O navă cu armament de contrabandă din Ucraina, reţinută de Grecia

O navă cu armament de contrabandă din Ucraina, reţinută de Grecia

Autoritatile elene au arestat o nava cu armament de contrabanda, fabricat in Ucraina

Autoritatile elene au arestat o nava cu armament de contrabanda, fabricat in Ucraina

Grănicerii greci au reținut, la sfârşitul săptămânii trecute, o navă ce transporta ilegal armament din Ucraina spre Libia, Turcia sau Siria, relatează surse guvernamentale de la Atena, citate de agenţia de presă KARADENIZ PRESS. La bordul navei, care arbora pavilionul statului african Sierra Leone, au fost descoperite cantitați mari de arme și de muniții fără documentele ncesare, inclusiv 20 mii de automate Kalașnikov și alte tipuri de armament și muniții. În afară de acastea, nava transporta și substanțe explozibile, acuzatii respinse de capitanul navei, Husein Yilmaz. Conform cercetărilor preliminare, nava respectivă a mai fost utilizată în trecut pentru transportarea drogurilor către state ale UE.

Enigmă maritimă

Echipajul navei „Nour M” nu a putut prezenta documentele legale pentru marfa transportată, inclusiv și permisiunea ONU de a transporta armament în zonele de conflict armat. Nava a fost încărcată și a plecat din Ucraina, punctul final de destinaţie putând fi, conform rezultatelor percheziţiei, porturile Iskenderun (Turcia), Tartus (Siria) ori Tripoli (Libia).
„Nour M” a fost reținut lângă insula Simi din Marea Egee, iar echipajul său a fost arestat și transferat în portul Rodos. Conform declarației Pazei de Coastă din Grecia, datele din satelit au demonstrat că nava a pornit dintr-un port ucrainean. „Documentele de încărcare indică că nava se îndrepta spre Libia, dar cursul navei arată că destinația putea fi și altă țară”, se arată în declarație.

Răspuns ucrainean

Serviciul de presă al Ministerului de Externe din Ucraina a confirmat reținerea navei, precum şi faptul că aceasta a plecat dintr-un port ucrainean, dar a menționat că printre cei 8 membri ai echipajului nu este niciun cetățean ucrainean. Ambasada ucraineană din Grecia a contactat organele competente ale statului elen și a primit confirmarea reținerii navei „Nour M” de către paza de coastă de pe insula Rodos.
Surse diplomatice de la Kiev au declarat pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS că, pentru a urmări desfășurarea evenimentelor legate de reținerea navei respective, reprezentanții misiunii diplomatice ucrainene de la Atena au stabilit și mențin contacte permanente cu responsabilii eleni.

Share our work
Atena ii cere lui Putin reduceri de la Gazprom

Atena ii cere lui Putin reduceri de la Gazprom

gazprom greece xm23Conditionata de criza economica profunda, Grecia cere Rusiei ca ii face reducere la factura de gaze de la Gazprom, asa cum beneficiaza si alte state europene. Premierul elen Antonis Samaras i-a cerut presedintelui Rusiei Vladimir Putin o reducere a pretului gazelor naturale livrate de grupul rus de stat Gazprom, in linie cu discounturile acordate altor clienti din Europa, potrivit unor surse apropiate situatiei, citat de portalul elen Capital. Samaras si-a exprimat cererea intr-o scrisoare adresata direct presedintelui rus, notand ca pretul energiei reprezinta un factor decisiv in cresterea competitivitatii economiei Greciei si este astfel de importanta vitala pentru guvernul de la Atena. Grecia plateste Gazprom un pret cu circa 30% mai mare decat media europeana, in cadrul unui contract valabil pana in 2016, potrivit cotidianului elen Kathimerini. Gazprom a incercat anul acesta sa cumpere compania de distributie de gaze naturale din Grecia, DEPA, dar si-a retras oferta in iunie. Castigator al procesului de vanzare a fost desemnat ulterior compania de stat din Azerbaidjan SOCAR. Planurile statului elen de a-si diversifica sursele de aprovizionare cu gaze naturale au inregistrat un succes major in iunie. Astfel, prin Grecia va trece gazoductul Trans-Adriatic Pipeline (TAP) care transporta in Europa gaze din Azerbaidjan si are ca punct final Italia. Consortiul care dezvolta campul gazeifer sah Deniz II din Azerbaidjan a ales ca ruta de transport catre Europa conducta TAP, in detrimentul proiectului Nabucco in care era implicata si Romania. Consortiul sah Deniz este format din BP (Marea Britanie) – 25,5%, Statoil (Norvegia) – 25,5%, NIOC (Iran) 10%, Total (Franta) – 10%, Lukoil (Rusia) -10%, SOCAR (Azerbaidjan) -10% si TPAO (Turcia) – 9%. Ulterior, trei dintre companiile partenere sah Deniz au anuntat ca vor prelua impreuna o participatie de 50% la TAP. Astfel, BP va prelua 20%, SOCAR de asemena 20%, iar Total 10%. Restul de 50% din actiunile TAP vor ramane in posesia companiilor Axpo (Elvetia), Statoil (Norvegia) si E.ON (Germania).

Share our work
Mass-media de la Kiev acuza statele UE ca nu respecta regimul liberalizat de vize

Mass-media de la Kiev acuza statele UE ca nu respecta regimul liberalizat de vize

Mass-media ucraineana pune tunurile pe statele UE

Mass-media ucraineana pune tunurile pe statele UE

Cetățenii ucraineni nu se bucură deocamdată de facilitățile regimului liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, informează agenția de presă UNIAN, citată de KARADENIZ-PRESS. Constatarea a fost făcută de către jurnaliștii ucraineni aproximativ la o lună după întrarea în vigoare a unor proceduri simplificate de eliberare a vizelor pentru țările UE pentru câteva categorii de cetățeni ucraineni.
UNIAN precizează că de la 1 iulie vizele pe termen lung urmau să fie eliberate mai simplu pentru jurnaliști, șoferii de autocare și tiruri, reprezentanți ai societății civile, persoane care au rude apropiate cu reședință în UE – în total 10 categorii de cetățeni. Procedura prevedea obținerea vizelor valabile un an de zile, iar cei care obținuseră deja de două ori vize pe termen lung, au dreptul la o viză UE valabilă cinci ani.

Situatie complicata

Reprezentanții centrelor de vize din Ucraina spun că situația vizelor pe termen lung rămâne complicată. „Recent am avut un caz, când un om de afaceri a obținut o viză Schengen pe un an, a zburat în Germania, și nu a fost lăsat să iasă din avion, fiind suspectat că viza lui este falsă”, a explicat Andrei Șeremetiev, angajatul unui centru de vize din Kiev. Potrivit lui, cazurile când deținătorii unor vize pe termen lung nu obțin una pe cinci ani sunt destul de frecvente.
Angajații centrelor de vize spun că numărul de vize Schengen, eliberate pe un an, a rămas neschimbat. Exista refuzuri doar în cazurile solicitării vizei pe cinci ani. Din cei menționați ca beneficiari ai regimului liberalizat de vize se bucură doar jurnaliștii.

Turismul afectat

Turiștii deocamdată nu se bucură de regim liberalizat pentru a călători în UE. „La începutul anului vize pe termen lung erau eliberate turiștilor pentru a călători în Slovenia, Cehia și Grecia. În prezent cei care merg în concedii nu beneficiază de nicio procedură simplificată”, a declarat directorul centrului de informații turistice din Kiev, Vladimir Țaruk.
La centrele de vize spun că sunt puțini turiști care solicită vize Schengen. Un raport al organizației „Europa fără frontiere” arată, în anii 2012-2013, că cele mai prietenoase țări la capitolul vize pentru ucraineni au fost Polonia, Ungaria, Grecia și Spania.
După liberalizarea regimului de vize, Kievul speră să semneze, toamna aceasta, în cadrul summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, Acordul de asociere cu UE – care ar aduce Ucraina mai aproape de Europa.

Share our work
Proprietatile din Romania ale prinţului Charles, luate la puricat de Parlamentul britanic

Proprietatile din Romania ale prinţului Charles, luate la puricat de Parlamentul britanic

Averea printului Charles, sub lupa Parlamentului britanic

Averea printului Charles, sub lupa Parlamentului britanic

O comisie parlamentară britanică va examina situaţia fiscală a patrimoniului Prinţului Charles, primul în ordinea succesiunii la tronul regatului britanic, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. William Nye, principalul reprezentant legal al Prinţului Charles, a fost convocat la audieri de către Comisia parlamentară pentru Audit, relatează BBC News online. Membrii Comisiei sunt interesaţi de situaţia fiscală a patrimoniului prinţului Charles.
Printre alte dosare, comisia va încerca să afle de ce patrimoniul imobiliar al prinţului Charles – Ducatul de Cornwall – nu achită impozitul pe profit şi impozitul pe capital.
Mentionam ca este a doua oară când activele prinţului Charles, care detine cateva proprietati si in Romania, Grecia si Bulgaria, sunt verificate de Comisia Parlamentară de Audit din Legislativul britanic.

Share our work
Gazprom renunta la afaceri in Balcani si lasa loc liber azerilor de la SOCAR

Gazprom renunta la afaceri in Balcani si lasa loc liber azerilor de la SOCAR

gazprom_greece_1

Chiar daca patrunde activ in zona Balcanilor, rusii de la Gazprom incep sa renunte la anumite afaceri in fata unor competitori din zona Marii Caspice. Gazprom nu a depus o oferta ferma de preluare a distribuitorului elen de gaze DEPA, pana la termenul limita care a expirat luni, in timp ce pentru operatorul retelei de gaze DESFA singura oferta a venit din partea grupului SOCAR din Azerbaidjan, potrivit unor surse citate de mass-media de la Atena. Grupul rus ar fi urmat sa fie singurul ofertant pentru DEPA, dar Gazprom nu a depus o oferta ferma din cauza unui dezacord legat de pretul la care ar fi urmat sa fie livrate gaze populatiei. Grecia plateste in prezent pentru gazele importate din Rusia cu 30% peste pretul mediu de la nivelul Uniunii Europene, iar guvernul de la Atena spera sa obtina un pret mai mic. Singura companie care a concurat Gazprom pentru preluarea DEPA este M&M Gas, companie mixta intre companiile elene Motor Oil si Mytilineos, dar potrivit unor surse nici M&M nu a depus o oferta pana la termenul limita. Gazprom a facut o oferta preliminara de 900 de milioane de euro pentru DEPA, iar M&M de 550 de milioane de euro. Incapacitatea de a atrage o oferta pentru DEPA este stanjenitoare pentru guvernul elen, care a prelungit termenul limita de depunere pentru Gazprom. in cazul DESFA, o alta companie din Rusia, Sintez, si-ar fi retras interesul, potrivit unor informatii, astfel ca singurul ofertant a ramas SOCAR. Cele doua companii din sectorul gazelor erau considerate „bijuteriile coroanei” pentru programul ambitios de privatizari al Greciei. De la primul program de salvare, din 2010, Grecia nu a reusit sa respecte tintele de privatizari si a redus modificat initial de a obtine 50 de miliarde de euro din vanzari de active pana la sfarsitul deceniului. In prezent, guvernul vrea sa obtina din privatizari 11,1 miliarde de euro pana la sfarsitul lui 2016, 25 de miliarde de euro pana in 2020 si 50 de miliarde de euro intr-o perioada nespecificata.

Share our work