Ucraina: Atac “ortodox” la Patriarhia Romana

Ucraina: Atac “ortodox” la Patriarhia Romana

ucrainenie sinodLibertatea canonică a drept-credincioşilor români este călcată în picioare de pravoslavnicii din Ucraina. La recentul sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, aflate sub jurisdicţia canonică a Patriarhiei Moscovei, au fost lansate acuzaţii şi atacuri la adresa Patriarhiei Române. Nemulţumirea ierarhilor ucraineni porneşte de la ridicarea şi sfiinţirea unei biserici româneşti pe teritoriul Ucrainei, la Hagi-Curda (Kamyshivka). Astfel, agenţia KARADENIZ PRESS informează că, în data de 26 august, în Sala Sinodală a Mitropoliei Kievului, s-a desfăşurat, sub patronatul Mitropolitului Volodymyr, sinodul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, aflate sub jurisdicţia canonică a Patriarhiei Moscovei. Printre altele, sinodului i-a fost prezentat, de către şeful Departamentului de Relaţii Externe al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, aerhiepiscopul Oleksandr al Pereiaslav-Khmelnytskyi şi Vyshnevskyi, situaţia privind sfinţirea, la 16 iulie 2011, a Bisericii cu hramul Sfinţii Petru şi Pavel, în satul Kamyshivka (Hagi-Curda), din raionul Izmail, regiunea Odesa, de către preoţi ai Bisericii Ortodoxe Române. Oficialii Bisericii Ortodoxe Ucrainene susţin că Patriarhia Română nu s-a conslultat cu ierarhii săi şi nici nu a cerut aprobarea de a sfinţi biserica amintită, în jurisdicaţia canonică a Kievului.Participanţii la sinod au căzut de acord “că aceste acţiuni contravin ordinii canonice a Bisericii Ortodoxe şi că nu sunt deloc folositoare relaţiilor frăţeşti dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Ortodoxă Ucraineană”. În consecinţă, sinodul a decis să îşi exprime îngrijorarea în legătură cu activitatea Mitropoliei Basarabiei (subordonată canonic Patriarhiei Române) în jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Ucrainene. De asemenea, sinodul a propus ca Mitropolitul Volodymyr al Kievului şi Ucrainei să trimită o scrisoare “corespunzătoare” Prea Fericitului Daniel, Patriarhul României.

Hagi-Curda, Biserica ‘Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel’

Pe 16 iule, la slujba de sfinţire a participat Înalt Preasfinţitul Petru, Mitropolitul Basarabiei, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. Biserica a fost construită cu sprijinul lui Nicolae Popa, secretarul general al Consiliului Mondial Român din SUA, care a donat peste 50.000 de dolari, şi al Departamentului pentru românii de pretutindeni. La eveniment vor participa mai mulţi studenţi din România şi Republica Moldova, informează Romanian Global News. Deşi teritoriul aparţine Ucrainei, în ţinutul istoric al Bugeacului (sau Basarabia de Sud) se face simţit şi astăzi spiritul românesc, ce s-a păstrat în vechile aşezări româneşti de ţărani moldoveni. Satul Hagi-Curda este o astfel de aşezare străveche, scrie Basilica.ro. Mândria sătenilor era Biserica ‘Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel’, ridicată în 1875 de episcopul cărturar al Dunării de Jos, Melchisedec Ştefănescu, în perioada când sudul Basarabiei era în stăpânirea României. După instalarea puterii sovietice, lăcaşul a fost mai întâi închis şi apoi demolat în 1979, pe locul său fiind înălţat Monumentul eroilor sovietici. Abia în 1995, după mari eforturi, s-a reuşit reînfiinţarea parohiei din localitate sub oblăduirea Mitropoliei Basarabiei, afiliată Patriarhiei Române. După cum atestă o notaţie de pe Ceaslovul aflat în fosta biserică a satului, acesta a fost înfiinţat prin unirea a mai multor cătune din zonă şi au format o aşezare mai mare, cu numele de Frumuşica. Unirea cătunelor avea ca scop apărarea localnicilor de hoardele de tătari care le prădau periodic. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Hagi-Curda a făcut parte din componenţa României, în Plasa Fântâna Zânelor a judeţului Ismail. În anul 1947, autorităţile sovietice au schimbat denumirea oficială a satului din cea de Hagi-Curda în cea de Komîşivka. În anul 1954, regiunea Ismail a fost desfiinţată, iar localităţile componente au fost incluse în regiunea Odessa. În prezent, în Hagi-Curda locuiesc aproape 4.000 de oameni, 99% dintre ei fiind români.

Mitropolia Basarabiei, confruntata cu atacuri similare

Biserica-din-Hagi-Curda-foto-basarabeni.ro_Mitropolia Basarabiei a decis să răspundă, in luna iulie, la atacuri similare, lansate într-o publicaţie de protoiereul Andrei Novikov, secretarul de presă al eparhiei de Odesa a Bisericii Ortodoxe Ruse. “Biserica românească din satul Kamâşovca-Kamyshivka (n.red. – Hagi-Curda, sudul Basarabiei, deocamdată Ucraina) aparţine aşa-numitei Mitropolia Basarabiei. Aceasta este situată pe teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Ruse şi noi nu putem recunoaşte nici existenţa acestui lăcaş, nici slujbele care se efectuează acolo”, susţinea, pentru Regnum, Andrei Novikov. “Chiar dacă, în biserică, se oficiază slujbe de către preoţii hirotoniţi legal, acestea nu au o putere harică”, a afirmat Novikov, care considera că, „din punct de vedere politic, la mijloc sunt interesele României, care are pretenţii teritoriale în regiune”. Într-un comunicat intitulat “Grija pentru Ortodoxie trebuie să primeze în faţa intereselor secular-politice”, Mitropolia Basarabiei răspunde acestor atacuri. În legătură cu declaraţiile protoiereului Andrei Novikov, secretarul de presă al eparhiei de Odesa a Bisericii Ortodoxe Ruse, făcute, în data de 23 iulie 2011, pentru agenţia de ştiri REGNUM, potrivit căruia slujbele oficiate de către preoţii Mitropoliei Basarabiei, în biserica nou-sfinţită din Kamâşovka (Hagi Curda), raionul Ismail, „n-ar avea putere divină”, reluând, totodată, acuzaţiile nefondate şi pline de ostilitate la adresa Mitropoliei Basarabiei, numind-o „schismatică şi necanonică”, biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei precizează:

1. Mitropolia Basarabiei respinge hotărât orice acuzaţii şi atacuri privind canonicitatea sau validitatea slujbelor oficiate de clericii săi canonici.

2. Aceste atacuri asupra Mitropoliei Basarabiei sunt motivate secular-politic şi nu au nimic în comun cu adevăratul duh al Ortodoxiei, care este unul al păcii, al bunei înţelegeri, al împreună-lucrării şi al dragostei. Respectivele atacuri, evident românofobe, se produc în situaţia în care Eparhia Odesei (Patriarhia Moscovei) desfăşoară de mai mulţi ani de zile activităţi de legitimare morală, încurajare şi susţinere făţişă a regimului politic ilegal şi banditesc instalat la Tiraspol. Astfel, prin faptele şi implicaţiile sale de natură politică, Eparhia Odesei (Patriarhia Moscovei) subminează interesul firesc de bună-vecinătate şi de cooperare între Republica Moldova şi Ucraina. Mai mult, aceste fapte şi implicaţii politice sunt îndreptate împotriva suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

3. Mitropolia Basarabiei aminteşte tuturor că este o structură ortodoxă canonică, parte componentă a Patriarhiei Române, iar ierarhul ei este mitropolit canonic, membru cu drepturi depline al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Jurisdicţia canonică a Mitropoliei Basarabiei este Republica Moldova, având ca drept să primească sub oblăduirea sa părintească, la cerere liber exprimată, orice comunitate de etnici români ordodocşi din spaţiul ex-sovietic.

4. Unul dintre principiile de organizare a Bisericilor Ortodoxe este cel etnic (canonul 34 Apostolic). Acest principiu oferă oricărei comunităţi dreptul să aparţină de Biserica lor naţională autocefală. Aşa, etnicii ruşi de confesiune ortodoxă din Europa (inclusiv din Republica Moldova şi din Ucraina), precum şi cei din cele două Americi sau din Australia aparţin de Biserica Ortodoxă Rusă. Acelaşi situaţie este şi în cazul etnicilor sârbi, bulgari şi greci. În fiecare ţară europeană există comunităţi ortodoxe care aparţin de Bisericile lor naţionale. În această situaţie, este legitim să ne punem întrebarea: De ce consângenii noştri ortodocşi din Kamâşovka (Hagi Curda) n-ar avea aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi ortodocşi? Ce ne facem cu drepturile omului de a se ruga în limba maternă şi de a se afla în comuniune spirituală cu fraţii de un neam şi de o credinţă? De altfel, comunitatea din Kamâşovca (Hagi Curda) nu a încălcat nici o lege a statului ucrainean sau internaţională. Dimpotrivă, această comunitate, înzestrată cu personalitate juridică ucraineană, a fost înregistrată oficial de către Secţia pentru Problemele Religiilor din cadrul Administraţiei de Stat a regiunii Odesa, având denumirea: Parohia Ortodoxă Autonomă “Sfinţii Petru şi Pavel” din satul Komâşivka, raionul Ismail, regiunea Odesa, Ucraina. Potrivit Statutului său de organizare şi funcţionare înregistrat de autorităţile competente ale Ucrainei, parohia îşi alege în mod liber şi independent jurisdicţia canonică. Astfel, parohia a optat pentru jurisdicţia canonică a Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română).

5. Mitropolia Basarabiei aminteşte, de asemenea, în acest context că ameninţările împotriva credincioşilor săi de la Kamâşovka (Hagi Curda) au existat şi înainte de sfinţirea bisericii (16 iulie 2011), iar după sfinţire presiunile şi intimidările s-au intensificat. Asupra epitropului Vasile Iordăchescu se exercită diverse şi puternice presiuni, dumnealui fiind nevoit să facă faţă diferitor inspecţii. Mesajele venite de la Eparhia de Odesa (Patriarhia Moscovei), structură eclesiastică care desfăşoară, de ani buni, o campanie de deznaţionalizare a etnicilor români, urmăresc să-i descurajeze pe creştinii din Kamâşovka (Hagi Curda) să fregventeze sfântul locaş al Mitropoliei Basarabiei. Cazul este ieşit din comun: ortodocşii sunt ameninţaţi de către ortodocşi. Este regretabil că asemenea lucruri se întâmplă în secolul XXI.

6. Mitropolia Basarabiei îi îndeamnă pe creştinii din Kamâşovka (Hagi Curda) să nu se lase influenţaţi de neadevărurile formulate de către susnumitul cleric, făcute în numele Eparhiei de Odesa (Patriarhia Moscovei), şi nici de zvonurile otrăvitoare răspândite în localitate, ci să rămână în credinţa noastră strămoşească, să frecventeze biserica şi să fie alături de preotul lor, aducând împreună slavă lui Dumnezeu pentru binecuvântările primite.

7. Parohia „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Kamâşovca (Hagi Curda) este parte componentă a Episcopiei Basarabiei de Sud (Mitropolia Basarabiei), la care poate adera benevol orice parohie din sudul istoric al Basarabiei, cuprins în Euroregiunea moldo-română-ucraineană „Dunărea de Jos”. În acest context, Mitropolia Basarabie face apel la conducerea Euroregiunii „Dunărea de Jos” să monitorizeze respectarea drepturilor şi libertăţile religioase a credincioşilor din localitatea Kamâşovka (Hagi Curda).

8. Mitropolia Basarabiei rămâne deschisă spre dialog şi colaborare cu structura locală a Bisericii Ruse de la Odesa, pentru a depăşi orice neînţelegere, spre binele Ortodoxiei şi al Bisericii lui Hristos. Pericolul cel mare pentru comunitatea românească din Ucraina, ortodoxă de două mii de ani, ca şi pentru cea din Republica Moldova, îl constituie nu Mitropolia Basarabiei, ci prozelitismul sectar făcut în limba română de către misionari străini. Grija pentru Ortodoxie trebuie să primeze în faţa intereselor secular-politice.

Share our work
Mitropolia Basarabiei raspunde la atacurile Bisericii Ortodoxe Ruse

Mitropolia Basarabiei raspunde la atacurile Bisericii Ortodoxe Ruse

Biserica-din-Hagi-Curda-foto-basarabeni.ro_Mitropolia Basarabiei a decis să răspundă atacurilor lansate într-o publicaţie de protoiereul Andrei Novikov, secretarul de presă al eparhiei de Odesa a Bisericii Ortodoxe Ruse. “Biserica românească din satul Kamâşovca (n.red. – Hagi-Curda, sudul Basarabiei, deocamdată Ucraina) aparţine aşa-numitei Mitropolia Basarabiei. Aceasta este situată pe teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Ruse şi noi nu putem recunoaşte nici existenţa acestui lăcaş, nici slujbele care se efectuează acolo”, susţinea, pentru Regnum, Andrei Novikov. “Chiar dacă, în biserică, se oficiază slujbe de către preoţii hirotoniţi legal, acestea nu au o putere harică”, a afirmat Novikov, care considera că, „din punct de vedere politic, la mijloc sunt interesele României, care are pretenţii teritoriale în regiune”. Într-un comunicat intitulat “Grija pentru Ortodoxie trebuie să primeze în faţa intereselor secular-politice”, Mitropolia Basarabiei răspunde acestor atacuri. Citiţi mai departe care este poziţia Mitropoliei Basarabiei, care aparţine canonic de Patriarhia Română:

În legătură cu declaraţiile protoiereului Andrei Novikov, secretarul de presă al eparhiei de Odesa a Bisericii Ortodoxe Ruse, făcute, în data de 23 iulie 2011, pentru agenţia de ştiri REGNUM, potrivit căruia slujbele oficiate de către preoţii Mitropoliei Basarabiei, în biserica nou-sfinţită din Kamâşovka (Hagi Curda), raionul Ismail, „n-ar avea putere divină”, reluând, totodată, acuzaţiile nefondate şi pline de ostilitate la adresa Mitropoliei Basarabiei, numind-o „schismatică şi necanonică”, biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei precizează:

1. Mitropolia Basarabiei respinge hotărât orice acuzaţii şi atacuri privind canonicitatea sau validitatea slujbelor oficiate de clericii săi canonici.

2. Aceste atacuri asupra Mitropoliei Basarabiei sunt motivate secular-politic şi nu au nimic în comun cu adevăratul duh al Ortodoxiei, care este unul al păcii, al bunei înţelegeri, al împreună-lucrării şi al dragostei. Respectivele atacuri, evident românofobe, se produc în situaţia în care Eparhia Odesei (Patriarhia Moscovei) desfăşoară de mai mulţi ani de zile activităţi de legitimare morală, încurajare şi susţinere făţişă a regimului politic ilegal şi banditesc instalat la Tiraspol. Astfel, prin faptele şi implicaţiile sale de natură politică, Eparhia Odesei (Patriarhia Moscovei) subminează interesul firesc de bună-vecinătate şi de cooperare între Republica Moldova şi Ucraina. Mai mult, aceste fapte şi implicaţii politice sunt îndreptate împotriva suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

3. Mitropolia Basarabiei aminteşte tuturor că este o structură ortodoxă canonică, parte componentă a Patriarhiei Române, iar ierarhul ei este mitropolit canonic, membru cu drepturi depline al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Jurisdicţia canonică a Mitropoliei Basarabiei este Republica Moldova, având ca drept să primească sub oblăduirea sa părintească, la cerere liber exprimată, orice comunitate de etnici români ordodocşi din spaţiul ex-sovietic.

4. Unul dintre principiile de organizare a Bisericilor Ortodoxe este cel etnic (canonul 34 Apostolic). Acest principiu oferă oricărei comunităţi dreptul să aparţină de Biserica lor naţională autocefală. Aşa, etnicii ruşi de confesiune ortodoxă din Europa (inclusiv din Republica Moldova şi din Ucraina), precum şi cei din cele două Americi sau din Australia aparţin de Biserica Ortodoxă Rusă. Acelaşi situaţie este şi în cazul etnicilor sârbi, bulgari şi greci. În fiecare ţară europeană există comunităţi ortodoxe care aparţin de Bisericile lor naţionale. În această situaţie, este legitim să ne punem întrebarea: De ce consângenii noştri ortodocşi din Kamâşovka (Hagi Curda) n-ar avea aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi ortodocşi? Ce ne facem cu drepturile omului de a se ruga în limba maternă şi de a se afla în comuniune spirituală cu fraţii de un neam şi de o credinţă? De altfel, comunitatea din Kamâşovca (Hagi Curda) nu a încălcat nici o lege a statului ucrainean sau internaţională. Dimpotrivă, această comunitate, înzestrată cu personalitate juridică ucraineană, a fost înregistrată oficial de către Secţia pentru Problemele Religiilor din cadrul Administraţiei de Stat a regiunii Odesa, având denumirea: Parohia Ortodoxă Autonomă „Sfinţii Petru şi Pavel” din satul Komâşivka, raionul Ismail, regiunea Odesa, Ucraina. Potrivit Statutului său de organizare şi funcţionare înregistrat de autorităţile competente ale Ucrainei, parohia îşi alege în mod liber şi independent jurisdicţia canonică. Astfel, parohia a optat pentru jurisdicţia canonică a Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română).

5. Mitropolia Basarabiei aminteşte, de asemenea, în acest context că ameninţările împotriva credincioşilor săi de la Kamâşovka (Hagi Curda) au existat şi înainte de sfinţirea bisericii (16 iulie 2011), iar după sfinţire presiunile şi intimidările s-au intensificat. Asupra epitropului Vasile Iordăchescu se exercită diverse şi puternice presiuni, dumnealui fiind nevoit să facă faţă diferitor inspecţii. Mesajele venite de la Eparhia de Odesa (Patriarhia Moscovei), structură eclesiastică care desfăşoară, de ani buni, o campanie de deznaţionalizare a etnicilor români, urmăresc să-i descurajeze pe creştinii din Kamâşovka (Hagi Curda) să fregventeze sfântul locaş al Mitropoliei Basarabiei. Cazul este ieşit din comun: ortodocşii sunt ameninţaţi de către ortodocşi. Este regretabil că asemenea lucruri se întâmplă în secolul XXI.

6. Mitropolia Basarabiei îi îndeamnă pe creştinii din Kamâşovka (Hagi Curda) să nu se lase influenţaţi de neadevărurile formulate de către susnumitul cleric, făcute în numele Eparhiei de Odesa (Patriarhia Moscovei), şi nici de zvonurile otrăvitoare răspândite în localitate, ci să rămână în credinţa noastră strămoşească, să frecventeze biserica şi să fie alături de preotul lor, aducând împreună slavă lui Dumnezeu pentru binecuvântările primite.

7. Parohia „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Kamâşovca (Hagi Curda) este parte componentă a Episcopiei Basarabiei de Sud (Mitropolia Basarabiei), la care poate adera benevol orice parohie din sudul istoric al Basarabiei, cuprins în Euroregiunea moldo-română-ucraineană „Dunărea de Jos”. În acest context, Mitropolia Basarabie face apel la conducerea Euroregiunii „Dunărea de Jos” să monitorizeze respectarea drepturilor şi libertăţile religioase a credincioşilor din localitatea Kamâşovka (Hagi Curda).

8. Mitropolia Basarabiei rămâne deschisă spre dialog şi colaborare cu structura locală a Bisericii Ruse de la Odesa, pentru a depăşi orice neînţelegere, spre binele Ortodoxiei şi al Bisericii lui Hristos. Pericolul cel mare pentru comunitatea românească din Ucraina, ortodoxă de două mii de ani, ca şi pentru cea din Republica Moldova, îl constituie nu Mitropolia Basarabiei, ci prozelitismul sectar făcut în limba română de către misionari străini. Grija pentru Ortodoxie trebuie să primeze în faţa intereselor secular-politice.

Share our work
Europarlamentarii romani condamna Ucraina la CE

Europarlamentarii romani condamna Ucraina la CE

corina_cretu_74765800

Purtarea nedemocratica a Ucrainei care a blocat studenti si jurnalisti in vama de la Reni, samabata, in timp ce acestia se deplasau la sfintirea unui biserici din satul Hagi-Curda, nu a fost trecuta cu vederea nici la Bruxelles. Gestul xenofob a fost imediat taxat in inima Europei. Eurodeputatul PSD Corina Cretu a reclamat Ucraina la CE pentru incidentele recente de la punctul de trecere a granitei si cere autoritatilor europene sa conditioneze parteneriatul cu autoritatile de la Kiev de aplicarea Conventiei-cadru cu privire la respectarea drepturilor minoritatilor nationale. Europarlamentarul Corina Cretu, vicepresedinte PSD, a sesizat Comisia Europeana cu privire la incidentele de la frontierea romano-ucraineana, prin care autoritatile din Ucraina au incercat sa impiedice intrarea in aceasta tara a unor cetateni romani ce doreau sa participe la sfintirea unei biserici ortodoxe dintr-o zona cu populatie majoritar romaneasca, informeaza un comunicat de presa. ”Autoritatile ucrainene au incalcat dreptul la libera circulatie al cetatenilor romani ce au dorit sa participe la slujba de sfintire a bisericii ortodoxe din satul Camasovca. Doar interventia Consulatului Romaniei la Odessa a facut posibila trecerea frontierei de catre circa 130 de reprezentanti ai societatii civile si presei. Doi jurnalisti, insa, nu au primit dreptul de acces, sub pretextul unei interdictii emise in anul 1999, perioada in care au relatat despre incalcarile drepturilor romanilor din Ucraina”, se arata in sesizarea Corinei Cretu.

Apel la diplomatia romana

Europarlamentarul roman critica totodata, in interpelarea adresata Comisiei, nerespectarea de catre autoritatilor ucrainene a standardelor internationale in materie de drepturi ale minoritatilor nationale. In acest context, Corina Cretu lanseaza un apel catre diplomatia romana sa fie mai activa in apararea drepturilor cetatenilor romani si ale conationalilor nostri din afara granitelor. Eurodeputata solicita Comisiei Europene sa conditioneze, intr-o maniera ferma, aprofundarea parteneriatului UE-Ucraina de aplicarea Conventiei-cadru cu privire la respectarea drepturilor minoritatilor nationale, semnata si ratificata de Ucraina. ”Solicit pentru minoritatea romana din Ucraina un tratament similar celui pe care il au ucrainenii in Romania. Deznationalizarea, sicanarea reprezentantilor romanilor, descurajarea formelor asociative si a presei in limba romana, nerespectarea dreptului la educatie si servicii religioase in limba materna sunt realitati specifice altor epoci si altor zone, nu Europei secolului 21. Daca Ucraina doreste sa fie respectata, trebuie sa-si respecte, in primul rand, toti cetatenii in mod egal, indiferent de nationalitate, nu sa continue abuzurile tipic staliniste”, a mai declarat europarlamentarul roman.

Abuzuri impotriva romanilor

Corina Cretu a precizat ca va continua sa sesizeze forurile europene cu privire la abuzurile comise impotriva romanilor din afara granitelor tarii. ”Exista, de asemenea, probleme grave in Ungaria si Serbia si este datoria noastra, inclusiv a autoritatilor deocamdata incremenite de la Bucuresti, sa actionam pentru apararea identitatii si drepturilor romanilor supusi discriminarilor si deznationalizarii”, mentioneaza vicepresedintele PSD. Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei face demersuri pentru clarificarea situatiei create, dupa ce autoritatile ucrainene nu au permis sambata accesul pe teritoriul ucrainean a doi ziaristi romani, invocand o interdictie de acces in Ucraina emisa anterior. Consulatului General al Romaniei de la Odessa i s-a solicitat sambata sprijinul pentru facilitarea intrarii in Ucraina a unor cetateni romani care doreau sa participe sambata la sfintirea bisericii ortodoxe din localitatea ucraineana Kamisovka. Reprezentantul Consulatului s-a deplasat de la primele ore ale diminetii la punctul de trecere a frontierei Reni, acordand asistenta consulara de specialitate cetatenilor romani in efectuarea formalitatilor, arata MAE intr-un comunicat. Potrivit datelor transmise de Consulatul General al Romaniei la Odesa, incepand cu ora 10.00, in urma demersurilor efectuate, au trecut frontiera aproximativ 130 de cetateni romani,  reprezentanti ai societatii civile si ai mass-media.

Incident inacceptabil

In cazul a doi jurnalisti romani, autoritatile ucrainene nu au permis accesul pe teritoriul ucrainean invocand interdictia de acces in Ucraina, emisa anterior. Mai multe autocare care se deplasau in localitatea Hagi-Curda, pentru sfintirea acestei prime biserici romanesti din sudul Basarabiei, au fost oprit sambata mai multe ore la vama de catre autoritatile ucrainene. Unul dintre autocare, in care se aflau si jurnalisti de la diverse publicatii si televiziuni din Chisinau, enoriasi si studenti, a fost retinut mai bine de cinci ore. Potrivit unora dintre participanti, amanarea si amenintarea cu diverse controale de catre vamesi a fost un gest intentionat, pentru a-i convinge pe participanti sa renunte la deplasare. Relatiile dintre Ucraina si Romania au fost tensionate in ultimii ani din mai multe motive, una dintre teme de divergenta fiind si situatia drepturilor minoritatilor. O vizita a ministrului ucrainean de externe in Romania, care a avut loc in primavara, a parut sa aduca un inceput de dezghet al relatiilor. Mai mult, ministrul roman de externe Teodor Baconschi a anuntat joi ca va face in toamna o vizita de raspuns in Ucraina.

Share our work