Analiză// Paradox umanitar: România, tința predilectă a propagandei politice interne de la Chișinău pe timp de pandemie

Analiză// Paradox umanitar: România, tința predilectă a propagandei politice interne de la Chișinău pe timp de pandemie

Ajutor umanitar în valoare de 3,5 milioane de euro din partea României, transportat la Chișinău. Sursa foto: gov.ro

Pandemia de Coronavirus a amplificat discursul de ură la Chișinău, acolo unde – dinspre zona politicului – România s-a remarcat ca una dintre țințele atacurilor, fie direct, fie ca partea a Uniunii Europene. Acest fenomen s-a pliat pe o strategie a unor narative antieuropene venite pe filiera Kremlinului și promovată în Republica Moldova de exponenți ai forțelor proruse de la Chișinău.

Primele atacuri au venit dinspre președintele prorus Igor Dodon încă de pe data de 7 martie, atunci când în R. Moldova a fost identificat oficial „pacientul zero” infectat cu COVID-19.

Mai exact, Dodon a declarat despre o femeie care a călătorit cu avionul dinspre Italia către R. Moldova că ar avea dublă cetățenie – moldovenească și română – și apoi că nu va permite ca cetățenii români să folosească Chișinăul ca escală pentru a ajunge în România.

„E prematur să interzicem zborurile din Italia, dar ca să nu avem tranzitul prin Moldova, propunem ca spre Moldova să se permită doar intrarea moldovenilor. Nu putem permite ca R. Moldova să devină zonă de tranzit. Examinăm oportunitatea să limităm și să dăm acces doar cetățenilor moldoveni. Dacă românii interzic zborurile spre România, ei toți o să zboare la Chișinău și de aici o să meargă cu mașina. De aceea o să permitem zborul doar moldovenilor”, a spus președintele Igor Dodon pe data de 9 martie.

Tot atunci, Dodon a făcut publice datele personale ale „pacientului zero” și a pornit un narativ discriminatoriu prin separarea cazurilor de infecție cu COVID-19 în „cu transmisie locală” și de „import”, se arată într-o analiză a portalului Sinopsis.  

Experții de la Chișinău în fenomenul discursului de ură susțin că astfel s-a creat o divizare artificială între cetățenii R. Moldova și s-a indus imagologic sentimentul de dezbinare în societatea de la Chișinău.

„După decretarea stării de urgență în R. Moldova [17 martie – n.r.], s-au înregistrat mai multe cazuri de discurs de ură în raport cu diaspora (cetățenii Republicii Moldova care au ales să revină în țară în perioada pandemiei), persoanele infectate/afectate de COVID-19, politicienii, susținătorii acestora și romii”, spune expertul în drepturile omului al Asociației „Promo-LEX” de la Chișinău, Irina Corobcenco.

La fel, directorul Amnesty International Moldova, Veaceslav Tofan, este de părere că astfel de tendințe ar trebui stopate rapid.

„Pe lângă „hate speech”, am văzut și o încălcare a dreptului legat de datele personale. Doamnei i s-a pronunțat în public numele și toate datele personale. Aceasta este absolut inacceptabil și nici într-un caz nu duce la rezolvarea problemei sau la îmbunătățirea situației în privința celor infectați cu COVID-19. Nimeni dintre noi nu este protejat 100% de acest virusu și tocmai din această cauză nu trebuie să utilizăm hate speech-ul pentru a stigmatiza persoanele bolnave sau să incităm la discriminare la adresa lor”, este de părere activistul pentru drepturi omului.

Din punct de vedere legislativ, proiectul de lege privind sancționarea discursului de ură stă în Parlamentul R. Moldova din 2016, iar deputații nu au reușit nici până astăzi să voteze amendamentele pentru ca ea să fie adoptată.

Izolarea ca amplificator

Din 2018, Promo-LEX a dezvoltat un program de monitorizare a discursului de ură în R. Moldova și a ajuns la o serie de concluzii alarmante.

„Autorii discursurilor de ură sunt preponderent cetățenii și politicienii. Desigur, impactul mesajelor de ură sau al cele discriminatorii care îi au ca autori pe politicieni au un impact mult mai mare asupra societății, și în special asupra grupurilor defavorizate. Iar efectul imediat este răspunsul cetățenilor la acestea, care la rândul lor sunt mesaje la fel de toxice și reprezintă mesaje de ură, discriminare și chiar instigare la ură”, spune ea.

Perioada de carantină și izolare nu a făcut decât să contribuie la amploarea fenomenului.

„Este o perioadă dificilă pentru toți, iar izolarea a venit la pachet cu un consum mult mai mare de știri. Oamenii sunt foarte atenți la ce se scrie și la ce spun decidenții politici. Și de ambele părți, tendința este de a identifica un țap ispășitor, care nu face decât să crească nivelul de intoleranță în spațiul public”, a adăugat Irina Corobcenco.

Monitorii Promo-LEX au concluzionat că, numai în perioada 6-10 aprilie, în urma monitorizării a 22 de surse online și a paginilor acestora de Facebook, s-a constatat că în cazul a 17 surse online, 183 de știri despre COVID-19 au generat 445 de comentarii de ură și instigare la ură sau discriminare.

Mass-media rămâne principala sursă de răspândire a discursului de ură în spațiul public în Republica Moldova. Spre exemplu, doar în anul 2019, cele 835 de cazuri de discurs de ură identificate au fost distribuite, în medie, de 730 de surse, iar numărul total de vizualizări ale acestora a fost de 10.288.614, în medie 48.303 vizualizări pe zi, potrivit Promo-LEX.

Pe de altă parte, directorul Amnesty International Moldova, Veceaslav Tofan, este de părere că intensitatea și volumul discursul de ură s-a amplificat pe timpul pandemiei.

„Discursul de ură este o problemă în R. Moldova și trebuie să recunoaștem că este peste tot. Până acum, observăm că acest fenomen este mai accentuat cu atât mai mult în perioada electorală.

La toate acestea s-a mai adăugat și perioada pandemiei de COVID-19. În această perioadă vedem discurs de ură față de persoanele pozitive cu coronavirus, stigmatizare. Mai grav este că la toate acestea participă și actorii statului, politicienii, reprezentanți ai guvernului șamd”, spune el

Comparații neinspirate

De discursul de ură și atitudini ostile nu a fost ferită nici echipa medicală din România care a ajuns pe 30 aprilie la Chișinău, Bălți și Cahul și și-a încheiat cu succes misiunea pe 14 mai.

Medici din cadrul misiunii României în R. Moldova pe timp de pandemie de COVID-19

Cei 52 de medici și asistenți medicali au fost însoțiți de ministrul de Externe și cel al Apărării din România, precum și de două camioane cu ajutoare, inclusiv măști, combinezoane de protecție, izolete și medicamente pentru pacienții infectați cu COVID-19.

Echipa de medici din România a fost formată majoritar din volutari, unii dintre ei venind direct din misiunea anterioară a României în Italia, acolo unde i-au ajutat pe medicii italieni în plină criză medicală.

România este singura țară care a trimis medici la Chișinău în timpul pandemiei cauzate de coronavirus, iar lista de voluntari s-a completat foarte repede.

„În două zile a fost lista întreagă și erau încă doritori să vină în Republica Moldova. Oamenii au avut dorință să vină aici”, a declarat la Chișinău secretarul de stat, Raed Arafat.

De asemenea, pe 31 aprilie, Guvernul României a aprobat un ajutor material de 3,5 milioane de euro destinat combaterii crizei medicale de la Chișinău.

Dar o serie de mesaje negative au fost distribuite la adresa acestora chiar de la nivelul Guvernului Repubicii Moldova, atunci când pe 4 mai, premierul de la Chișinău, Ion Chicu a declarat că medicii români au venit în R. Moldova pentru a face schimb de experiență, într-o încercare de a diminua rolul misiunii umanitare.

„De ce eu tot spun despre schimb de experiență… Da, în primul rând, medicii români ajută medicilor noștri, dar – pe de altă parte – eu vreau încă o dată să menționez profesionalismul excepțional al medicilor noștri, care au ajutat și ajută la tratarea persoanelor infectate”, a afirmat Chicu.

Ulterior, Chicu a vorbit și de o competiție pe cifre negative între România și Republica Moldova.

„Eu am remarcat și săptămâna trecută și fiecare poate verifica: rata deceselor în RM din cauza coronavirusului este de 3%, rata globală – 7%, în România este 5,7%. De aceea, trebuie să ne mândrim cu profesionalismul medicilor moldoveni și să nu ne rușinăm să-l spunem. Toți care vin la noi să ne ajute au și oportunitatea să învețe de la medicii noștri cum se tratează asemenea boli”, a spus el.

Mai mult, consilierul de comunicare al lui Ion Chicu, Vitalie Dragancea, a întărit teza premierului și a precizat că „odată cu venirea misiunii de medici din România, medicii din Moldova parcă au fost descalificați”.

Cu toate acestea, Republica Moldova are una dintre cele mai mari rate a infecțiilor din lume în rândul medicilor în timpul pandemiei de Coronavirus. Din circa 5.500 de persoane infectate până la 15 mai, circa 25% dintre aceștia provin din rândul personalului medical

Pandemia în logică electorală

Experții politici de la Chișinău spun că este vorba despre o atitudine ostilă la adresa României care vine pe fondul pregătirii pentru alegerile prezidențiale de la Chișinău, programate pentru toamna acestui an. Președintele Igor Dodon și-a anunțat deja intenția pentru a candida pentru un al doilea mandat.

Președintele R. Moldova, Igor Dodon

„Noi, în anumite perioade, mai ales în vremea comuniștilor, am avut discurs de ură mai dur. Acum asistăm la un „moldovenims” de tip sovietic, cumva mai voalat decât cel din vremea lui Voronin. Aici se observă o încercare de neglijare a rolului României în tot ce privește sprijinul acordat Republicii Moldova”, este de părere analistul politic al IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță.

El mai spune că Igor Dodon s-a aliat la campania de dezinformare pe care a adoptat-o Rusia în perioada pandemiei COVID-19, cu tot ce înseamnă demonizarea UE și a României la nivel local.

„Este evident că Igor Dodon o face aici din două considerente: unul geopolitic, acolo unde încearcă să fie pe placul Federației Ruse cu toate narațiunile ideologiei rusești”, a adăugat el.

„Al doilea moment este aspectul electoral și comportamentul politic intern de a neglija rolul României pe timp de pandemie și de a exagera rolul Rusiei, secondat de ajutorul Chinei,” opinează expertul.

El mai spus că Igor Dodon încearcă să neglijeze acest ajutor și să-l diminueze, fiind conștient că „dacă le pui pe cântar, prevalează sprijnul din România”.

Voci critici la adresa României au mai avut și deputatul socialist, Bogdan Tîrdea și consilierul municipal al PSRM, Nicolae Pascaru (între timp devenit deputat). Tîrdea a spus că ajutorul României a venit prea târziu, la finalul carantinei „cu fanfare și ședințe foto”, în timp ce Pascaru a declarat că „România nu are potențialul SUA, Chinei, Rusiei și nici măcar al Ungariei”.

În replică, ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, a declarat că ajutoarele umanitare nu sunt un „concurs de frumusețe”.

„Au început deja unii de prin Republica Moldova și de pe la București să se agite și să încerce să discrediteze asistența umanitară oferită generos de România, dezinteresat și necondiționat tuturor cetățenilor Republicii Moldova, acum în vremuri de năpastă pandemică. Cum că a venit prea târziu, cum că n-ar fi nevoie (serios?), cum că alții din vecinătate au fost mai rapizi și România doar copiază, cum că ar fi doar poze și fanfare etc., etc.

Dragelor și dragilor, în primul rând, în aceste vremuri grele pentru toți nu suntem într-un concurs de frumusețe. Orice gest contează și orice efort trebuie apreciat. Doar împreună putem ieși din criză, astfel încât să sperăm la o viață normală”, a menționat Daniel Ioniță.

Geopolitică pe timp de criză

O serie de state precum Ungaria, Austria sau Germania au venit și ele cu o serie de ajutoare umanitare către R. Moldova, dar cantitățile au fost mai mici.

Ajutorul Ungariei a venit în urma unei vizite fulger a șefului diplomației ungare, Peter Szijarto, care a adus la Chișinău, pe 28 aprilie, cu câteva zile înaintea României, un transport de echipament medical.

Ministrul de Externe de la Chișinău, Oleg Tulea, împreună cu omologul său maghiar Peter Szijarto pe Aeroportul Chișinău, 28 aprilie 2020.

„Când noi am intrat deja cu adevărat în criză, ne-am pomenint cu domnul Szjiarto. A sosit la Chișinău într-o vizită fulger. Timpul petrecut în Chișinău a fost scurt și tot ce a reușit să comunice a fost că Ungaria vrea să ajute Republica Moldova. A adus cu el un transport medical cu măști și combinezoane. Nu au dorit să menționeze valoarea ajutorului”, ne-a declarat consilierul pe comunicare al Guvernului de la Chișinău, Vitalie Dragancea.

Dragancea a adăugat că gestul subliniază o dorință de a amplifica cooperarea dintre R. Moldova și Ungaria. „Mi s-a părut o abordare corectă și prietenoasă și sper că cooperarea va cunoaște o și mai mare dezvoltare”, a apreciat consilierul.

Pe de altă parte, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Inițiative Strategice (IPIS); Vadim Pistrinciuc crede că gestul Ungariei a venit mai degrabă pe fundalul unor noi fricțiuni dintre România și Ungaria pe tema statutului așa-numitului „Ținut Secuiesc”.

„Acele activități și anume că primul avion cu ajutoare umanitare a venit din Ungaria, au fost făcute într-un mod mai speculativ. Eu consider că a fost făcut pentru a enerva România. Inițiativa de a trimite ajutoare pe linia NATO în R. Moldova a fost o inițiativă a României, prezentată de președintele Iohannis”, a spus Vadim Pistrinciuc.

„Ungaria, cu câteva mii de măști și altele, a hotărât să irite puțin România. Asta a fost miza. Nici nu cred că Ungaria mizează să aibă vreo importanță politică în R. Moldova. Din simplul motiv că este imposibil”, a completat el.

În cele circa două luni de stare de urgență, experții au remarcat și o componentă de întrecere geopolitică de imagine, în care România a fost angrenată inevitabil.

În ceea ce-l privește pe președintele Igor Dodon, experții spun că a încercat un joc imagologic cadrat de Kremlin.

„Aici deranjează, asta este problema. Discursul lui Dodon a fost îndreptat împotriva ajutorului României și de a-l exagera pe cel din Rusia. O face din rațiuni geopolitice și de politică locală. S-a creat impresia că modul în care s-a combătut pandemia de coronavirus a fost subordonat intereselor electorale ale lui Igor Dodon.

Echipamentul venit din China a fost pe banii contribuabililor moldoveni, dar s-a creat impresia că s-a așteptat două săptămâni, dar s-a așteptat ca acel transport din China să fie adus cu un avion rusesc. A fost o sincronizare cu agenda Federației Ruse și anume când a putut Moscova să pună la dispoziție acel avion”, crede analistul Ion Tăbârță.

Pe de altă parte, autoritățile de la Chișinău au făcut tot posibilul ca cele 20 de camioane cu bunuri în valoare de 3,5 milioane de euro trimise de la București să nu ajungă pe data de 6 mai, zi care coincidea cu aniversarea a 30 de ani de la primul „Pod de flori” dintre România și Republica Moldova, când cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului s-au putut reuni simbolic în acea zi.

Președintele României, Klaus Iohannis

„În Republica Moldova situaţia este complicată şi România, care se consideră un partener extrem de important – credem noi că cel mai important al Republicii Moldova -, va pregăti şi va implementa în câteva zile două măsuri importante: prima – o echipă de medici şi personal medical se va deplasa în R. Moldova pentru a ajuta spitalele de acolo, pentru a ajuta personalul medical şi medicii de acolo să facă faţă mai bine acestei epidemii; o a doua acţiune va consta în trimiterea de măşti şi materiale sanitare, materiale de protecţie, ba chiar medicamente din rezerva noastră în Republica Moldova pentru a ajuta cetăţenii de acolo să treacă mai uşor peste această epidemie”, a spus şeful statului român, Klaus Iohannis, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni pe 27 aprilie.

Cu toate acestea, convoiul din România a ajuns la Chișinău abia pe 7 mai și a fost direcționat, la fel de simbolic, sub un pod aflat la ieșirea dinspre partea de sud a Chișinăului. Autoritățile de Chișinău au motivat alegerea locației drept una viabilă din punct de vedere logistic.

Cu toate acestea, decizia a creat iritare și a amplificat nemulțumirea în rândul cetățenilor moldoveni care așteptau acest gest umanitar din partea României

„Decizia în privința podului a fost suprinzătoare și pentru mine, deoarece o acțiune de a face ceva în Piața Marii Adunări Naționale – PMAN (centrul Chișinăului -n.r.) nu a fost. Cum s-a ales zona cu podul, eu nu știu,” ne-a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Vitalie Dragancea.

Articol semnat de Mădălin Necșuțu

Share our work
Analiză: Principalii parteneri occidentali ai R. Moldova își pierd răbdarea cu Chișinăul

Analiză: Principalii parteneri occidentali ai R. Moldova își pierd răbdarea cu Chișinăul

Președintele România, Klaus Iohannis și liderul de la Casa Albă, Donald Trump, într-o conferință de presă comună în SUA.

Partenerii internaționali ai R. Moldova par să-și fi pierdut răbdarea cu noul său guvern, pretins tehnocrat. Oficialii occidentali pun tot mai mult la îndoială angajamentul premierului Ion Chicu față de o reformă reală, se arată într-o analiză publicată pe site-ul Institutului Păcii și Războiului de la Londra (IWPR).

Guvernul anterior, o coaliție între Partidul Socialist (PSRM) de orientare prorusească și blocul proeuropean ACUM, formată în iunie 2019 a promis să implementeze reforme de anvergură. Dar guvernul de atunci, condus de ex-premierul Maia Sandu, s-a prăbușit pe 12 noiembrie anul trecut, după disputele privind modul în care noul procuror general al R. Moldova a fost ales.

În schimb, cabinetul Ion Chicu a fost instalat la putere pe 23 noiembrie 2019 și a promis că va continua munca guvernul anterior, anunțând la prima sa alocuțiune în noua calitate că „va considera progresul reformei justiției sau lipsa acesteia, drept principalele criterii de apreciere activitatea acestui guvern și a mea ”.

Reformele au fost o prioritate pentru statul cu unul dintre cele mai înalte niveluri de corupție din Europa. Moldova a fost în centrul a numeroase scandaluri, culminând în 2014, când un miliard de dolari americani au dispărut din sistemul bancar.

În 2018, UE a înghețat asistența financiară în valoare de 100 de milioane de euro din cauza abuzurilor făcute de oligarhul Vladimir Plahotniuc și Partidul Democrat (PD), pe care îl conducea.

Abia anul trecut, odată cu formarea guvernului de coaliție și promisiuni de schimbare reală, fondurile internaționale au început să revină în R. Moldova.

La mijlocul lunii august 2019, Sandu a negociat un împrumut de 200 de milioane de euro cu România, atrăgând încă 30 de milioane de euro din UE în octombrie și noiembrie în acel an.

Dar de la schimbarea guvernului, potențialii parteneri ai Republicii Moldova au semnalat că își pierd încrederea în noua administrație pro-rusă.

Mesaj puternic

Statele Unite au transmis primul mesaj puternic pe 13 ianuarie, când Plahotniuc și familia sa au fost anunțate ca fiind neeligibile pentru vizele din Statele Unite din cauza „corupției semnificative”.

„Acțiunea de astăzi trimite un semnal puternic, Statele Unite nu tolerează corupția și stă cu oamenii din Moldova în lupta împotriva acesteia”, a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo, într-o declarație.

Ambasadorul SUA la Chișinău, Derek Hogan, a scris un editorial publicat de mai multe mass-media din R. Moldova subliniind mesajul Washingtonului.

„Acesta a fost doar ultimul exemplu de angajament ferm al țării noastre față de oamenii din Moldova în lupta împotriva corupției”, a spus el. „SUA vor continua să promoveze responsabilizarea actorilor corupți […] indiferent de putere sau poziție. Nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege ”.

Experții politici au văzut mesajul SUA ca unul adresat tuturor politicienilor corupți din Moldova, mai degrabă decât direcționat doar către Plahotniuc.

„Comunicarea oficială a autorităților americane lasă o ușă deschisă pentru acțiuni similare, în cazul în care unii oficiali sau intermediari din Chișinău vor încerca să abuzeze de puterea lor”, a spus Mihai Mogîldea, analist la Institutul de Politici și Reforme Europene din Chișinău, pentru IWPR.

Aliatul cheie România a fost și mai clară în ceea ce privește scepticismul său asupra voinței lui Chicu de a implementa reforme.

La 8 ianuarie, premierul român, Ludovic Orban, l-a declarat pe președintele Consiliului European, Charles Michel, că „din punctul nostru de vedere, nu putem considera ca un partener serios guvernul actual”.

O săptămână mai târziu, președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că Bucureștiul va relua cooperarea deplină cu Chișinăul doar atunci când a guvernul de acolo va demonstrat acțiuni concrete menite să continue calea europeană a țării.

El a spus reporterilor că „nu suntem deloc convinși că actualul guvern de la Chișinău vizează acest lucru”.

Președintele pro-rus, Igor Dodon, care va candida pentru un al doilea mandat în noiembrie, a semnalat că investiția în infrastructură, mai degrabă decât reforma în justiție, a fost prioritatea sa, promițând „transformarea Moldovei într-un șantier în 2020”.

Analistul politic Victor Gotișan a susținut că România și UE se îndreaptă către o nouă abordare a Moldovei.

„Ceea ce este important în această afirmație este că opinia României este și opinia UE”, a spus el.

„Mesajul președintelui Iohannis a fost transmis imediat la Chișinău de către ambasadorul României, Daniel Ioniță, care a clarificat că Bucureștiul schimbă modul în care finanțează proiectele în Moldova și va finanța acum doar proiecte concrete la nivel local.”

Poziție comună

SUA și România împărtășesc un interes politic și de securitate comun pentru menținerea Moldovei ca o democrație orientată spre Vest.

Unii analiști politici văd mișcările lor ca un semnal puternic de nemulțumire față de un guvern care pare preocupat să ofere

Ion Tăbârța, analist politic la ONG-ul Viitorul IDIS din Chișinău, a declarat pentru IWPR premierul Ion Chicu s-a angajat în ceea ce el a descris drept „echilibristică geopolitică” – concentrându-se pe legăturile strânse cu Moscova, în timp ce speră la finanțarea occidentală.

„Aceasta nu înseamnă altceva decât oprirea căii europene și reorientarea către Rusia. Abordarea guvernului este că, din punct de vedere economic, suntem alături de UE și geopolitic, alături de Rusia. Cu alte cuvinte, am dori să fim mai aproape de Rusia, dar pentru europenii și americanii să ne dea bani ”, a spus el.

„În ciuda promisiunilor de a continua reformele și de a combate corupția, realitatea a fost că situația „revine la ceea ce era pe vremea PD și a guvernării lui Plahotniuc”.

Share our work
Analiză// Moldova: pivot stabilizat către Est în 2020

Analiză// Moldova: pivot stabilizat către Est în 2020

Președintele rus Vladimir Putin îl conduce în sala de ședințe pe președintele R. Moldova, Igor Dodon

La un deceniu după ce R. Moldova a urmat calea europeană, fosta republică sovietică pare acum să ia o cale în sens invers. În 2020, Republica Moldova va avea provocări serioase, un an care va fi dedicat luptelor pentru putere la Chișinău, se arată într-o analiză a Balkan Insight, întrucât președintele socialist Igor Dodon va candida pentru un al doilea mandat prezidențial.

Bătălia se va concentra pentru o mai multă influență în parlament, unde speră el să creeze o majoritate de cel puțin 50 + 1 deputați din 101.

„Cel mai important eveniment vor fi alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului 2020. Socialiștii și Dodon vor juca totul să câștige un nou mandat prezidențial – iar el [Dodon] va folosi instituțiile și resursele statului pentru a realiza acest lucru”, a declarat petru BIRN analistul politic, Victor Gotisan.

Un fan deschis al președintelui autoritar din Belarus, Viktor Lukașenko, Dodon se va concentra în 2020 pe câștigarea puterii depline în R. Moldova. Deși deține deja Președinția, așa-numitul guvern „tehnocrat”, condus pe fostul său consilier Ion Chicu, nu are încă și o majoritate în parlament.

Majoritatea altor instituții cheie, cum ar fi Parchetul General, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Securitate și Informații și Ministerele Apărării și Internelor sunt în mâna foștilor consilieri. Ministerul Justiției și Curtea Constituțională sunt conduse de aliați apropiați.

Alegerile la orizont – dar când?

Analiștii politici din Chișinău se mai concentrează și pe un posibil scenariu al alegerilor legislative anticipate și mai ales pe momentul în care Dodon ar putea dori să le declanșeze.

„Un al doilea eveniment important ar putea fi demiterea guvernului lui Ion Chicu și alegerile parlamentare anticipate”, a declarat pentru BIRN Mihai Mogildea, expert asociat al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).

El susține că, dacă Dodon va obține al doilea mandat de președinte, alegerile legislative ar putea fi declanșate după alegerea sa decât înainte, ca cea mai bună modalitate de a stimula poziția socialiștilor în Parlament.

Un alt scenariu este organizarea alegerilor anticipate înainte de alegerile prezidențiale care vor avea loc în noiembrie 2020, demiterea cabinetului și demisia primului ministru.

Pentru a evita acest lucru, socialiștii încearcă să convingă parlamentarii din fostul Partid Democrat de guvernare să li se alăture. Pe 6 decembrie, mass-media a scris că Dodon și unii deputați socialiști au invitat 17 dintre cei 26 de deputați ai Partidului Democrat la un grătar pentru a-i convinge să se alăture Partidului Socialist, PSRM.

Gotișan a spus că Partidul Democrat trebuie să fie preocupați de astfel de invitații. „Dacă va rămâne unit în Parlament până în primăvara anului viitor și va reuși să contracareze progresele PSRM … Partidul Democrat va începe să conteze încă o dată ca partid politic”, a declarat el pentru BIRN.

Pe de altă parte, un alt analist politic, Ion Tabartă, a declarat pentru BIRN că nu este imposibil ca Dodon să declanșeze alegeri parlamentare alături de cele prezidențiale.

„Avem o sugestie foarte clară aici [despre cum s-ar putea întâmpla acest lucru]: el ar putea cauza căderea guvernului sau demisia primului ministru”, a spus el.

Transnistria, calcaiul lui Ahile

O altă durere de cap o constituie regiunea transnistreană și sprijinul rusesc primit de aceasta, care va rămâne în centrul dezbaterilor interne, dar și al politicii internaționale a regiunii.

Tanc sovietic din regiunea separatistă transnistreană

Întrucât perspectivele realizării reformelor și obținerea mai multor ajutoare financiare externe din partea partenerilor occidentali nu se întrezăresc, președintele Dodon poate încerca să reînvie „dosarul transnistrean” și să dezvolte o nouă abordare populistă pentru reunificarea statului.

„Marele semn de întrebare și pericolul sunt că, în încercarea de a asigura un nou mandat de președinte, Dodon face greșeli în Transnistria, sacrificând suveranitatea și independența țării”, a spus Gotișan.

El susține că, într-un context electoral, Dodon va înclina tot mai mult să facă concesii Moscovei și să accepte planuri și „soluții” pentru federalizarea țării.

Analistul a subliniat că un astfel de scenariu ar legitima doar prezența pe termen lung a Rusiei în regiune, precum și în R. Moldova, „ceea ce din perspectiva securității și a aspirațiilor de integrare europeană ale țării este foarte periculos”, a adăugat el.

Perdelele de fum de pe împrumuturile externe

În timp ce fostul premier Maia Sandu a luat o poziție clară pro-europeană în 2019, noul cabinet al lui Ion Chicu, compus aproape în întregime din fostii consilieri ai lui Dodon, a ales calea socialistă.

Poziția oficială a noului cabinet este că țara ar trebui să ia o poziție „echilibrată” între Vest și Est, situând Moldova într-o zonă neutră, din punct de vedere politic, economic și militar.

„Ne întoarcem la dinamica anilor ’90, luând poziția „elvețiană ”a unei… politici neutre, dar, de fapt, este o politică orientată tot mai mult către est”, a spus Tăbârță.

Întrucât noul guvern este puțin probabil să efectueze vreo reformă convenită, în special în domeniul justiției, unde Bruxellesul a făcut presiuni asupra Chișinăului, este puțin probabil ca ajutorul financiar occidental să ajungă în R. Moldova.

Ajutorul macro-financiar de la Bruxelles s-ar putea să fie din nou înghețat, așa cum a fost în 2018, invocându-se o dezangajare de la normele democratice. Un împrumut promis de 200 de milioane de euro de la București, negociat de fostul premier Sandu, poate să nu mai ajungă niciodată.

„UE a fost clar: trebuie să realizăți reforme și putem discuta. Reforme care înseamnă o adevărată luptă împotriva corupției, depolitizarea instituțiilor publice și independența sistemului de justiție”, a spus Gotișan.

Expertul politic Mihai Isac a declarat pentru BIRN că guvernul actual este la putere, doar pentru a-i asigura lui Dodon un nou mandat prezidențial. Acesta a fost „practic, un cabinet pentru alegerile prezidențiale din 2020”, a spus el.

„Aducând câteva fețe noi în guvern, precum noul ministru de externe, Aureliu Ciocoi, Dodon a încercat să câștige ceva timp în relațiile cu partenerii europeni”, a adăugat el.

Între timp, premierul Chicu a vizitat Moscova pe 21 noiembrie, după ce se instalase de o săptămână de guvernare, pentru a discuta despre un împrumut de 500 de milioane de euro din partea Rusiei.

Nu a oferit detalii despre condițiile acestui împrumut – dar Rusia nu a împrumutat niciodată bani moldovenilor în ultimul deceniu, ci s-a concentrat doar pe privatizarea unor industrii strategice din R. Moldova.

„Moldova va fi în curând transformată într-un șantier”, a promis noul premier – deși condițiile împrumuturilor menționate, rata dobânzii și perioada de rambursare nu au fost stabilite sau dezvăluite. Dodon și Chicu explorează, de asemenea, parteneriate comune cu China pentru a începe construirea drumurilor în R. Moldova în 2020.

„Chicu a vorbit deja cu oficialii Moscovei despre construirea unui aeroport la Ceadir Lunga din Gagauzia [în sud] și preluarea portului Giurgiulești [singurul port al Moldovei, cu acces indirect la Marea Neagră]”, a spus Tăbârță pentru BIRN.

El spune că Rusia este foarte interesată de aceste active economice strategice din sudul țării, aproape de regiunile Dunării și Odessa.

Totuși, Gotișan consideră că Chicu și Dodon vor începe treptat să se rotească spre Est. „Nu o pot face acum direct, deoarece este prea periculos și riscă să piardă alegătorii în 2020”, a spus el.

„Se va face cu o schimbare ceva mai lentă – dar nu am niciun dubiu că se va face”, a concluzionat el.

Autor: Mădălin Necșuțu

Share our work
Analiză: Privatizările dubioase de la Chișinău, sub lupa guvernului Sandu

Analiză: Privatizările dubioase de la Chișinău, sub lupa guvernului Sandu

Coaliția la putere la Chișinău a început să analizeze legalitatea mai multor afaceri cu active ale statului. Procesul nu este însă deloc ușor. Totul a început oficial pe 18 iunie, cînd coaliția de guvernămînt condusă de premierul Maia Sandu a decis înființarea unei comisii parlamentare de anchetă, care să analizeze legalitatea privatizărilor din ultimii șase ani, se arată într-un articol publicat de Balkan Insight, preluat de EvZ Moldova.

Pe lista contractelor ce urmează să fie analizate se află contractul de concesionare a aeroportului din Chișinău sau privatizarea transportatorului aerian de stat Air Moldova.

”Există un puternic sentiment de frustrare [în R. Moldova – n.r.] legat de modul în care s-au făcut privatizările și concesionările”, spune analistul economic Veaceslav Ioniță. „Presiunea publică pentru lămurirea acestor probleme este mare, iar guvernul trebuie să facă ceva”, a adăugat expertul.

La rândul său, deputatul Igor Munteanu, cel care conduce comisia parlamentară pentru Economie, buget și finanțe crede că ancheta „trebuie să stabilească legalitatea procedurilor și a deciziilor care au fost luat în ce privește o serie de privatizări importante, ce au avut loc între 2013-2019”.

Dacă se găsește ceva ilegal, „vor trebui luate măsuri urgente, de către guvern sau alte instituții abilitate, pentru restituirea proprietăților care ar fi fost transferate ilegal către companii private”, spune Munteanu.

Privatizări dubioase: concesionarea aeroportului din Chișinău

Aeroportul a fost concesionat în septembrie 2013, pe o perioadă de 49 de ani, firmei Avia Invest, despre care s-a aflat mai târziu că este proprietatea controversatului politician și om de afaceri Ilan Shor.

Acesta a fost condamnat în iunie 2017, în primă instanță, pentru implicarea sa în așa numitul „furt al secolului”, respectiv dispariția a circa 1 miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc. Shor a făcut apel la această decizie dar, la scurt timp după schimbarea de guvern din iunie 2019, a fugit din țară.

Comisia parlamentară de anchetă pentru analiza modului în care s-au efectuat privatizările a sesizat în august Centrul Național Anticorupție și Procuratura. La doar câteva zile după aceea, Shor vindea Avia Invest către NR Investments Lts, o companie înregistrată în Scoția și patronată de miliardarul britanic Nathaniel Rothschild. Procurorii au pus sechestru pe acțiunile și bunuri ale Avia Invest.

Afacerea Air Moldova

Anul trecut, Air Moldova a fost vîndută către Civil Aviation Group SRL, a companie înființată cu doar o lună înainte de achiziție. Firma românească Blue Air a deținut 49 la sută din acțiuni în Civil Aviation Group, asta până pe 16 octombrie, când și-a vândut participația către omul de afaceri leton Dzintars Pomers. Alți doi cetățeni din Republica Moldova, Ianovici Andrei și Melnik Serghei, dețin 51% din companie, respectiv 25,5% fiecare.

Actualul guvern spune că la investitorii nu și-au respectat obligațiile asumate și de aceea contractul de privatizare ar trebui anulat. Air Moldova a fost vîndută pe un preț de 1,2 miliarde lei moldovenești (circa 60 milioane euro), dar numai 50 milioane lei au intrat în visteria statutului. Restul sumei era reprezentat de datorii, pe care cumpărătorul nu le-a achitat.

Totodată, Agenţia pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale (ARBI) a CNA şi Procuratura Anticorupţie din R. Moldova au aplicat un sechestru în valoare de 301.6 milioane de lei moldovenești pe capitalul Air Moldova, dar și pe cel al Civil Aviation Group SRL.

Pe 4 octombrie, comisia parlamentară de anchetă a conchis că privatizarea Air Moldova s-a făcut „într-un mod abuziv, netransparent și reprezintă un act ilegal”.

La scurt timp după aceea, pe 22 octombrie, Comisia a constatat că și privatizarea companiei Tutun -CTC și concesionarea întreprinderii de stat Gările și Stațiile Auto s-a făcut pripit și cu grave încălcări ale legii.

Nu toate lumea sprijină însă inițiativele Comisiei de anchetă pentru analiza modului în care s-au efectuat privatizările. Partidul Democrat, fost de guvernămînt, prin reprezentanții săi consideră că activitatea Comisiei nu ar reprezenta decît o revanșă politică.

În replică, Igor Munteanu spune că e treaba justiției să stabilească vinovățiile, numai că „ilegalitățile sînt atît de evidente pentru toată lumea”.

La rândul său, Veaceslav Ioniță a apreciat că procurorii ar trebui să vadă dacă banii folosiți la privatizări nu provin cumva din ”marele furt al secolului” sau din ”laundromatul rusesc” (schemă prin care grupări ale crimei organizate din Rusia au spălat, inclusiv în R. Moldova, peste 20 de miliarde de dolari între 2012 și 2014).

Parlamentul, spune Ioniță, este „obligat” să ia urma acestor bani, iar dacă vreun politican se dovedește a fi implicat ”acesta trebuie condamnat”.

În plus, expertul economic Sergiu Gaibu, director de programe al organizației Expert-Group din Chișinău, crede că întâi de toate trebuie văzut modul „în care au acționat funcționarii publici” implicați în privatizări, ca și transparența procesului.

Pentru a nu se mai face greșeli similare, toate instituțiile statului ce au legătură cu procesul de privatizare trebuie de acum înainte evaluate la fel ca organismele implicate în procesul de prevenire a spălării de bani, a mai spus Gaibu.

O analiză publicată de portalul Balkan Insight, semnată de Mădălin Necșuțu

Share our work
Analiză: Anchetarea fostului guvern din R. Moldova: ‘clarificare’ sau justiție selectivă?

Analiză: Anchetarea fostului guvern din R. Moldova: ‘clarificare’ sau justiție selectivă?

Deputați în plenul Parlamentului R. Moldova

Noii guvernanți de la Chișinău riscă să repete greșelile din trecut dacă vor permite ca investigațiile cu privire la abuzurile comise de fostul guvern, condus din umbră de Vlad Plahotniuc, să se confunde cu o politică a revanșei, se arată într-o analiză publicată de Balkan Insight. În iunie, anul acesta, Moldova s-a aflat într-o situație nemaîntâlnită de la căderea Uniunii Sovietice și după ce a devenit stat independent, în 1991. Timp de aproape o săptămână, ea a avut doi președinți, două guverne și o mare dilemă politică.

După alegerile parlamentare, chiar înainte de expirarea termenului-limită până la care se putea forma o majoritate parlamentară, socialiștii proruși din PSRM și blocul proeuropean ACUM și-au dat mâna și au convenit să îl înlăture pe puternicul oligarh Vlad Plahotniuc împreună cu aparatul său politic, Partidul Democrat, PD.

Acest lucru s-a transformat într-un episod tensionat, având în vedere că partidul ce urma să fie scos în curând de la guvernare nu voia să cedeze pașnic puterea noii majorități. Cu ajutorul unei Curți Constituționale considerate politizată, partidul a încercat să îi înlăture atât pe președintele socialist Igor Dodon, cât și nou creatul guvern condus de Maia Sandu, de la ACUM.

Cele două părți s-au acuzat reciproc de uzurpare a puterii și le-au cerut susținătorilor să iasă în stradă și să păzească principalele instituții ale statului.

Criza a durat aproape o săptămână, până când, sub presiuni externe, pe fondul riscului crescând al unor violențe interne, Plahotniuc a părăsit brusc țara, iar premierul Pavel Filip a demisionat.

Amânare raportului comisiei

Imediat după preluarea puterii în ziua de 8 iunie, noua așa-zisă “alianță nefirească”, formată de forțele proruse și proeuropene din parlament, a adoptat o declarație în care îi acuză de uzurpare a puterii, pe foștii guvernanți democrați.

“Parlamentul constată o uzurpare a puterii statului de către fostul guvern nepopular, care a pierdut încrederea cetățenilor și pe cea a comunității internaționale și care, în loc să predea puterea în mod pașnic, a hotărât să destabilizeze situația”, a declarat noul premier Maia Sandu.

Parlamentul a votat totodată înființarea unei comisii speciale care să ancheteze întreaga situație și care să își publice concluziile în termen de 60 de zile.

Totuși, după mai bine de patru luni, comisia nu a redactat încă niciun raport, mulți întrebându-se de ce este amânată întreaga acțiune și dacă nu cumva ea este politizată în interesul unei justiții selective.

Vicepreședintele parlamentului, unul dintre liderii partidului ACUM, Mihai Popșoi, care conduce comisia parlamentară, a declarat pentru Balkan Insight că țara trebuie să clarifice “săptămâna fierbinte “ din iunie . “Vrem să clarificăm toate circumstanțele, acțiunile și delăsarea factorilor decizionali care ne-au adus țara în pragul unui conflict intern, pentru a le spune cetățenilor ce s-a întâmplat mai exact și cine este vinovatul“, a spus el.

Popșoi a spus că instituțiile trebuie să-și întărească punctele cele mai slabe, astfel încât țara să nu mai ajungă niciodată într-o situație “în care să existe o dualitate a puterii și în care marea majoritate a populației să se opună unui grup restrâns de cetățeni”.

El și-a reamintit totodată cum, în trecut, Partidul Democrat a încercat să reducă la tăcere opoziția reprezentată de blocul ACUM, o alianță formată din Partidul Acțiune și Solidaritate, PAS, condus de Sandu și Platforma Demnitate și Adevăr, condusă de Andrei Năstase.

Vicepreședintele parlamentului a adăugat că obiectivul actualei guvernări este acela de a se asigura ca, pe viitor, nimeni nici măcar să nu îndrăznească să uzurpe în mod ilegal puterea legislativului și a executivului din Moldova.

În afara formării unei comisii parlamentare de anchetare a evenimentelor din iunie, procurorul general interimar, Dumitru Robu, a deschis și o anchetă penală. Pe data de 31 iulie, președintele Igor Dodon a spus că Robu trebuie “să le deschidă dosare tuturor celor care au încălcat legea și trebuie să facă asta cât mai repede”.

În ziua de 5 august, Robu a deschis oficial o anchetă penală cu privire la uzurparea puterii de stat comisă de fostul guvern, suspendând ordonanța anterioară semnată de predecesorul său, Igor Popa, considerat de cei mai mulți drept om al PD-ului.

Ancheta se va concentra asupra evenimentelor din perioada 7-14 iunie, când Partidul Democrat și Plahotniuc au încercat să dizolve parlamentul și să-l suspende pe președinte cu ajutorul Curții Constituționale, după ce socialiștii și ACUM au format o nouă majoritate parlamentară.

Dacă vor fi găsiți vinovați de uzurpare a puterii, toți cei implicați riscă o pedeapsă de până la 15 ani închisoate, potrivit Codului Penal moldovenesc.

Dar democrații, acum în opoziție, afirmă că se simt amenințați de ancheta penală pe tema uzurpării puterii de stat, pe care unii deputați o consideră “comandată”.

Pe data de 16 august, ei au depus o contestație, cerând Procuraturii Generale să deschidă o altă anchetă pe tema uzurpării puterii de stat, care să îi vizeze pe liderii din ACUM și pe socialiști.

În acea zi, fostul premier Filip a declarat la un post de televiziune că a trimis o scrisoare partenerilor din străinătate ai Moldovei, prin care i-a informat despre evenimentele îngrijorătoare în curs. “Le-am scris partenerilor din străinătate despre derapajele (politice) din Moldova și vom continua să îi informăm despre neregulile comise de acest regim recent instalat”, a afirmat Filip.

Un deputat democrat, Vladimir Cebotari, a declarat că boicotează comisia întrucât rezultatul a fost deja hotărât. El a spus că democrații “nu trebuie să legitimizeze activitatea unei comisii care nu e legitimă, și nu e legitimă din cauză că nu îi reprezintă pe toți parlamentarii sau toate grupurile din parlament”.

Între timp, pe data de 19 septembrie, lui Cebotari i s-a retras imunitatea parlamentară după ce procurorul Robu a cerut acest lucru dată fiind implicarea sa în controversata concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, din 2013.

Echilibrul trebuie să despartă justiția de răzbunare

Experții de la Chișinău rămân dezbinați în privința pericolului ca această comisie de anchetă să nu își finalizeze activitatea sau să se transforme într-un instrument de revanșă politică și justiție selectivă.

“Totul depinde de probele pe care le va aduna comisia și de modul în care le instrumentalizează”, a declarat pentru Balkan Insight analistul Anatol Țăranu. El a afirmat că există într-adevăr semnele unei hărțuiri de ordin politic, așa cum a susținut Partidul Democrat, dar a recomandat răbdare până când raportul final va fi prezentat în parlament.

Acest expert constată interacțiunea a două tendințe opuse: pe de-o parte, există tendința fostei opoziții de a-și lua revanșa politică pentru suferințele îndurate în opoziție; pe de altă parte, există necesitatea reală de a le oferi cetățenilor o “clarificare” a celor întâmplate în iunie, astfel încât așa ceva să nu se mai repete în viitor.

Jurnalista de investigație Mariana Rață, care scrie un raport internațional despre justiția selectivă a Moldovei din trecut, ne-a declarat că există pericolul ca situațiile similare din trecut să reapară. “Dacă greșelile din trecut se repetă prin cazuri bazate pe un denunț formulat de o singură persoană – așa cum s-a întâmplat în cazul fostului premier Vlad Filat [care a fost închis în 2015] – situația e gravă”, a spus Rață.

Ea a susținut că una dintre cele mai mari probleme, în cadrul ultimelor investigații lansate de Procuratura Generală, o reprezintă numărul redus de probe adunate în cazul foștilor lideri de partid. “Dacă aceasta [justițiea selectivă] se repetă, mă tem că iar vom trăi mari frustrări legate de justiție și de independența acesteia”, a spus jurnalista.

Mariana Rață se teme că, în loc să profite de această mare șansă de a-și întări independența, jusiția moldoveană pare – pur și simplu – să-și caute noi stăpâni politici.

Materialul a fost tradus din limba engleză după  o analiză a portalului Balkan Insight semnată de Mădălin Necșuțu

Share our work