de Marcu Viadi | iul. 30, 2012 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Secretarul general al OBU, Ban Ki-Moon, da un nou ultimatum Macedoniei
Secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, a spus parlamentului macedonean că soluţionarea disputei îndelungate cu Grecia cu privire la numele ţării este „imperativă”, relateaza publicatia Southeast European Times, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ambele părţi trebuie să îşi demonstreze angajamentul prin promovarea unei atmosfere pozitive prin acţiunile şi declaraţiile lor publice”, a declarat Ban Ki-Moon intr-un discurs in plenul parlamentului macedonean. Vizita Secretarului General al ONU, Ban Ki-Moon, la Skopie a reînviat speranţele că ONU va ajuta la încheierea disputei îndelungate dintre Macedonia şi ţara cu care se învecinează la sud, Grecia.
Ban s-a întâlnit cu parlamentarii macedoneni şi le-a spus acestora că este dedicat soluţionării disputei care împiedică aderarea Macedoniei la NATO şi a obligat-o să accepte denumirea oficială de „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” în cadrul ONU şi în cercurile internaţionale. „Ambele părţi trebuie să îşi demonstreze implicarea prin promovarea unei atmosfere pozitive prin acţiunile şi declaraţiile lor publice”, a declarat Ban în faţa parlamentarilor. „Trebuie să aderaţi la UE. Mă angajez să vă ajut”. Şeful ONU a mai declarat că va găsi o soluţie împreună cu Mathew Nimetz, negociatorul acestei dispute.
Actiune ilegala
Preşedintele macedonean, George Ivanov, a cerut şefului ONU să facă presiuni asupra Greciei pentru ca aceasta să respecte acordul interimar din 1995 prin care s-au oficializat relaţiile bilaterale dintre cele două ţări, precum şi decizia luată anul trecut de către Tribunalul de la Haga, care a decis că blocarea aderării Macedoniei la NATO a fost o acţiune ilegală. „Viitorul nostru este blocat de o chestiune ce vine din trecut. Cerem autorităţilor elene să accepte realitatea, a declarat Ivanov.
Aleksandar Gjorgjiev, purtătorul de cuvânt al guvernului macedonean, a prezentat la începutul acestei luni agenda pentru continuarea discuţiilor asupra găsirii unei soluţii la disputa legată de numele ţării. Agenda include de asemenea întâlniri între reprezentanţii de stat şi oficiali, semnarea unei declaraţii de cooperare, organizarea unei comisii mixte educaţional-istorice, crearea unui centru de contact comun pentru miniştrii de interne şi deschiderea unui nou punct de trecere a graniţei în apropiere de Dorjane. Viitoarele întâlniri vor viza îmbunătăţirea dialogului şi consolidarea încrederii reciproce, a afirmat Gjorgjiev.
Psihoza greaca
Potrivit presei elene, Macedonia a prezentat trei scenarii pentru soluţionarea problemei: solicitarea aderării la ONU sub numele său constituţional, iniţierea unui nou caz la Curtea Internaţională de Justiţie şi respingerea acordului interimar.
Bosko Stankowski, doctor în drept internaţional la Universitatea Cambridge, a declarat agenţiei de ştiri Focus în cursul acestei luni că Atena va încerca să fie cu un pas înaintea autorităţilor de la Skopie. „Grecia va încerca să oprească orice iniţiativă din cadrul ONU, explicând că disputa numelui are implicaţii pentru securitate şi ca atare nu poate fi examinată de Adunarea Generală. Este posibil ca Grecia să aibă ceva iniţiativă în negocieri şi să încerce să se prezinte pe sine drept parte constructivă”, a declarat Stankowski.
La randul sau, Kostas Ifantis, profesor asociat de relaţii internaţionale la Universitatea din Atena, a spus că momentul nu este bun pentru soluţionarea disputei numelui Macedonia din cauza crizei economice prin care trece Grecia şi a noului guvern de coaliţie aflat la putere. “Nu sunt optimist, nu există niciun indiciu că ar fi vreo mişcare din vreo parte, nici de la Skopie, nici de la Atena. Nu există niciun progres sau intenţie de a ajunge la un compromis şi guvernul grec nu doreşte deocamdată să se angajeze în negocieri”, a declarat e, citat de mass-media.
de Anatol Terzi | iun. 11, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Bulgaria nu va accepta numele „Macedonia de Nord” pentru fosta republică iugoslavă, a declarat la sfârşitul săptămânii trecute premierul bulgar Boiko Borisov.
El a spus că Sofia nu este de acord cu nicio propunere care va conţine vreo referinţă geografică, pentru că în acest fel Skopje ar putea să aibă pretenţii teritoriale faţă de Bulgaria. În cadrul diferitelor consultări cu noi, a fost menţionată şi varianta „Macedonia de Nord”, iar noi am spus că nu vom accepta această variantă pentru că este posibil ca în viitor macedonenii să spună că oraşul Blagoevgrad (sud-vestul Bulgariei) le aparţine, a declarat Borisov pentru un post de televiziune din Sofia.
Bulgaria nu a acţionat niciodată împotriva Macedoniei, a subliniat Borisov în faţa ziariştilor în cadrul forumului „Balcanii în lumea globală: promovarea perspectivei europene”, care a avut loc în capitala bulgară. Oficialul a subliniat că Sofia a fost prima care a recunoscut independenţa fostei republici iugoslave.
Bulgaria nu se implică în dialogul între Macedonia şi Grecia în ceea ce priveşte numele, dar are dreptul să aibă o părere când se propun diferite variante, a precizat ministrul bulgar de externe Nikolai Mladenov, prezent de asemenea la forumul pentru Balcani. Bulgaria a sprijinit întotdeauna perspectiva euroatlantică a Macedoniei, a cărei realizare depinde însă în cea mai mare măsură de Skopje, a mai spus primul diplomat bulgar. Atena refuză să accepte numele Macedonia pentru fosta republică iugoslavă, susţinând că acest nume se referă la o regiune geografică aflată inclusiv pe teritoriul Greciei şi Bulgariei şi de aceea nu poate fi folosit ca denumire de stat. Din cauza acestei dispute nesoluţionate, Atena blochează aderarea Macedoniei la NATO.
de Anatol Terzi | mai 18, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Sfântul Munte Athos a dezminţit informaţiile apărute la începutul acestei luni în mass-media greacă şi rusă privind intenţia sa de a rupe relaţiile cu statul grec din cauza conflictului generat de noile măsuri anticriză ale autorităţilor elene care includ taxarea proprietăţilor imobiliare monastice din afara peninsulei Athos.
Reprezentanţii şi egumenii celor 20 de mânăstiri din Sfântul Munte, reuniţi la 14 mai într-o nouă reuniune extraordinară pentru a discuta supravieţuirea Athosului în condiţiile impunerii ultimelor măsuri fiscale, au calificat drept ”iresponsabile” informaţiile apărute în mass-media despre o posibilă ruptură defintivă a relaţiilor dintre comunitatea athonită şi statul elen, dar şi-au exprimat nemulţumirea faţă de ”amestecul ilegal în afacerile Athosului din partea autorităţilor Greciei”.
O primă reuniune pe subiectul măsurilor fiscale a avut loc la începutul lunii mai, în urma acesteia în presa greacă şi cea rusă apărând informaţii conform cărora Sfântul Munte Athos intenţionează îngheţarea relaţiilor cu statul grec, dacă autorităţile elene vor menţine aceste măsuri. Presa rusă informa la acea dată că o nouă întâlnire a stareţilor mânăstirilor din Athos va avea loc la 14 mai şi, dacă guvernul elen va ignora solicitările Sfântului Munte, atunci relaţiile cu statul grec vor fi rupte complet, iar comunitatea athonită va solicita sprijin şi ajutor din partea ţărilor slave care au mânăstiri în Sfântul Munte, adică Rusiei, Serbiei, Bulgariei.
”Sfântul Munte Athos este parte integrantă a statului grec şi pentru rezolvarea problemelor sale încearcă să conlucreze constructiv cu reprezentanţii acestuia”, se arată într-un comunicat adoptat la sfârşitul reuniunii din 14 mai, care subliniază totodată că athoniţii sunt alături de poporul grec în condiţiile crizei generale, duhovnicească şi economică. Comunitatea athonită ţine să precizeze însă, în legătură cu măsurile fiscale, că ”Sfântul Munte reprezintă o enitate duhovnicească unică, legată printr-o unitate milenară indisolubilă, pe care ctitorii Sfintelor Mânăstiri au înzestrat-o cu proprietăţi agricole dincolo de graniţele sale, pentru a putea să supravieţuiască şi să-şi îndeplinească misiunea istorică şi duhovnicească”.
Egumenii din Sfântul Munte se adresează conducerii politice a Greciei cu solicitarea de a nu aduce modificări în statutul existent privind regimul de impozitare pentru Muntele Athos, exprimându-şi speranţa în soluţionarea corectă a acestei probleme.
de Anatol Terzi | mai 7, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
„V-a sunat ceasul, trădători de patrie!”, a ameninţat duminică seară liderul grupului neonazist grec Chryssi Avghi (Zori de Aur), după ce i-a asigurat o intrare în forţă formaţiunii sale în parlament.
„Am sosit”, a strigat puternic Nikos Mihaloliakos, într-o conferinţă de presă ţinută într-un hotel din Atena, flancat de 15 tineri raşi în cap. Aproximativ 200 de simpatizanţi s-au adunat în sală, în timp ce în afară, alţii îşi sărbătoreau victoria aruncând petarde, transmite Agerpres. Potrivit sondajului realizat la ieşirea de la urne de cinci institute, acest fost mic grup semiclandestin cu metode notorii violente şi teze rasiste şi antiparlamentare obţine 19 parlamentari din cei 300 de membri ai parlamentului grec, cu 6,9% din voturi.
Poreclit „Führer” de presa greacă, Mihaloliakos, 55 de ani, l-a citat de asemenea pe Iulius Cezar pentru a lansa: „Veni, Vidi, Vici”. El a declarat ca grupul său va lupta împotriva „cămătarilor mondiali” şi „sclaviei” impuse, consideră el, ţării sale de UE şi FMI. La sosirea sa la conferinţa de presă, el s-a luat de jurnaliştii străini prezenţi, acuzându-i de răspândire de minciuni despre mişcarea lui, punând în surdină în ultimele luni referinţele lui direct hitleriste în favoarea unui fel de naţional-socialism a la grec. „Grecia este doar începutul”, a strigat el în direcţia lor.
Cele două partide proausteritate şi proeuropene greceşti PASOK şi Noua Democraţie, care guvernau împreună de la sfârşitul anului 2011, s-au prăbuşit duminică, obţinând 32,4% din voturi în alegerile legislative, potrivit unei numărători oficiale asupra 95% din sufragiile exprimate. Aceste cifre anunţate de Ministerul de Interne de la Atena confirmă dezastrul ambelor partide care au obţinut împreună 77,4% din voturi la ultimele legislative din 2009 şi acum doar 150 de locuri, mai puţin decât majoritatea absolută în parlament (151 de locuri). Ele fac foarte problematică formarea unui guvern de coaliţie de către aceste două partide pentru a continua politica de austeritate dictată de UE şi FMI.
de Anatol Terzi | apr. 27, 2012 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Turcia a început joi să foreze în căutarea de petrol şi gaz în nordul Ciprului, gest care amplifică disputa în jurul potenţialelor resurse ascunse în solul insulei mediteraneene divizate din 1974.
Ministrul turc al energiei, Taner Yildiz, a inaugurat joi împreună cu liderul cipriot turc Dervis Eroglu sonda Turkyurdu-1 a companiei turce de petrol şi gaz TPAO. Lansarea lucrărilor la Turkyurdu-1 are loc după ce ciprioţii greci au lansat prospecţiuni offshore în jumătate de sud a insulei, gest întâmpinat cu proteste vehemente ale Ankarei şi ale ciprioţilor turci.
Ciprul este divizat din iulie 1974, când Turcia a invadat nordul insulei ca urmare a unei lovituri de stat puse la cale de către naţionalişti ciprioţi-greci susţinuţi de junta coloneilor aflată la putere în acea vreme la Atena şi care viza unirea insulei cu Grecia. Turcia nu recunoaşte Ciprul ca stat suveran, în timp ce Republica Turcă a Ciprului de Nord este recunoscută doar de Ankara. Între comunităţile cipriotă-greacă şi cipriotă-turcă au loc negocieri sub egida ONU în vederea reunificării insulei, dar nu s-a obţinut niciun progres tangibil cu privire la subiecte sensibile, precum dreptul de proprietate şi garanţiile de securitate.
În decembrie anul trecut, compania americană Noble Energy a anunţat descoperirea unui zăcământ de gaz estimat la 140 până la 230 miliarde de metri cubi la unul din cele 13 blocuri din zona economică exclusivă a Ciprului, volum care ar fi suficient pentru a acoperi necesarul de energie al ţării pentru mai multe decenii. Depozitul cipriot se află aproape de un important zăcământ israelian, iar cele două ţări au lansat discuţii privind extracţia şi procesarea gazului pentru uz intern şi eventual pentru export. La rândul său, Ankara susţine că are drepturi asupra zonei economice exclusive a Ciprului şi consideră lipsit de valabilitate acordul semnat anul trecut între Cipru şi Israel privind graniţele maritime.
