ONU, ”decizie ruşinoasă” îndreptată împotriva Statului Israel

ONU, ”decizie ruşinoasă” îndreptată împotriva Statului Israel

Gaza, fortăreața Hamas

Gaza, fortăreața Hamas

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a denunţat drept o ”decizie ruşinoasă” deschiderea de către Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a unei anchete internaţionale.  Aceasta vizează atingerile aduse drepturilor omului în teritoriile palestiniene ocupate şi în Israel.

„Decizia ruşinoasă de astăzi este un nou exemplu al obsesiei flagrante anti-israeliene a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului”, a declarat premierul Netanyahu..

De partea palestiniană, la rândul său, Ministerul de Externe a salutat o decizie „care promovează (…) protecţia drepturilor omului pentru palestinieni”. Mişcarea islamistă Hamas a salutat, de asemenea, deschiderea unei anchete privind „încălcările israeliene în teritoriile palestiniene”. (Mihai Isac)

Share our work
ONU, ”decizie ruşinoasă” îndreptată împotriva Statului Israel

Israel, din nou sub teroarea rachetelor

Gaza, fortăreața Hamas

Gaza, fortăreața Hamas

Trei rachete au fost trase duminică din regiunea palestiniană Gaza spre teritoriul Israelului, a declarat serviciul de presă al armatei israeliene, fără a se înregistra victime civile ori militare, relatează cotidianul Calcalist, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Armata a anunţat iniţial, într-un comunicat, despre tirul a două rachete, fără să precizeze locul unde au căzut, dar potrivit presei locale acestea au au lovit o zonă nelocuită.

Al doilea comunicat militar a informat despre tirul unei noi rachete care a fost interceptată de sistemul de apărare antirachetă Iron Dome. Sursele militare citate nu au detaliat modul în care forțele israeliene au răspuns până în acest moment atacurilor.

Diplomația rachetelor

Nicio grupare palestiniană nu a revendicat tirurile dinspre Fâşia Gaza, teritoriu palestinian sub blocadă israeliană şi controlat de mişcarea islamistă palestiniană Hamas, organizaţie considerată „teroristă” de către Israel. Menționăm că aripa militară a organizației, Brigăzile Izz ad-Din al-Qassam, este clasificată drept organizație teroristă de mai multe state occidentale.

Ultimul tir de rachetă din enclava palestiniană asupra teritoriului israelian a avut loc la 26 iunie. Ca represalii, aviaţia militară israeliană a lovit poziţii deţinute de Hamas în Fâşia Gaza.

La 25 iunie, aripa armată a Hamas a avertizat Israelul contra proiectului său de anexare a unor zone din Cisiordania ocupată, ceea ce ar echivala, în opinia sa, cu o „declaraţie de război”.

Planul de pace propus de Trump, contestat cu rachete de Hamas

Planul de pace propus de Trump, contestat cu rachete de Hamas

Planul Trump

Un plan propus de administraţia americană a preşedintelui Donald Trump prevede anexarea de către Israel a coloniilor şi a Văii Iordanului din Cisiordania, teritoriu ocupat din 1967 de statul evreu, şi crearea unui stat palestinian demilitarizat pe un teritoriu restrâns cu Cisiordania şi Fâşia Gaza, separate de circa 50 de kilometri, legate de un coridor care să permită libera circulație.

Planul Trump a stârnit controverse în regiune, liderii pricipalelor structuri palestiniene purtând negocieri pentru relansarea procesului de pace între Hamas și Fatah. Într-o recentă conferință de presă, unul dintre principalii oficiali ai Fatah, Jibril Rajoub, a declarat că cele două organizații vor face tot posibilul pentru a împiedica implementarea planului de pace american, fiind susținut de reprezentantul Hamas, Saleh al-Arouri, comandant și fondator al Brigăzilor Izz ad-Din al-Qassam.

În ultimii ani, Hamas şi Israel s-au confruntat în trei războaie (2008, 2012, 2014). În pofida unui armistiţiu în ultimele luni, cele două tabere se confruntă, ocazional, cu tiruri de rachete trase dinspre Fâşia Gaza, urmate de represalii din partea armatei israeliene. (N.G.)

Share our work
Ierusalim, noul guvern israelian aprobat de Knesset

Ierusalim, noul guvern israelian aprobat de Knesset

Războiul pentru Ierusalim se intensifică

Războiul pentru Ierusalim se intensifică

În urma deciziei luată de Curtea Supremă israeliană, și Knesset-ul (n.r.-parlamentul unicameral de la Ierusalim) a aprobat azi formarea unui guvern de uniune naţională între partidele premierului Benjamin Netanyahu şi ex-rivalului său Benny Gantz, care urmează să depună jurământul în 13 mai, dată la care va lua sfârşit cea mai lungă criză politică din istoria modernă a Israelului, relatează cotidianul israelian Makor Rishon, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Acordul cu privire la noul guvern a fost validat joi dimineaţă în cursul unui vot în parlament, unde partidul Likud de dreapta al lui Benjamin Netanyahu, formaţiunea centristă „Albastru-Alb”, condusă de fostul şef al Statului Major al armatei israeliene Benny Gantz, şi aliaţii lor dispun de majoritatea locurilor.

Consens politic

„Sesiunea plenară a Knesetului a aprobat în a doua şi a treia lectură amendamentele la proiectul de lege privind formarea guvernului de uniune naţională. 71 de deputaţi au votat pentru şi 37 împotrivă”, a indicat serviciul de presă al parlamentului într-un comunicat.
Preşedinţia israeliană se aşteaptă să primească în cursul zilei semnăturile unei majorităţi a deputaţilor favorabili mandatării oficiale a lui Benjamin Netanyahu cu formarea noului guvern.

Miercuri seara, Curtea Supremă, sesizată de diferite organizaţii care puneau la îndoială legalitatea acordului, şi-a dat aprobarea, fără ca totuşi să-l disculpe pe Netanyahu, acuzat pentru corupţie într-o serie de dosare şi al cărui proces, amânat din cauza pandemiei, ar urma în mod normal să înceapă la sfârşitul lunii. „Nu am găsit niciun motiv legal care să împiedice formarea unui guvern de către premierul Netanyahu, dar această concluzie la care am ajuns nu diminuează prin nimic gravitatea acuzaţiilor împotriva sa”, au indicat judecătorii israelieni.

Guvern de criză

Netanyahu şi Gantz au anunţat deja prezentarea viitorului guvern în 13 mai, în care portofoliile ministeriale vor fi împărţite în mod echitabil între cele două tabere.

În afară de împărţirea puterii şi menţinerea lui Benjamin Netanyahu în funcţia de premier pentru următoarele 18 luni, guvernul va avea drept sarcină gestionarea ieşirii din izolare şi redemararea economiei israeliene. El va trebui de asemenea să se pronunţe în detaliu asupra proiectului de anexare a unor părţi din Cisiordania ocupată.

Netanyahu este acuzat de o parte a opoziției că se va folosi de noul mandat de premier pentru numirea unor apropiați în diferite funcții din sistemul de justiție, pe fondul problemelor judiciare pe care le are. Liderul Likud este acuzat de fapte de corupție.

După aceste luni de criză, Benny Gantz a acceptat să formeze o coaliţie cu Benjamin Netanyahu în pofida inculpării acestuia, cu scopul de a permite Israelului să traverseze perioada de pandemie generată de noul coronavirus care a contaminat până în prezent 16.000 persoane în ţară, dintre care 239 au decedat şi a făcut ca şomajul să crească de la 3,4% la 27%.

Netanyahu a anunţat deja redeschiderea şcolilor primare şi a majorităţii magazinelor şi întreprinderilor, care pot să reunească de acum înainte 50% din personalul lor în acelaşi loc. În acest fel, zeci de mii de lucrători palestinieni şi-au putut relua activitatea pe teritoriul israelian.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump

Plan american

Acordul dintre Netanyahu şi Gantz prevede implementarea de la 1 iulie a unui plan pentru aplicarea proiectului preşedintelui american Donald Trump cu privire la Orientul Mijlociu care prevede anexarea de către Israel a Văii Iordanului şi a coloniilor evreieşti din Cisiordania ocupată din 1967 de către statul israelian. Zonele în litigiu, inclusiv părți din platoul Golan, au fost ocupate de statul evreu în urma victoriei militare depline în așa-zisul Război de 6 zile împotriva unei coaliții de state arabe, inclusiv Iordania, Siria, Irak și Egipt.

Populaţia coloniilor din Cisiordania a crescut cu aproximativ 50% în ultimul deceniu sub influența unor importante măsuri de sprijin economic implementate de guvernele conduse de Netanyahu, aflat la putere fără întrerupere din 2009.

În prezent, peste 450.000 de persoane locuiesc în regiune, împărţite în aproximativ 100 de localități, cunoscute și sub numele de colonii, unde lucrează de altfel zeci de mii de palestinieni.

Elita politică palestiniană se opune planului administrației Trump, care prevede recunoașterea metropolei Ierusalim drept capitala „indivizibilă” a Statului Israel. Atât membrii mișcării laice Fatah-ului, condus de preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, dar și ai mișcării islamiste Hamas, aflat la putere în Fâşia Gaza, au amenințat cu noi violențe partea israeliană dacă acest plan va fi implementat. Ei au denumit deja viitoarea administraţie Netanyahu/Gantz „guvernul anexării”, denumire respinsă de partea israeliană. (Mihai Isac)

Share our work
ONU, ”decizie ruşinoasă” îndreptată împotriva Statului Israel

Hamas rămâne organizație teroristă pentru UE

Gaza-scenă-pentru-atacurile-Hamas-împotriva-civililor-și-a-forțelor-militare-israeliene

Gaza-scenă-pentru-atacurile-Hamas-împotriva-civililor-și-a-forțelor-militare-israeliene

Tribunalul Uniunii Europene a respins o acţiune a organizaţiei islamiste palestiniene Hamas împotriva deciziei din 2015 prin care a fost inclusă de UE pe lista grupărilor teroriste, transmite mass-media europeană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Tribunalul general, curtea de primă instanţă a UE a respins cele şapte argumente formulate de Hamas, între care lipsa de dovezi în acest sens şi faptul că a câştigat alegerile palestiniene.

Decizie contestabilă

Definirea Hamas drept organizaţie teroristă s-a bazat parţial pe un ordin al ministrului britanic de interne şi pe o decizie a secretarului de stat american din 1997, a arătat tribunalul. Decizia poate fi contestată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

La jumătatea lui decembrie anul trecut, Tribunalul UE a respins o altă acțiune a mișcării islamiste palestiniene împotriva deciziei UE de a o înscrie pe lista organizațiilor teroriste, ceea ce are, între altele, drept consecință înghețarea unei părți din fondurile sale.

Consiliul UE a decis să înscrie Hamas pe această listă în decembrie 2001, după atentatele din 11 septembrie din SUA. Confirmată de mai multe ori ulterior, decizia a fost contestată la Tribunalul UE, care în 2014 i-a dat câștig de cauză Hamas, anulând această înscriere (pe lista organizațiilor teroriste) din cauza unui viciu de formă.

Război juridic

A urmat o dezbatere juridică foarte tehnică, care a dus, în vara lui 2017, la anularea de către Curtea de Justiţie a UE (CJUE) a deciziei din 2014. Hamas, la putere în Fâşia Gaza, a anunţat atunci că intenţionează să „ducă la bun sfârşit bătălia sa legală” pentru a fi scoasă de pe lista organizaţiilor teroriste, unde a fost reînscrisă printr-o decizie a Consiliului UE din martie 2015.

Mişcarea Hamas, care deţine din 2007 controlul asupra Fâşiei Gaza aflată sub blocadă israeliană, este considerată de asemenea o entitate teroristă de Israel, SUA și alte state.

Baloane teroriste

Reamintim că Fâşia Gaza este folosită pentru lansarea de baloane și zmeie incendiare asupra teritoriului israelian, provocând incendii și importante pagube materiale, relatează mass-media internațională, citând surse militare israeliene.

Începând din luna aprilie 2018, mii de hectare de teren au fost incendiate în Israel cu baloane şi zmeie incendiare trimise din enclava palestiniană, controlată de mișcarea Hamas.

Un purtător de cuvânt al pompierilor israelieni a indicat că patru incendii au fost declanşate luni de către dispozitive incendiare, iar în ultimele săptămâni au izbucnit zilnic în medie 24 de incendii, care au afectat culturile și infrastructura de pe mii de hectare. Până în acest moment nu există o estimare finală a pierderilor financiare suportate de populația civilă ori a sumelor cheltuite de forțele militare și serviciile de securitate pentru stoparea atacurilor. (M.B.)

Share our work
Israel, amenințat de Hamas. Ieruaslimul sărăcește teroriștii

Israel, amenințat de Hamas. Ieruaslimul sărăcește teroriștii

Armata-israeliana-pregatita-pentru-o-noua-confruntare-cu-Hamas

Armata-israeliana-pregatita-pentru-o-noua-confruntare-cu-Hamas

Mişcarea terorista palestiniana Hamas a trimis un avertisment Israelului, afirmând că va răspunde în forţă şi imediat oricărui atac asupra Fâşiei Gaza, relatează cotidianul libanez Al-Akhbar, citat de mass-media israeliană, preluat de agenția KARADENIZ PRESS. Confom cotidianului arab, trimisul Qatarului în Gaza, Mohammed Al-Emadi, ar fi spus Hamasului că Israelul este în stare de alertă, anticipând un posibil conflict militar cu gruparea palestiniană care controlează Fâşia Gaza. Cotidianul a explicat că Hamas, la rândul său, a avertizat că răspunsul său va fi mult mai mult decât un schimb masiv de focuri între cele două părţi care a avut loc în luna noiembrie după lansarea unor tiruri cu rachete în direcţia Israelului, de o amploare nemaivăzută de la războiul din Gaza în 2014.

Motive financiare

Citând sub rezerva anonimatului o sursă din cadrul grupării teroriste, cotidianul arab susţine că Hamas ar fi refuzat bani din partea Qatarului, întrucât Israelul a introdus noi condiţii pentru acest transfer de fonduri. Sursa menţionată a explicat că aceste condiţii vizează refuzul israelian de a utiliza aceste fonduri pentru a remunera un număr de înalţi responsabili Hamas.
În Israel, respingerea de către Hamas a banilor din Qatar a ridicat temeri legate de recrudescenţa violenţei la frontiera cu Gaza, unde se înregistrează ciocniri săptămânale de amploare de anul trecut şi izbucniri periodice între armata israeliană şi grupările palestiniene.
Israelul a blocat temporar transferul ajutoarelor din Qatar după două atacuri suvernite la frontieră, aprobând intrarea lor abia după negocieri intense și presiuni europene și americane. Hamasul a anunţat apoi că nu va lua niciun ban, acuzând Israelul de încălcarea acordului de încetare a focului.
Această serie de violenţe a urmat unei operaţiuni a forţelor speciale în Fâşia Gaza, în cursul căreia şi-au pierdut viaţa un ofiţer israelian şi cel puţin şapte combatanţi Hamas.
Având în vedere recrudescenţa tensiunilor la frontieră, militarii israelieni au început joi să-şi consolideze prezenţa la frontiera cu Fâşia Gaza. Armata a desfăşurat, de asemenea, sistemul de apărare antirachetă Iron Dome în zona metropolitană a Tel Aviv-ului şi în sud, o măsură de precauţie împotriva atacurilor potenţiale dinspre Fâşia Gaza sau din nord – unde situaţia securităţii devine din ce în ce mai precară.

Aviația israeliană pedepsește atacurile Hamas

Aviația israeliană pedepsește atacurile Hamas

Reacție letală

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis o ‘reacţie letală’ grupărilor armate palestiniene dacă vor relua ostilităţile, acest avertisment intervenind pe fondul escaladării tensiunilor în Fâşia Gaza, informează mass-media de la Ierusalim, citată de KARADENIZ PRESS. ‘Ar putea să existe unii în Gaza care cred că îşi pot scoate capul, îi sfătuiesc să înţeleagă că reacţia va fi letală şi foarte dureroasă’, a declarat Netanyahu, citat de biroul său de presă, după ce a participat la un exerciţiu militar la baza Shizafon, în sudul ţării. ‘Suntem pregătiţi pentru orice scenariu’, a avertizat şeful guvernului israelian.

Lovituri militare

Tancuri desfăşurate de partea israeliană au lovit două poziţii militare ale Hamas, mişcarea islamistă care controlează acest teritoriu, ca represalii la tiruri cu arme de foc asupra soldaţilor israelieni desfăşuraţi la frontieră. În cursul nopţii de marţi spre miercuri, avioane de război au bombardat o tabără a Hamas.
Un membru al braţului armat al Hamas a fost ucis de tirul lansat de un tanc. De cealaltă parte, un soldat israelian, salvat de casca sa, a fost uşor rănit de focurile armă trase de palestinieni.
Israelul şi Hamas, precum şi aliaţii săi palestinieni, au dus trei războaie în Fâşia Gaza din 2008, ultimul în 2014, notează AFP.

Israel, amenintat permanent de terorism

Israel, amenintat permanent de terorism

Amenințări siriene

Bashar Jaafari, ambasadorul Siriei la ONU, a condamnat atacurile israeliene împotriva țintelor iraniene ca răspuns la un atac cu racheta asupra regiunii israeliene Hermon, luând în calcul un posibil răspuns similar sirian împotriva aeroportul israelian ”Ben Gurion”, relatează agenția AnimaNews.
“Nu este timpul ca Consiliul de Securitate să reacționeze la multiplele agresiuni israeliene împotriva țării mele? Sau trebuie să atragem atenția Consiliu exercitând dreptul nostru la autoapărare prin atacarea aeroportului ”Ben Gurion” ca răspuns la agresiunea israeliană împotriva aeroportul internațional Damasc?”, a spus el.
Adresându-se corpului internațional, după omologul său israelian Danny Danon, Jaafari a denunțat și “ocupația ilegală” a Podișului Golan.
Anterior, ambasadorul Danon afirmase că Iranul este “obsedat de Israel” și a cheltuit “șapte miliarde de dolari în fiecare an pentru finanțarea terorismului” în Orientul Mijlociu.

Războiul spionilor

Armata libaneză a anunţat recent arestarea unui agent al Serviciului de informaţii externe al Israelului (Mossad), care a fost implicat în ianuarie 2018 într-o tentativă de asasinat împotriva unui responsabil al mişcării islamiste palestiniene Hamas în sudul Libanului, informează mass-media libaneză. Serviciile de securitate libaneze au anunţat marţi arestarea unui complice care ar fi ‘efectuat operaţiuni de recunoaştere şi supraveghere’ înaintea tentativei de atentat. Nu se precizează naţionalitatea persoanei reţinute, dar comunicatul asigură că aceasta ‘a recunoscut că lucrează pentru Mossad din 2014’. El ar fi ‘mărturisit’ de asemenea că a fost însărcinat cu monitorizarea responsabilului Hamas din vara anului 2017.
La 14 ianuarie 2018, Mohammed Hamdane a fost grav rănit la picioare când o bombă a explodat în maşina sa la Saida, 40 km sud de Beirut. Potrivit unei surse palestiniene, el făcea parte din serviciile de securitate ale Hamas.
Autorităţile libaneze au acuzat Israelul de implicare în această tentativă de asasinat. Încă din ianuarie 2018 acestea au anunţat că l-au arestat pe ‘unul dintre autorii actului criminal’.
După atentatul eşuat, Mossad i-ar fi cerut acestuia să părăsească Libanul, apoi să se întoarcă trei luni mai târziu, mai adaugă comunicatul armatei.
În 2010, Libanul a condamnat la moarte un fost membru al Siguranţei generale libaneze găsit vinovat de colaborare cu Israelul şi de implicare în asasinarea a doi lideri ai Jihadului Islamic palestinian. (M.B.)

Share our work