Atena vrea să impună pașapoarte COVID-19

Atena vrea să impună pașapoarte COVID-19

Turiștii străini vor avea nevoie de pașapoarte COVID-19

Turiștii străini vor avea nevoie de pașapoarte COVID-19

Grecia se pregăteşte să-i întâmpine pe turiştii străini în iulie, dar sosirile nu vor fi din toată lumea, aşa cum se întâmplă în fiecare an, a anunţat ministrul Turismului, Charis Theocharis, într-un interviu acordat BBC, informează publicaţia Greek Reporter, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

„Deschiderea frontierelor este ceva ce trebuie discutat cu experţii din sănătate şi sperăm că vor fi de acord cu o deschidere graduală. Avem ca obiectiv luna iulie pentru primirea turiştilor, dar ei nu vor putea veni din orice destinaţie”, a explicat Theocharis.
Săptămâna aceasta, ministrul Turismului a anunţat că autorităţile de la Atena vor să introducă „un paşaport de sănătate”, care va servi ca dovadă că o persoană nu este infectată cu COVID-19. Aceste măsuri se vor aplica tuturor cetățenilor străini, inclusiv din statele UE, precum România ori Bulgaria.

Sezon redus

Sezonul turistic din acest an va dura doar trei luni, în perioada iulie-septembrie, a explicat Theocharis, adăugând că, dacă evoluţiile sunt pozitive, în perioada octombrie – noiembrie s-ar putea înregistra o creştere a numărului de turişti în Grecia. Totuşi, cea mai mare dificultate pentru Grecia, dependentă de turism, va fi să stabilească exact cine şi cum va putea intra în ţară.

Sunt în derulare discuţii la nivelul UE pentru determinarea modurilor în care cetăţenii blocului comunitar îşi vor putea efectua vacanţele anuale în 2020, a declarat ministrul elen al Turismului.

Anterior, autorităţile de la Atena au decis prelungirea cu o săptămână, până pe 4 mai, a restricţiilor impuse pentru încetinirea răspândirii noului coronavirus, menţionând că o relaxarea a acestora se va face gradual în lunile mai şi iunie.

Autorităţile de la Atena au impus la jumătatea lunii martie o închidere totală a spaţiilor publice în scopul limitării propagării COVID-19, Grecia înregistrând un bilanţ semnificativ mai bun decât multe alte ţări europene.

Turismul este un motor-cheie al economiei Greciei, ţară care în 2018 a pus capăt celui de-al treilea program de asistenţă financiară internaţională convenit după criza financiară din 2010. (N.G.)

Share our work
Turcia forțează mâna Greciei în Marea Egee

Turcia forțează mâna Greciei în Marea Egee

Flota militară turcă, desfășurată în apele cipriote

Flota militară turcă, desfășurată în apele cipriote

Tensiunile din estul Mediteranei cresc din cauza pretenţiilor expansioniste ale Turciei. După ce, la începutul verii trecute, a început să trimită nave de foraj petrolier şi gazifer pe coasta Ciprului, Ankara cere Greciei acum să „demilitarizeze” insule din Marea Egee, relatează Bloomberg, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cererea ministrului Apărării turc, Hulusi Akar, care a solicitat oficial Greciei retragerea forţelor armate şi armamentului din 16 insule din Marea Egee aflate în apropierea Turciei, este surprinzătoare, dat fiind că Turcia a trimis provocator nave de război şi avioane militare pentru a asista forajul ilegal de gaze în zonă, evoluţie condamnată în ultimul timp de UE.

Zăngănit de arme

„Grecia, care a înarmat 16 din 23 de insule cu statut non-militar, încălcând acordurile din Marea Egee, ar trebui să acţioneze în conformitate cu dreptul internaţional”, a declarat ministrul Apărării, citat de Agenţia Anadolu, pro-guvernamentală. „Ne aşteptăm ca Grecia să acţioneze în conformitate cu dreptul internaţional şi cu acordurile pe care le-a semnat”, a adăugat el.

Deşi izolată din ce în ce mai mult pe plan internaţional din cauza forajului în Zona Economică Exclusivă (ZEE), Turcia a rămas neclintită şi, uneori, se laudă cu agresivitatea pe care o foloseşte în propaganda internă. Revendicările turceşti, se întind acum din apele cipriote până în Libia (pe baza unui „acord” controversat de frontieră maritim, semnat cu Guvernul de la Tripoli).

„Pe lângă lupta împotriva terorismului, activităţile Turciei sunt în desfăşurare în Marea Egee, estul Mediteranei, în afara Ciprului şi Libia”, a spus Akar, adăugând că acestea sunt realizate în conformitate cu dreptul internaţional şi integritatea teritorială a ţărilor.

Reduta cipriotă

Turcia este o ţară garantă pentru Republica Turcă a Ciprului de Nord (TRNC) şi se angajează să-şi îndeplinească responsabilităţile, a declarat înaltul oficial turc. „Problema Ciprului este problema noastră naţională. Până acum am făcut ce a fost necesar acolo şi vom continua să facem acest lucru. Vom continua să protejăm drepturile atât ale fraţilor noştri, cât şi ale ciprioţilor”, a adăugat el.

Turcia este singura ţară care recunoaşte Republica turco-cipriotă, având desfășurat un contingent de câteva zeci de mii de soldați pe insulă, dotate cu sisteme de armament greu, inclusiv de rachete.

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a trimis, în ultima jumătate de an, nave de război în apropierea apelor cipriote, pentru a bloca cercetările concurenţilor străini în domeniul petrolului şi gazelor, potrivit oficialilor ciprioţi, căutând, de asemenea, să împiedice navele şi avioanele cipriote să folosească liber apele recunoscute de statele Uniunii Europene.

Dar Erdogan se opune, de asemenea, împotriva planurilor altor ţări mediteraneene din regiune – în special Israel şi Egipt, într-un moment în care regiunea este zguduită de crize multiple, atât interne, cât şi legate de Occident.

În trecut, Turcia a cerut Ciprului să recunoască oficial Republica Turcă a Ciprului de Nord (din 1974) şi să împartă veniturile obţinute din explorarea gazelor.

Ankara a revendicat apele aflate la o distanţă de 200 de mile de coasta sa, încălcând cu cinism dreptul de proprietate asupra unei părţi a Mediteranei care intră în zona economică exclusivă a Greciei. (N.G.)

Share our work
7 iulie, alegeri anticipate confirmate în Grecia

7 iulie, alegeri anticipate confirmate în Grecia

Premierul-elen-Alexis-Tsipras-convoacă-anticipate-în-iulie

Premierul-elen-Alexis-Tsipras-convoacă-anticipate-în-iulie

Prim-ministrul grec Alexis Tsipras a confirmat marţi că scrutinul legislativ anticipat va avea loc pe 7 iulie, după eşecul partidului său de stânga Syriza în alegerile europene şi locale, relatează mass-media elenă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Într-un interviu acordat televiziunii publice ERT, Tsipras a declarat că va merge luni la preşedintele Prokopis Pavlopoulos ‘pentru ca acesta să convoace alegerile’, ce erau programate iniţial să se desfăşoare în octombrie 2019.

‘Rezultatul alegerilor europene ne-a trimis un mesaj de înstrăinare din partea cetăţenilor’, a admis Tsipras, citat de mass-media. Analiștii politici speculează că recentele rezultate electorale ale premierului elen se datorează și controversatului acord prin care Atena își normalizează relațiile cu Republica Macedonia de Nord.

Îngrângere dureroasă

Potrivit rezultatelor oficiale, la alegerile pentru Parlamentul European, Syriza a obţinut 23,7% din voturi, în spatele Noii Democraţii (ND, dreapta), care a întrunit 33% din sufragii. În turul al doilea al localelor, dreapta a ieşit învingătoare în 12 din cele 13 regiuni şi în cele mai mari două oraşe, Atena şi Salonic.

‘În 2015, noi am preluat o ţară în pragul falimentului şi am reuşit să o scoatem în mod clar de pe marginea prăpastiei’, a declarat Tspiras marţi seară. ‘Dar marea noastră greşeală a fost să nu ne dăm seama de oboseala poporului grec’, a adăugat el.

Mandatul lui Alexis Tsipras, ales pentru prima dată în ianuarie 2015, urma să se încheie în octombrie. Alexis Tsipras, în vârstă de 44 de ani, este unul din puţinii reprezentanţi ai stângii aflaţi în prezent la putere într-un stat membru al Uniunii Europene și NATO.

Deşi Tsipras s-a revendicat iniţial de la stânga radicală, a fost acuzat că şi-a ‘trădat’ electoratul după ce a fost nevoit să renunţe la promisiunile electorale privind ‘sfârşitul austerităţii’. (M.B.)

Share our work
Grecia, alegeri anticipate pe 7 iulie

Grecia, alegeri anticipate pe 7 iulie

Grecia, noi provocări electorale

Grecia, noi provocări electorale

Alegerile legislative anticipate din Grecia, convocate de premierul Alexis Tsipras după înfrângerea sa electorală de duminică, vor avea loc pe 7 iulie, a anunţat recent purtătorul de cuvânt al guvernului, relatează mass-media elenă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Decizia prim-ministrului este de a organiza alegeri pe 7 iulie pentru a nu perturba procedura examenelor şcolare”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Dimitris Tzanakopoulos, în cadrul unui interviu televizat pentru canalul Alpha.

Eșec electoral

Alexis Tsipras, al cărui partid de stânga Syriza a fost puternic penalizat la alegerile europene şi locale de duminică, a anunţat chiar în cursul serii că va convoca alegeri anticipate. „După al doilea tur al alegerilor locale (2 iunie), îi voi cere preşedintelui să organizeze imediat alegeri naţionale”, a anunţat Alexis Tsipras într-o alocuţiune televizată. Media greceşti au speculat până luni privind organizarea alegerilor anticipate pe 30 iunie.

La alegerile europene, Syriza a obţinut 23,7% din voturi, în timp ce Noua Democraţie, a primit peste 33% din sufragii, potrivit rezultatelor aproape complete publicate pe site-ul Ministerului de Interne.

După alegerile regionale de duminică, Noua Democraţie (ND) a trecut la controlul marii majorităţi dintre cele 13 regiuni greceşti. La municipalele din Atena şi de la Salonic, candidaţii ND au ieşit pe primul loc dar va avea loc un al doilea tur de scrutin.

Ales pentru prima dată în ianuarie 2015, Alexis Tsipras îşi va încheia mandatul în octombrie. Deşi se revendica iniţial din stânga radicală, el este acuzat de opozanţii săi că „a trădat” electoratul său după ce a fost constrâns să-şi abandoneze promisiunile preelectorale în scopul austerităţii.

În vârstă în prezent de 44 de ani, el este unul dintre puţinii reprezentanţi ai extremei stângi în prezent la putere într-un stat membru al UE. (N.G.)

Share our work
TurkStream, deplin funcțional în decembrie 2019

TurkStream, deplin funcțional în decembrie 2019

Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă

Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă

Grupul rus Gazprom se aşteaptă să livreze primele cantităţi de gaze naturale prin conducta TurkStream în ultima parte a lunii decembrie 2019, a declarat recent vicepreşedintele Gazprom, Oleg Aksyutin, relatează mass-media rusă, citată de KARADENIZ PRESS. Conducta TurkStream, construită în prezent între Rusia şi Turcia via Marea Neagră, face parte din eforturile Rusiei de a ocoli Ucraina în livrările sale de gaze naturale spre Europa.

„Cu privire la TurkStream, ne aşteptăm ca livrarea de gaze naturale să înceapă până la 31 decembrie. Este clar că porţiunea offshore este gata. Porţiunea onshore este gata în proporţie de 100% pe partea rusă şi în proporţie de aproximativ 73,5% pe partea turcă. Estimăm că în noiembrie vom fi gata în totalitate astfel că livrările vor putea începe în ultima parte a lunii decembrie”, a spus Aksyutin la o conferinţă de presă organizată la Sankt Petersburg.

Capacitate strategică

Prima linie a conductei TurkStream, cu o capacitate de 15,75 miliarde metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia, urmând ca această cantitate să crească treptat, în funcție de necesități. Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, ar urma să fie destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est.

Grupul rus Gazprom trebuie să aleagă una din cele două posibile rute pentru cea de-a doua linie a TurkStream: prin Bulgaria sau Grecia. Până acum, gigantul rus nu a anunţat în mod oficial dacă a selectat vreuna dintre cele două rute, Atena și Sofia fiind implicate într-un adevărat război pentru a determina Gazprom să aleagă ruta greacă, respectiv cea bulgară.

Garanții UE

Prim-ministrul rus Dmitri Medvedev a subliniat anterior la Sofia că Moscova aşteaptă „garanţii” de la Uniunea Europeană înainte de a lua în considerare un traseu viitor spre vest al gazoductului TurkStream destinat să lege Rusia de Turcia prin Marea Neagră. „Putem discuta următoarele etape numai după obţinerea unor garanţii fiabile (…) ale Comisiei Europene că proiectul nu va fi anulat şi nu vor exista obstacole” în realizarea sa, a declarat el într-o conferinţă de presă alături de omologul său bulgar, Boiko Borisov.

Problema unei prelungiri spre vest – un traseu pentru care Bulgaria şi Grecia sunt în competiţie – rămâne deschisă, în timp ce Moscova nu-şi ascunde neîncrederea după eşecul proiectului South Stream la sfârşitul anului 2014.

Un proiect eșuat

Cu o capacitate de două ori mai mare decât TurkStream, acest gazoduct strategic urma să facă legătura între Rusia şi Bulgaria, ocolind Ucraina. El a fost abandonat din cauza opoziţiei Bruxellesului, pe fondul conflictului ruso-ucrainean. „Trebuie să ne amintim experienţa neplăcută de acum câţiva ani şi să nu o mai vedem reînnoită, experienţa South Stream”, a subliniat Medvedev.

Premierul bulgar Borisov, cu toate acestea, a dat asigurări că TurkStream nu provoacă opoziţie şi a anunţat că ţara sa a lansat deja licitaţia pentru construcţia unei conducte de 484 de km de la graniţa turcă până la Serbia în valoare de 1,4 miliarde de euro.

Precedentul North Stream

„Decizia noastră a fost coordonată cu Uniunea Europeană”, a subliniat el, menţionând că în Marea Baltică, proiectele similare „North Stream 1 şi 2 progresează”.

Sofia speră să tranziteze prin conductă între „15 şi 16 miliarde m3” de gaz rusesc pe an, un volum ce ar trebui să compenseze oprirea livrărilor actuale către Turcia prin Ucraina şi Bulgaria.

Comisia Europeană cere respectarea strictă a regulilor UE, mai ales accesul la gazoducte pentru terţe părţi, o condiţie ce va fi îndeplinită conform declarațiilor factorilor din conducerea proiectului. (Isac Mihai)

Share our work