alocate chiar săptămâna trecută. Ieri, președintele Igor Dodon ne-a spus că susține denunțarea acestui acord după alegerile de anul viitor. Ce ar trebui să înțeleagă Europa din aceste declarații? Că președintele Dodon spune că Moldova nu are nevoie de acești bani și că vrea să blocheze cheltuirea lor pentru bunăstarea cetățenilor moldoveni?”, se întreabă retoric europarlamentarul.
Faliment garantat
El a mai spus că fără aceștia bani, Republica Moldova nu s-ar putea dezvolta și s-ar continua pauperizarea populației. „Dacă dorește acest lucru, să meargă în fața oamenilor și să le spună că Republica Moldova și cetățenii ei nu au nevoie de ajutor financiar de la Uniunea Europeană, s-o spună clar. Eu nu voi intra în jocul președintelui Dodon și voi rămâne același susținător al cetățenilor Republicii Moldova și al ajutorului financiar și politic pe care Uniunea Europeană îl acordă Republicii Moldova. Eu știu cât de mare nevoie este de acești bani pentru că cetățeanul moldovean de rând trăiește greu, iar, fără acești bani, dezvoltarea economiei și crearea de locuri de muncă nu vor fi posibile”, a mai declarat Mureșan. Declarații oficialului european vin în contextul în care președintele Igor Dodon a declarat că este posibilă, atunci când socialiștii vor veni la putere, o denunțare a acordurile UE-Republica Moldova pe motiv că acestea nu au adus beneficii Republicii Moldova. Exporturile R. Moldova sunt în prezent orientate în proporție de 2/3 înspre UE, în timp ce Rusia ține în continuare produsele alimentare moldovenești sub embargo pe motive politice.
Populism pe pâine
În plan intern, premierul R. Moldova Pavel Filip a reacționat miercuri, într-o declarație pentru agenția Associated Press, preluată de The New York Times, afirmând că executivul său „nu va accepta nicio intervenție” din partea lui Dodon într-o chestiune care nu intră în sfera atribuțiilor șefului statului. Constituția Republicii Moldova nu permite președintelui „să anunțe sau să ia astfel de decizii”, a explicat Filip, conform declarației de presă. El a calificat afirmațiile lui Dodon ca fiind „retorică politică pură”. „Dimpotrivă, vom accelera punerea în aplicare a angajamentelor asumate. Acordul de Asociere (cu UE) face parte din programul nostru de guvernare, este unul dintre pilonii strategici ai țării… și vom face reforme și vom spori bunăstarea cetățenilor”, a insistat Filip, care a denunțat și declarațiile lui Dodon potrivit cărora președintele prorus al R.Moldova este dispus să obțină pentru țara sa statut de observator în Uniunea Vamală Euroasiatică, dominată de Rusia, relatează Agerpres. Filip, care a precizat că măsurile de îmbunătățire a relațiilor cu Moscova ar trebui să rămână „la un nivel bilateral”, a atras atenția că președintele nu are autoritatea de a se pronunța pe această temă.
Guvernul va continua reformele înspre UE
Partidul Democrat din Moldova (PDM) „a precizat ferm, prin intermediul unui comunicat că R. Moldova va continua să se apropie de Uniunea Europeană și susține că relația Moldova-UE trebuie să rămână axa fundamentală” a politicii externe a țării. „Partidul Democrat din Moldova este categoric împotriva poziției exprimate de președintele Igor Dodon privind anularea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Vom neutraliza politic orice încercare de a anula acest Acord”, se menționează în comunicatul PDM, care apreciază totodată că relația bilaterală cu Rusia „este foarte importantă” pentru Republica Moldova. „În ceea ce privește declarațiile făcute de președintele Moldovei la Moscova, PDM consideră că nimeni nu ar trebui să expună viziuni personale de politică externă în cadrul unor vizite oficiale în străinătate. Politica externă a Republicii Moldova se stabilește la Chișinău și se aplică în mod uniform peste hotare”, se mai menționează în comunicatul PDM.
PDM consideră totodată că inițiativa președintelui Igor Dodon privind semnarea unui memorandum cu Uniunea Eurasiatică este lipsită de putere juridică, deoarece nu există mecanisme reale pentru realizarea unui asemenea proiect de politică externă și nu există nici susținere socială sau politică în Republica Moldova. PDM anunță că „va utiliza toate pârghiile pentru a respinge un astfel de demers”, despre care consideră că „va rămâne la nivel de intenție politică”.
Sărăcia și corupția, uitate de Dodon la Moscova
Promisiunea făcută Kremlinului de președintele Republicii Moldova este o dovadă clară de trădare a interesului oamenilor acestei țări, a scris pe pagina sa de Facebook, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu. Maia Sandu spune că, la numeroasele întâlniri pe care le-a avut, nu a cunoscut niciun cetățean care să ceară anularea Acordului de Asociere cu UE. „Oamenii sunt îngrijorați de sărăcie, de corupție, de lipsa locurilor de muncă bine plătite, de pensiile mici”, și tocmai la rezolvarea acestora ar trebui să lucreze președintele țării. Potrivit Maiei Sandu, Acordul de Asociere are deja numeroase efecte pozitive. Pe de altă parte, corupția, sărăcia, migrația au fost aici cu mult înainte de obținerea Acordului de Asociere, afirmă Maia Sandu.
Fără capitulare în fața intereselor rusești
Și liberalii au criticat declarații lui Dodon privind posibila federalizare și direcția politică propusă de președintele R. Moldova la Moscova. Vicepreședintele Partidului Liberal (PL), Valeriu Munteanu, susține că prin declarațiile făcute la Moscova, Igor Dodon a făcut un pas spre „capitulare în federalizarea Republicii Moldova”. „(…) Igor Dodon, fâstâcit în fața țarului Rusiei, după ce a spus ‘conflictul transnistrean’ a corectat imediat în ‘întrebarea transnistreană’, folosind astfel, în premieră, o formulă nouă, mai mult decât neutră, incoloră, inodoră și insipidă, o formulă convenabilă doar Federației Ruse, formulă care riscăm să fie cheia capitulării în federalizare a Republicii Moldova (…), stăvilar în calea integrării europene a statului nostru și barieră sigură în calea unirii noastre cu România. Nu, tovarășe-domn președinte, n-o să vă meargă”, a scris Munteanu pe pagina sa de Facebook.
Reacții de la București
Mai mulți oameni politici, dar și instituții de la București au reacționat acid la declarațiile lui Dodon de la Moscova, după ce Dodon a plusat în momentul când Putin i-a oferit o harta a Moldovei de pe ambele maluri ale Prutului. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a luat notă de declaraţiile preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, lansate cu prilejul vizitei la Moscova, pe care le consideră inadecvate şi care nu corespund realităţilor politice şi relaţiilor speciale dintre România şi Republica Moldova. „Continuarea procesului de modernizare şi reformă, precum şi împlinirea aspiraţiilor tuturor cetăţenilor Republicii Moldova necesită acţiuni şi atitudini responsabile”, mai apreciază MAE.
„Consolidarea durabilă a relaţiilor cu Republica Moldova şi susţinerea fermă a efortului de apropiere de UE în conformitate cu Parteneriatul Strategic bilateral pentru integrarea europeană constituie pe mai departe o prioritate de prim rang a politicii externe a României”, mai subliniază Ministerul român de Externe. Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, i-a dăruit preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, cu ocazia primei vizite a acestuia la Moscova, o hartă a Moldovei „istorice”, cea de după Pacea de la Bucureşti din 1812, pe care Dodon a prezentat-o presei ruse într-o conferinţă de presă susţinută marţi după întrevederea cu liderul de la Kremlin. Dodon le-a spus jurnaliştilor ruşi că „jumătate din teritoriul actual al României este moldovenesc”. Harta Moldovei istorice etalată de Dodon a fost întocmită în secolul al XVIII-lea de către cartograful italian Bartolomeo Borghi, după războiul ruso-turc din 1806-1812. În cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul agenţiei de presă TASS, Dodon şi-a exprimat regretul că, în 1812, Imperiul Rus nu a anexat întreg teritoriul Moldovei, ci s-a oprit la Prut. ‘Dacă Imperiul Rus nu s-ar fi oprit la Prut, am fi avut acum o Moldovă întregită’, a spus el.
Ambasadorul Republicii Ungare la Bucureşti, Oszkár Füzes, a fost invitat joi la sediul Ministerului Afacerilor Externe, partea română exprimandu-si dezacordul faţă de declaraţiile publice din 15 iunie 2011 ale autorităţilor ungare referitoare la proiectul reorganizării administrative a României. Partea română a apreciat ca neuzual şi nepotrivit demersul public al părţii ungare în condiţiile în care reorganizarea teritorială a Romaniei este o chestiune strict de politică internă, iar dezbaterea publică pe marginea acestui proces a fost lansată de puţin timp. Proiectul de reorganizare administrativă a României ar fi o schimbare intenţionată şi inacceptabilă a hărţii etnice, a afirmat vicepremierul ungar Zsolt Semjen. Proiectul de reorganizare administrativă reprezintă o ameninţare la adresa etnicilor maghiari din ţinutul secuiesc şi Transilvania, a declarat Semjen, potrivit agenţiei ungare MTI, preluată de Mediafax. Vicepremierul ungar a subliniat că au mai existat planuri de acest fel şi că este greu de spus cât de serioase erau în contextul politic „furtunos”.”Este o problemă de viaţă şi de moarte pentru etnicii maghiari ca regiunea istorică a ţinutului secuiesc şi judeţele populate de etnici maghiari să rămână unite. România şi-a asumat angajamente internaţionale să nu schimbe forţat harta etnică”, subliniază Semjen. Potrivit vicepremierului ungar, planul reaminteşte de măsurile antimaghiare din vreamea regimului Ceauşescu, când regiunea autonomă Mureş a fost desfiinţată. Poziţia Ungariei este că, indiferent dacă vor fi operate aceste modificări, „realitatea” ţinutului secuiesc trebuie respectată, adaugă vicepremierul ungar. Conform lui Semjen, dacă planul PDL de fuzionare a actualelor judeţe va fi implementat, proporţia etnicilor maghiari în noile unităţi administrative ar scădea dramatic.