de Isac Mihai | apr. 5, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, Turcia
Administrația Trump implementează programul militar Buy American
Statele Unite intenţionează să extindă vânzările de avioane de luptă F-35 produse de corporaţia Lockheed Martin către cinci noi state, inclusiv România, într-un moment în care aliaţii europeni îşi consolidează apărarea în faţa unei Rusii care se întăreşte militar, a declarat joi un oficial al Pentagonului, citat de agențiile de presă europene, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Într-o declaraţie scrisă, adresată Camerei Reprezentanţilor, vice-amiralul Mathias Winter, şeful biroului F-35 din cadrul Pentagonului, afirmă că printre „viitorii potenţiali clienţi în domeniul vânzărilor militare în străinătate se numără Singapore, Grecia, România, Spania şi Polonia.” Conform declaraţiilor oficialului american, SUA vor răspunde tuturor solicitărilor oficiale de informaţii despre avionul F-35.
Buy American
Alţi aliaţi ai SUA care urmăresc achiziţionarea avionului invizibil F-35 sunt Finlanda, Elveţia şi Emiratele Arabe Saudite.
Anul trecut Belgia a anunţat că a ales F-35 în defavoarea Eurofighter Typhoon pentru a-şi înnoi flota de avioane F-16, o afacere în valoare de 4 miliarde de euro (4.55 miliarde de dolari).
SUA au lansat în 2018 un nou plan „Buy American” („Cumpăraţi produse americane”), o strategie care relaxează restricţiile cu privire la vânzări şi încurajează în acelaşi timp o implicare sporită a oficialilor SUA în creşterea afacerilor în străinătate pentru industria americană de armament.
Reamintim că un recent comunicat al administrației SUA, secretarul de stat american şi-a exprimat în faţa şefului diplomaţiei turce întreaga sa „îngrijorare în legătură cu potenţiala achiziţionare de către Turcia” a unui sistem rus de apărare antirachetă S-400.
Ankara vrea să cumpere, în acelaşi timp, sisteme ruseşti S-400 şi aparate americane F-35, însă SUA nutresc temeri că acest lucru ar putea pune în pericol secretele tehnologice ale sistemelor lor F-35, avioane de vânătoare ultrasonice. Prin urmare, administraţia Trump a suspendat săptămâna aceasta livrarea de echipamente pentru avioanele sale în Turcia.
F-16, popular în Balcani
F-16 pentru Balcani
Parlamentul bulgar a aprobat recent planul guvernului de la Sofia de a începe tratativele cu SUA pentru achiziţionarea a opt avioane multirol F-16, în vederea înlocuirii flotei de aparate de producţie sovietică MiG-29 şi îmbunătăţirii respectării standardelor NATO, informează Reuters, citat de agenția KARADENIZ PRESS. În favoarea acestui plan al guvernului de centru-dreapta condus de Boiko Borisov au votat aproximativ 130 de parlamentari, în timp ce 84 s-au pronunţat împotrivă, aceştia din urmă acuzând executivul de încălcarea regulilor privind organizarea licitaţiilor.
Contractul pentru achiziţionarea avioanelor F-16V Block 70, produse de compania Lockheed Martin, se ridică la valoarea de 1,8 miliarde leva (1,05 miliarde dolari), aceasta fiind cea mai mare achiziţie făcută de armata bulgară după căderea regimului comunist, în urmă cu aproape 30 de ani. În regiunea balcanică, F-16 se regăsesc și în alte armate NATO, precum Grecia, Turcia și România.
Licitație contestată
La licitaţie au mai participat compania suedeză Saab, ce produce avioane Gripen, şi Italia, ce are în dotare avioane Eurofighters pe care doreşte să le vândă pentru a-şi moderniza flota aeriană militară. Rezultatul licitatiei a nemulțumit concurenții, care au amenințat cu declanșarea procedurilor de contestare juridică.
Ministrul apărării bulgar, ultranaționalistul Krasimir Karakacianov a estimat că negocierile cu SUA vor dura circa patru luni, prima rundă urmând să aibă loc la Bruxelles în luna februarie 2019. ”De acum înainte există multe chestiuni pe care trebuie să le clarificăm – date de livrare, service, asigurarea pieselor de schimb”, a spus Karakacianov.
Votul din parlamentul bulgar a fost salutat de partea americană. ”Ambasada SUA salută decizia de astăzi a Adunării Naţionale a Bulgariei de a începe negocierile pentru achiziţionarea de noi aparate F-16 Block 70 de la Lockheed Martin. Aşteptăm cu nerăbdare să continuăm consolidarea parteneriatului nostru strategic cu aliatul nostru Bulgaria”, a menţionat ambasada SUA la Sofia.
Israel, blocat de SUA
Israelul nu va putea vinde Croaţiei avioane de vânătoare F-16, din cauză că Statele Unite nu aprobă tranzacţia, a declarat anterior ministrul croat al apărării, Damir Krsticevic, citat de Reuters.
Croaţia a decis anul trecut să îşi modernizeze forţele aeriene şi a optat pentru 12 avioane F-16 recondiţionate. Premierul Andrej Plenkovic a afirmat săptămâna aceasta că nu va accepta nicio altă înţelegere decât cea cu Israelul, la care s-a ajuns în martie anul trecut.
Presa croată, preluată de Reuters, a susţinut că problema a apărut la modernizarea avioanelor cu ajutorul tehnologiei israeliene. Firmele americane din domeniul apărării nu ar mai fi obţinut niciun profit din recondiţionare şi service.
Oficiali israelieni şi croaţi au afirmat că guvernul de la Zagreb nu are nicio răspundere pentru eşecul achiziţiei şi au refuzat să comenteze motivele pentru care Washingtonul s-a opus.
„Contractul de cumpărare a avioanelor nu a fost semnat, aşa că nu există nicio pierdere financiară pentru buget”, a spus Plenkovic într-o şedinţă a guvernului. El a adăugat că Croaţia nu a reununţat la intenţia se a-şi moderniza forţele aeriene. Nu este clar dacă se va relua procedura de licitaţie, arată Reuters. Israelul obţinuse contractul în valoare de 500 de milioane de dolari concurând cu ofertele altor ţări; principala concurentă a fost Suedia, cu avioane Gripen noi, produse de SAAB, la un preţ mult mai ridicat.
În prezent, Croaţia – membră NATO din 2009 – dispune de un escadron de MiG-21, din care sunt operaţionale doar trei avioane. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 30, 2019 | Balcani, România, Știri, UE
Romania, curtată energetic de Grecia
România şi Grecia vor face eforturi pentru a administra interconectarea energetică între Marea Neagră şi Marea Mediterană, a declarat, recent, la Snagov, premierul grec Alexis Tsipras, după consultările în format cvadrilateral cu premierul României, Viorica Dăncilă, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, şi prim-ministrul Republicii Bulgaria, Boiko Borisov. „Am luat decizii foarte importante deja. Cele patru ţări ale noastre cooperează şi fiecare ţară, la rândul ei, face tot ce poate. Am creat o companie comună între România şi Grecia şi vom continua să administrăm interconectarea între Marea Neagră şi Mediterană. Avem un astfel de proiect în considerare. Acum vorbim despre energie. Avem o conductă, un traseu vertical, care va conecta conducta de gaz din Azerbaidjan către nordul Greciei”, a afirmat Tsipras, potrivit traducerii oficiale.
Decizii istorice
Şeful Guvernului elen a spus că, în acest context, deciziile în domeniul energiei sunt de importanţă „istorică”. „Vorbind despre energie, am posibilitatea să îmi informez prietenii că cooperarea şi deciziile noastre, care au o importanţă istorică în domeniul conductei est-vest şi care modifică harta energetică în partea de sud şi de est a Europei. (…) Această conductă de gaz va prelua gazul natural din Israel şi Cipru, va transporta prin Grecia, cu posibilitatea de a ajunge în Italia, dar putem să trimitem gazul în Balcani”, a explicat el, la conferinţa de presă după cvadrilaterala de la Snagov.
Prin acest proiect, a subliniat prim-ministrul grec, Balcanii pot deveni „un nod energetic pentru toată zona”.
Serbia, viitor european
„Din prima zi în care am creat această întâlnire cvadrilatelală am dorit să ajutăm această ţară şi să o susţinem pentru a intra în Uniunea Europeană. Intrarea Serbiei în UE este o prioritate pentru ţările noastre şi trebuie să încurajăm această dorinţă a Serbiei, care să aibă un progres stabil, în decursul celor 16 capitole de negociere”, a afirmat el.
Potrivit premierului elen, dialogul Belgrad – Priştina, dintre liderii din Serbia şi cei din Kosovo, are o „importanţă majoră” în ceea ce priveşte acest parcurs european, dar aceste demersuri „nu au fost în aceeaşi măsură susţinute de Priştina”.
Tsipras a vorbit despre ţările din Balcani care îşi doresc aderarea la Uniunea Europeană. „Aş dori să facem toate reformele necesare astfel încât perspectiva europeană să devină o realitate. Noi (…) privim fiecare ţară în parte”, a afirmat el. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 1, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Turcia, Ucraina, Uncategorized @ro
Poseidon 19: NATO rămâne în bazinul Mării Negre
Şeful Statului Major al Forţelor Navale (SMFN) române, viceamiral dr. Alexandru Mîrşu, a afirmat, în Portul Constanţa, că în afara dezvoltării interoperabilităţii, exerciţiul Poseidon 19 demonstrează că navigaţia pe Marea Neagră este liberă, sigură şi deschisă rutelor comerciale, în concordanţă cu reglementările internaţionale, relatează mass-media română, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Astăzi deschidem în Portul Constanţa Exerciţiul multinaţional NATO Poseidon 19, un exerciţiu planificat şi notificat, înscris în calendarul Comandamentul Operaţional Maritim al NATO (MARCOM) de la Northwood, al cărui scop este creşterea interoperabilităţii între forţele navale ale ţărilor membre şi partenere în cadrul Parteneriatului pentru Pace (PfP). Cu această ocazie manifest aprecierea faţă de aliaţi şi de MARCOM pentru mobilizarea în această parte a lumii a efectivelor necesare pentru a demonstra coeziunea Alianţei şi a transmite mesajul ferm că scopul nostru este de a conduce exerciţii şi de neprovocatoare.”
6 aliați pentru Pontus Euxinus
„Marea Neagră ca şi alte căi internaţionale de navigaţie este o mare sigură, deschisă, navigaţia liberă desfăşurându-se sub comandamentele legislaţiei şi reglementărilor internaţionale. Specificul exerciţiului este lupta împotriva minelor maritime, fiind prezentă şi Gruparea Permanentă NATO de Luptă Împotriva Minelor, dar nu numai. Este un exerciţiu complex în cadrul căruia vom desfăşura activităţi în toate domeniile, la suprafaţă, antiaerian şi submarin şi cu participarea elementelor din celelalte categorii de forţe ale armatei, aeriene şi terestre şi agenţiile implicate în sistemul de apărare publică şi siguranţă naţională, adică Garda de Coastă şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) din MAI. Deci avem o abordare comprehensivă, interagenţii, asupra acestui exerciţiu. Activităţile noastre sunt de rutină, de practică marinărească şi sub nicio formă nu vor putea fi considerate provocatoare” a mai precizat viceamiralul Mîrşu, şeful SMFN român.
Potrivit organizatorilor, în cadrul exerciţiului multinaţional Poseidon 19, organizat de Forţele Navale Române (FNR) în perioada 1-8 martie în Portul Constanţa şi în raioane din apele teritoriale româneşti şi apele internaţionale din bazinul vestic al Mării Negre, participă peste 1300 de militari români şi străini reprezentând alte cinci naţiuni (Bulgaria, Turcia, Ucraina, Croaţia, Germania, Grecia), 16 nave şi ambarcaţiuni de luptă şi cinci aparate de zbor (un elicopter Puma Naval, două MiG 21 LanceR şi două F-16 ale Forţelor Aeriene Române).
Factori destabilizatori
Obiectivele principale ale exerciţiului vizează consolidarea interoperabilităţii dintre navele şi echipajele participante în context multinaţional întrunit, precum şi certificarea unităţilor de luptă ale FNR puse la dispoziţia NATO în perioada următoare, bastimentele urmând să părăsească Portul Constanţa luni, pentru a executarea aplicaţiilor pe mare.
„Anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă, din anul 2014, conflictele îngheţate din Transnistria şi Georgia, situaţia tensionată din estul Ucrainei şi din zona Mării Azov sunt factori generatori de instabilitate în proximitatea estică a Uniunii Europene şi a NATO, una dintre măsurile de asigurare a securităţii pentru aliaţii din regiunea Mării Negre este aceea de întărire a prezenţei militare navale în bazinul maritim” se arată într-un comunicat de presă al SMFN, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Crimeea, fortăreață nucleară rusă
Donald Cook în Marea Neagră
În urmă cu o săptămână distrugătorul american „Donald Cook” se îndreaptă în Marea Neagră, a revenit pentru în Marea Neagră, pentru a doua oară de la începutul acestui an, informa anterior Flota a VI-a a Forțelor Maritime Militare ale SUA. În comunicatul Flotei a VI-a a SUA se subliniază că prezența distrugătorului în Marea Neagră va consolida stabilitatea în regiune. De asemenea, „Donald Cook” va desfășura manevre comune cu nave ale aliaților din NATO și ale partenerilor din regiune.
Aceasta este a doua deplasare a distrugătorului american în Marea Neagră de la începutul acestui an. În luna ianuarie, USS „Donald Cook” a intrat în portul Batumi din Georgia și a participat la exerciții cu două nave ale Pazei de Coastă a Georgiei. Distrugătorul „Donald Cook” a fost dat în exploatare din anul 1998, iar principalul armament aflat în dotarea acestuia sunt rachetele de croazieră „Tomahawk”. La bordul vasului se află între 56 şi 96 de rachete de acest tip.
Rușii, pe urma SUA
Un grup de nave din cadrul Flotei Rusiei din Marea Neagră, între care corveta Orehovo-Zuevo şi nava de recunoaştere Ivan Hurs, a început o misiune de supraveghere neîntreruptă a distrugătorului american USS Donald Cook, care a intrat în apele Mării Negre, informează agenţia de presă oficială rusă TASS, citând surse din cadrul Ministerului rus al Apărării. „Distrugătorul Donald Cook al marinei SUA a intrat la 19 februarie, în jurul orei 17:00 (ora Moscovei) în apele Mării Negre. Forţe şi mijloace desemnate din cadrul Flotei Mării Negre au organizat monitorizarea continuă a distrugătorului american. Acţiunile acestuia sunt monitorizate direct de către corveta cu rachete Orehovo-Zuevo şi nava de recunoaştere Ivan Hurs”, se menţionează într-un comunicat al Centrului de presă al ministerului rus.
În acelaşi timp, agenţia de presă ucraineană Ukrinform, citând portalul turc Gunes, a comunicat că două nave ale Grupării Navale Permanente a NATO de Luptă Împotriva Minelor SNMCMG-2 (Standing NATO Mine Countermeasures Group Two /SNMCMG2/) – nava amiral germană FGS Werra (A514) şi dragorul turc Akcakoca – au intrat și ele în Marea Neagră.
Vizită germană
Potrivit Ministerului german al Apărării, în cursul acestei deplasări, programată cu mult timp în urmă, nava FGS Werra va vizita porturile bulgare Burgas şi Varna. Germania a preluat conducerea prin rotație a SNMCMG2 la 1 ianuarie, în frunte cu comandantul Martin Schwarz. În componența grupului SNMCMG2 care se va afla în următoarele săptămâni în Marea Neagră pentru misiuni privind asigurarea securității pe flancul estic al NATO fac parte şi un dragor român şi unul bulgar, conform Ukrinform.
Azov, lac rusesc
Rusia a închis anterior o zonă din Marea Azov în apropierea strâmtorii Kerci – controlată de Rusia şi care face legătura între Marea Neagră şi Marea Azov – pentru efectuarea unor exerciții militare masive, inclusiv trageri de rachete. Tragerile au loc în partea de vest a golfului Temryuk, situat în apropiere de strâmtoarea Kerci, precizează mass-media de specialitate. „Conform regulamentului maritim NAVAREA III 0184/2019, Rusia a închis o zonă din Marea Azov în apropiere de strâmtoarea Kerci pentru desfășurarea unor trageri în perioada 18-20 februarie 2019“, conform unui comunicat oficial. Rusia a mai desfășurat exerciții cu participarea unor unități radiotehnice în zona de la ieșirea din strâmtoarea Kerci și Marea Neagră. Aceste exerciții au avut loc chiar în zona în care la sfârșitul lunii noiembrie a avut loc incidentul naval din Marea Neagră, când nave de patrulare rusești au deschis focul și au sechestrat trei vase militare ucrainene cu tot cu echipaje. În același timp, Ministerul Apărării rus a indicat că Rusia a efectuat exerciții în Marea Neagră cu participarea navei cu rachete „Orehovo-Zuevo“ din cadrul Flotei ruse cu baza la Sevastopol (Crimeea) şi a sistemelor de rachete de coastă de tip „Bal“. A fost simulată o luptă prin lansări electronice de rachete asupra unor ţinte pe mare şi pe coastă. (M.B./N.G.)
de Isac Mihai | feb. 13, 2019 | Balcani, Știri
Macedonia visează la aderarea euro-atlantică
Autoritățile de la Skopje au anunțat miercuri că au informat ONU cu privire la noul nume al țării, Macedonia de Nord, după intrarea în vigoare marți a acordului cu Grecia, care a pus capăt unui diferend de aproape trei decenii, transmite mass-media balcanică, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Cele două state au trimis” marţi seară ‘o scrisoare secretarului general al ONU (Antonio Guterres) în care l-au informat despre data intrării în vigoare a acordului’, menţionează Ministerul de Externe de la Skopje într-un comunicat.
Note verbale
Acesta precizează că vor fi trimise ‘foarte curând’ ‘note verbale’ de informare secretariatului Naţiunilor Unite, statelor membre ale ONU şi altor organizaţii internaţionale.
După ce Skopje a anunţat că acordul de la Prespa (Prespes, în limba greacă), semnat în iunie 2018, a intrat în vigoare marţi, guvernul a modificat numele ţării pe site-ul său oficial, pe care se poate citi acum „Guvernul Macedoniei de Nord”, precum şi pe contul de Twitter.
Autorităţile urmau să înlocuiască treptat panourile de la intrarea în ţară la un post de frontieră cu Grecia.
Acordul de la Prespa a pus capăt unei dispute diplomatice de aproape 30 de ani între cele două ţări vecine, deschizând astfel calea pentru aderarea Macedoniei de Nord la ONU şi apropierea sa de Uniunea Europeană, blocate până acum de Atena.
În pofida puternicei opoziţii a naţionaliştilor din cele două ţări, premierul macedonean Zoran Zaev şi omologul său elen Alexis Tsipras au reuşit să încheie un acord pentru închiderea diferendului creat după obţinerea independenţei fostei republici iugoslave Macedoniei în 1991. (M.B.)
de Isac Mihai | feb. 9, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Uncategorized @ro
Macedonia visează la aderarea euro-atlantică
Majoritatea deputaţilor greci au aprobat vineri seară viitoarea aderare a Macedoniei de Nord la NATO, ultima etapă a acordului greco-macedonean asupra schimbării numelui micului stat vecin din Balcani, relatează mass-media de la Atena, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Parlamentul de la Atena a votat pentru ratificarea „protocolului privind aderarea la NATO a Macedoniei de Nord”, cu 153 de voturi pentru, 140 contra şi o abţinere, o majoritate minimă în Legislativul unicameral elen care are 300 de deputați. Partidul de guvernământ al premierului Alexis Tsipras controlează 145 de mandate, fiind nevoit să apeleze la sprijinul altor grupuri parlamentare și al unor deputați independenți pentru a obține adoptarea acordului.
Conflicte interne
Liderul oficial al opoziției din Parlamentul elen, Kyriakos Mitsotakis, șeful partidului conservator Noua Democrație, a condamnat în termeni duri acordul dintre Atena și Skopje, cerând membrilor tuturor partidelor să voteze împotriva acordurilor. Controlând sub 80 de mandate din parlamentul elen, Kyriakos Mitsotakis a fost nevoit să se bazeze pe o oaste de strânsură formată din propriul grup parlamentar, diferiți radicali de dreapta ori de stânga, precum și unii centriști. Efortul său nu a avut rezultatul scontat, liderul opoziției parlamentare amenințând că va obține anularea acordului după câștigarea alegerilor parlamentare din octombrie 2019.
„Doresc să urez bun venit Macedoniei de Nord, o ţară prietenă a Greciei, o ţară care trebuie să fie un aliat în eforturile noastre pentru a instala securitatea, stabilitatea şi pacea în regiune”, a declarat premierul Alexis Tsipras în faţa deputaţilor. „Istoria ne va judeca. Cred că ne-am îndeplinit datoria patriotică”, a spus el chiar înainte de vot.
Ambasadorii celor 29 de membri ai Alianţei Nord-Atlantice au semnat miercuri protocolul de aderare a Macedoniei la Alianţa Nord-Atlantică, un pas important către acceptarea ţării balcanice drept al 30-lea membru al organizaţiei.
Obiectiv: Summit-ul de la Londra
Atena s-a opus până în prezent acestei aderări cât timp Macedonia nu îşi schimbă numele, pe fondul unor proteste violente în majoritatea orașelor elene. Cele două ţări au semnat în iunie acordul zis de la Prespes (sau Prespa) care schimbă numele Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în „Republica Macedonia de Nord”.
Parlamentele macedonean şi grec au adoptat succesiv acest acord care pune capăt unei dispute diplomatice de aproape 30 de ani între cele două ţări. În baza acordului, deputaţii greci trebuiau să voteze acordul privind aderarea Macedoniei de Nord al NATO şi să notifice Skopje despre votul lor.
Republica Macedonia de Nord poate de acum să notifice schimbarea numelui său la ONU care va adopta. Aderarea Macedoniei de Nord la NATO va deveni efectiva după ce toate statele membre vor ratifica protocolul. Procesul a durat un an în cazul Muntenegrului.
Obiectivul este aderarea odată cu summitul NATO din decembrie 2019 de la Londra, dar Macedonia de Nord urmează în principiu să participe ca „invitată” la o reuniune a miniştrilor de externe ai NATO, în aprilie, la Washington.
O parte a populației macedonene se opune integrării în NATO
Războiul declarațiilor
Autoritățile de la Moscova au criticat în mod constant extinderea NATO în Balcani, între Kremlin și statele NATO ajungându-se până la un război diplomatic total și expulzări reciproce de diplomați. Poziția rusă a fost atacată și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat pentru Euronews că Moscova încearcă să influențeze procesul de acceptare a țărilor balcanice în alianța militară NATO.
„Rusia încearcă să intervină, încercând să se amestece în procesele politice din țările suverane”, a declarat Stoltenberg pentru Euronews. „Cred că este greșit.” „NATO respectă deciziile statelor independente suverane, indiferent dacă doresc sau nu să adere la NATO”, a adăugat el. – La Skopie, am văzut că majoritatea din parlament, majoritatea partidelor politice doreau să adere la NATO, iar noi salutăm asta. Dar în Serbia, de exemplu, ei au declarat în mod clar că nu doresc să adere la NATO și noi respectăm și acest lucru”.
„Prin urmare, Rusia ar trebui să respecte deciziile statelor suverane dacă ele doresc să adere la NATO, chiar dacă nu îi place”, a concluzionat el.
Semnal politic
Interviul a avut loc în aceeași zi în care Republica Macedonia de Nord, sub noul său nume, a semnat un protocol care deschide calea pentru aderarea la NATO, un semnal puternic dat factorilor de decizie de la Moscova.
Stoltenberg a atras atenția și asupra problemei retragerii Washingtonului și a Moscovei din Tratatul Fortelor Nucleare Intermediare (INF). Acordul interzice ambelor țări să utilizeze rachete cu rază medie și scurtă, iar Washingtonul acuză Rusia de încălcarea acestuia.
„Nu vrem o nouă cursă a înarmărilor și vom încerca să convingem Rusia să se întoarcă la respectarea tratatului”, a spus Stoltenberg. – Finalizarea procesului de ieșire este precedată de o perioadă de șase luni în care Rusia se poate răzgândi. „Reacția noastră va fi echilibrată, va avea caracter defensiv și vom studia nu numai consecințele militare, ci și posibile noi inițiative privind controlul armamentului”, a declarat Secretarul General al Alianței. „Dar trebuie să facem totul pentru ca într-o lume fără un tratat INF și cu noile rachete ruse NATO să poată oferi descurajare și apărare”.
Tratatul a fost semnat în 1987 de către președintele SUA Ronald Reagan și liderul sovietic Mihail Gorbaciov. Aceasta interzice producția, testarea și desfășurarea de rachete balistice și rachete balistice cu lansare de la sol, cu raza de actiune pe o distanță cuprinsă între 500 și 5.500 kilometri. (M.B.)
