Un debarcader construit ilegal pe malul moldovenesc al râului Prut a produs pagube statului român în valoare de jumătate de milion de euro. O firmă din Republica Moldova, sub pretextul deschiderii unei zone de agrement pe malul Prutului, a amenajat o structură portuară în zona Giurgiulești, care a provocat, în timp, statului român pagube de jumătate de milion de euro.
SRL Vas Internațional Plus SRL a semnat în 2010 un contract cu o agenție de stat din Moldova pentru a amenaja o zonă de agrement pe malul Prutului, în zona Giurgiulești. Afaceriștii au obținut, în 2015, de la statul moldovenesc, în condiții suspecte, dreptul să construiască un debarcader, pentru transportul fluvial, fără acceptul autorităților române. Angajații Apelor Române spun că, în decurs de trei ani, această construcție portuară a dus la intensificarea eroziunii pe malul drept al Prutului, care costă statul român jumătate de milion de euro.
Un studiu independent efectuat la solicitarea Administrației Naționale a Apelor Române arată că problemele au la bază, pe lângă factorii naturali, lucrările de amenajare a structurii portuare realizate de către Vas Internațional Plus.
„Proiectul [de reabilitare] se amplasează pe malul drept al râului Prut, în apropiere de confluența acestuia cu fluviul Dunărea. În dreptul proiectului, pe malul stâng, este portul Giurgiulești, unde se desfășoară un trafic fluvial relativ intens, ce implică încărcări/descărcări de mărfuri, dragări ale fundului râului pentru asigurarea adâncimii navigabile etc.”, se precizează în studiu amintit.
Autorul studiului semnalează că, în cazul în care nu se intervine pentru refacerea malului, „procesul de eroziune duce la pierderea teritoriului naţional al României cu unu–doi metri anual”.
Inginerul-șef al Apelor Române Galați, Fănel Aevoaie, spune că eroziunea malului românesc al Prutului, în zona Galați, s-a produs din cauza formării „curenților de mal, care își schimbă direcția în timp, dar și din motivul construcției pe malul stâng al Prutului a unei zone portuare”. „Eroziunea s-a produs vizavi de construcția lor [debarcaderul]”, a precizat expertul.
Amenajarea debarcaderului a intensificat erodarea malului românesc
„Un curs de apă își modifică morfologia în timp, în urma oricărei construcții. Râul își modifică automat direcția și, acolo unde găsește punctul slab, erodează”, ne-a mai explicat el.
Reprezentantul Apelor Române din zona Galați a precizat că autoritățile moldovenești au fost sesizate despre aceste probleme, dar nu este autorizat să ne dea detalii.
De cealaltă parte, Căpitănia Portului Giurgiulești din Republica Moldova a spus că nu a fost sesizată privind deteriorarea infrastructurii navale pe teritoriul statului român, subliniind că aspectele ecologice privind dezvoltarea transportului naval în portul Giurgiulești constituie obiect al activității Agenției de Mediu a statului moldovenesc.
La rândul său, Victor Gălușcă, șef al Serviciului protecția solului și subsolului din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova, ne-a declarat că nu a fost informat de partea română în problema eroziunii.
Cu toate astea, Ministerul Mediului de la București a confirmat că eroziunea malului drept este amplificată de traficul naval din zona portului existent, precum și de dimensiunile și gabaritul convoaielor care circulă pe râul Prut.
Este vorba în special de debarcaderul firmei Vas Internațional Plus SRL, a cărui amenajare în amonte de zona afectată a determinat schimbarea direcției curenților de pe fundul râului și lovirea acestora în malul românesc.
Astfel, Ministerul Mediului al României a dispus demararea și autorizarea proiectului „Reabilitare râu dig Prut în incinta Brateșul de Jos, județul Galați”, care a costat mai precis 1.922.209 de RON fără TVA, aproximativ jumătate de milion de euro.
Cum a apărut debarcaderul
Povestea debarcaderului a apărut în 2010, când Vas Internațional Plus a arendat de la Agenția Moldsilva o suprafață de 18,5 hectare pentru a face aici o zonă de recreere „formată din opt foișoare, cinci pavilioane, poteci, piste și alte obiective destinate turismului”.
Începând cu 2013, firma a demarat un șir de procese în instanță împotriva statului moldovenesc, urmărind scopul de a modifica destinația terenului arendat din zona de turism și agrement în cea a transportului de mărfuri.
Afaceriștii au reușit să obțină ce și-au dorit în ultimele zile de mandat ale lui Iurie Apostolachi la conducerea Moldsilva și ale lui Sergiu Palihovici la Ministerul Mediului, ambii membri PLDM.
Astfel, la 29 iulie 2015, Vas Internațional Plus a semnat cu Moldsilva un acord adițional la contractul din 2010, care prevedea amenajarea unei dane și a unei platforme care să funcționeze în scopuri de transport al mărfurilor.
Practic, Vas Internațional Plus a obținut posibilitatea să construiască un nou port în Republica Moldova, pe lângă cele două deja existente – Portul Internațional Liber Giurgiulești și Portul de Mărfuri și Pasageri Giurgiulești.
Un nou port în Republica Moldova
Așa a fost amenajat noua construcție portuară pe malul stâng al Prutului. Arhitectul acestei dane, Alexandru Păgânu, angajat al ÎM Protelco Geocad SRL, ne-a relatat că lucrările efectuate au avut ca scop să permită „ieșirea cât mai aproape de locul adânc” al Prutului, pentru acostarea navelor. „Au fost făcute lucrări de consolidare a malului, de amenajare a platformei, o construcție ușoară din metalic. Am înțeles că lucrări de adâncire nu au fost făcute”, a spus el.
Odată instalat în funcția de ministru al Mediului din Moldova, Valeriu Munteanu a cerut în instanță rezilierea contractului cu Vas Internațional Plus, inclusiv a acordului adițional, și încasarea prejudiciului cauzat fondului forestier și evacuarea obiectelor construite. Vas Internațional Plus au refuzat, cazul ajungând la Curtea Supremă de Justiție.
Vas Internațional Plus a plătit din 2010 până în 2018, pentru arendă, Agenției Moldsilva peste 900.000 de lei. Însă Moldsilva cere ca proprietarii firmei să mai plătească o amendă de 540.000 de lei, „pentru folosirea neautorizată a fondului forestier, construcția de clădiri administrative și alte obiective”. Directorul Vas Internațional Plus, Valeri Zabolotnîi, ne-a declarat că nu există nicio amendă și că reprezentanții Moldsilva „spun minciuni”.
A fost încălcată legislația internă a Moldovei și convențiile internaționale
Având în vedere prevederile legislației râurilor de hotar, amenajarea danei respective s-a făcut cu încălcarea legislației interne a statului moldovenesc și a celei internaționale, chiar sub nasul autorităților Republicii Moldova.
Conform legii privind transportul naval intern al Republicii Moldova, orice amenajare sau construcție se face numai în „baza documentaţiei privind evaluarea impactului asupra mediului şi a documentaţiei de proiect”.
Mai mult decât atât, „adâncimile minime garantate pe râurile destinate navigaţiei care traversează teritoriul mai multor state sunt stabilite în conformitate cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte”.
Prin urmare, această afacere a fost pusă pe picioare fără un studiu internațional de impact, cu participarea statelor vecine, România și Ucraina, după cum prevede legislația internațională.
Șeful Căpităniei Portului Giurgiulești, Victor Andrușca, susține că, în aceeași zonă, sunt interzise și danele temporare, întrucât pentru amenajarea acestora este necesară adoptarea unui cadru juridic.
„Trebuie adoptată o hotărâre de guvern despre cheiurile temporare, unde are dreptul să se apropie o navă, o macara, ca să încarce o marfă temporar”, a precizat Andrușca.
Până la adoptarea unei asemenea hotărâri, a subliniat căpitanul, acest debarcader este în afara legii.
Cine sunt proprietarii debarcaderului
Vas Internațional Plus este condusă de către Valeri Zabolotnîi, care a fondat în 2003, împreună cu autoritatea criminală Veaceslav Hariton, o firmă omonimă în România, specializată în transportul de mărfuri.
RISE Moldova a scris despre Hariton că a avut legături cu gruparea de crimă organizată transfrontalieră „Patron”, specializată în contrabandă cu țigări, spălare de bani și trafic de persoane.
Firma care a construit debarcaderul, Expo Prut, o are drept co-fondatoare pe Aliona Cătănoi-Gajiu, fiica exportatorului de cereale Vasile Gajiu, împreună cu Radu Anatolie, fostul șef al Poliției de Frontieră Cahul.
Nu în ultimul rând, fostul director adjunct al Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, numit în această funcție în septembrie 2012, ne-a declarat că debarcaderul respectiv „a fost folosit inclusiv în operațiuni de contrabandă cu țigări și nu numai”.
Valeri Zabolotnîi ne-a mai spus că în spatele său sunt investitori străini și că are încredere în „justiția moldovenească liberă”. El a subliniat că a construit acest debarcader pentru pescari, „care stau acolo și pescuiesc cu undița”, „nu am desfășurat nicio activitate economică”.
În ce privește acuzațiile privind pierderile provocate statului român, Zabolotnîi a spus că are toate actele necesare și că „ei [reprezentanții Apelor Române] mint”.
Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.
Președintele Igor Dodon, c0=semnatar al așa-zisului Acord de investiții în 2006 în calitate de ministrul al Economiei și Comerțului și patronul Danube Logistic, Thomas Moser – iulie 2017, în portul Giurgiulești.
Autoritățile Republicii Moldova nu știu astăzi ce valoare au investițiile făcute Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG), singura ieșire indirectă la mare a R. Moldova, chiar dacă au acordat facilități enorme investitorilor, se arată într-o investigație publicată de Evenimentul Zilei, ediția de Republica Moldova.
De exemplu, unul dintre aceștia, Bemol Retail, în opt ani de zile, între 2007 și 2014, a beneficiat de facilități fiscale în valoare de circa 1557,9 milioane de lei, dar nu și-a îndeplinit mai multe obligații asumate.
Investitorul general, Danube Logistics, plătește, conform Acordului de Investiții din 2004, o taxă anuală de doar 1.000 de dolari pentru arendarea a unui teren de 120 de hectare, pe o perioada de 99 de ani, din care a obținut doar 55 de hectare. În plus, aceasta şi clienţii săi sunt scutiţi de achitarea plăţilor şi taxelor pentru exploatarea portului şi obiectivelor portuare, cu excepţia plăţilor navale, care se calculează şi se achită luându-se ca bază prețul de 0,0062 dolari SUA pentru un metru cub din volumul navei. Statul moldovenesc a acordat facilități fiscale rezidenților PILG până în 2030. Aceasta este realizarea pe care și-o adjudecă actualul președinte Igor Dodon, unul din arhitecții proiectului.
Acordul de Investiție ”Cu privire la Portul Internțional Liber ”Giurgiulești”, publicat în premieră
Acordul de Investiție Cu privire la Portul Internațional Liber ”Giurgiulești”, încheiat în 2004 între Guvernul R. Moldova şi trei firme – Azpetrol SRL (în prezent, Bemol Retail SRL), Azertrans SRL (Danube Logistic SRL), Azpetrol Refinery SRL (Bemol Refinery SRL), subsidiare atunci ale Azpetrol Oil Services Group B.V, nu a fost publicat în Monitorul Oficial și nici nu a fost făcut public. Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) a solicitat de căteva ori autorităților, inclusiv Ministerului Economiei, să ne ofere copia documentului, dar demersurile noastre au fost ignorate. În procesul documentării acestei anchete, CIJM a reușit să obțină copia documentului, pe care îl publicăm în premieră.
Din Acordul de Investiție, desprindem că executivul moldovenesc s-a obligat să creeze cadrul legislativ prin care să asigure înlesnirea investițiilor de către cele trei firme – Azpetrol SRL (în prezent, Bemol Retail SRL), Azertrans SRL (Danube Logistic SRL), Azpetrol Refinery SRL (Bemol Refinery SRL).
La rândul lor, cele trei companii și-au asumat angajamentul să facă mai multe investiții: Azertrans – să construiască infrastructura PILG, precum și să extindă terminalul de mărfuri, de pasageri și cel petrolier; Azpetrol – să construiască și să întrețină o rețea de desfacere a produselor petroliere și să investească în dezvoltarea portului, iar Azpetrol Refinery – să construită o rafinărie de petrol.
Guvernul R. Moldova se obliga să cumpere suprafețele de teren care nu erau în proprietatea statului și care urmau să fie părți componente ale PILG. De asemenea, Executivul trebuia să arendeze Azertrans-ului o suprafață de 120 de hectare pentru 99 de ani contra unei plăți anuale de 1000 de dolari.
Acordul prevedea accesul și folosirea unei porțiuni de râu din vecinătatea portului. Azertrans trebuia să achite costurile legate de schimbarea destinației terenurilor agricole în terenuri industriale. Numai că plata urma să se facă eșalonat, pe o perioadă de zece ani, începând cu al șaselea an de la intrarea în vigoare a înțelegerii.
Guvernul se mai obliga să reconstruiască și să repare, pe banii contribuabililor, rețeaua de drumuri, calea ferată, rețeaua electrică, conducta de gaz și liniile de telecomunicații necesare pentru funcționarea PILG, practic, toată infrastructura adiacentă. Azertrans avea dreptul să se conecteze la orice infrastructură feroviară de stat existentă sau viitoare situată în vecinătatea portului.
Această generozitate a fostei guvernări comuniste ne-a fost explicată de către Thomas Moser, actualul director al Danube Logistics, fosta Azertrans, prin faptul că R. Moldova se afla într-o situație financiară extrem de dificilă.
Scutiri cu nemiluita
Cele trei companii urmau să achite impozit pe venit pentru activitățile lor, după cum urmează: 25% în primii zece ani de activitate, pentru ca ulterior scutirea de impozit pe venit să se ridice la 50%.
Mai mult, Azpetrol urma să fie scutit de impozitul pe venit în cazul în care înregistra cheltuieli capitale în valoare de 5 milioane de dolari pentru o perioadă de cinci ani consecutivi. De asemenea, compania urma să fie scutită de același impozit în cazul în care acumula cheltuieli capitale în cuantum de 10 milioane de dolari pentru o perioadă suplimentară de alți doi ani.
Vedere din satelit a Portului Giurgiulești
Șirul scutirilor nu se oprește aici. Cele trei companii urmau să aibă tratament preferențial în mai multe cazuri: la scutirea de TVA privind achiziționarea activelor Terminal SA (obiectiv de stocare în cadrul portului), la arenda terenului de la Guvern, amplasat în limitele teritoriului portului de către Azertrans, și la arendarea ulterioară a pământului de către Azpetrol Refinery de la Azertrans. Cei trei investitori au fost scutiți de TVA și pentru desfacerea mărfurilor și serviciilor pe teritoriul R. Moldova.
Orice marfă adusă pe teritoriul R. Moldova de către Azpetrol, indiferent de calea pe care era transportată, a fost scutită de TVA. În plus, Azpetrol urma să își însușească TVA-ul, pentru o perioadă de opt ani, la vânzarea produselor petroliere prin intermediul oricărei benzinării, taxă care trebuia de altfel transferată la bugetul de stat.
Cei trei „investitori” au fost scutiți de plata accizelor pentru toată perioada termenului de 25 de ani pentru comercializarea produselor petroliere și alte mărfuri desfăcute pe teritoriul R. Moldova. De altminteri, aceștia erau scutiți de accize și pentru produsele petroliere, precum și alte mărfuri livrate de către ei sau în folosul lor pe teritoriul PILG.
Colac peste pupăză, angajații „investitorilor”, fie că e vorba de apatrizi, fie cetățeni străini, erau scutiți de plata în bugetul asigurărilor sociale (pensii, șomaj, asigurări medicale). Conform acordului, ei nu sunt obligați să plătească nici taxele vamale pentru produsele petroliere sau alte mărfuri, cu excepția taxelor pentru proceduri vamale și cele ecologice. Azpetrol a fost scutită de taxele vamale la importul pe orice cale a mărfurilor ce urmau să fie folosite la construcția benzinăriilor.
Fără prea multe controale și cu BNM la cheremul lor
Tot în cadrul acordului, statul se angaja să permită transferul discreționar al profitului obținut în urma „investițiilor” peste hotarele R. Moldova.
Mai mult, se obliga să intervină pe lângă Banca Națională a Moldovei pentru a permite operațiuni bancare excepționale pentru cele trei firme, în cel mult trei zile de la data solicitării.
Firma care are în arendă zeci de hectare din port.
La capitolul „control financiar” al Acordului, Guvernul se abținea să facă auditul activităților celor trei firme. El putea să efectueze un singur control pe an, doar în prezența reprezentantului său. Conform unui raport al Curții de Conturi, nici măcar acest control anual nu a fost efectuat de către organele abilitate.
Actualul proprietar al Danube Logistics, Thomas Moser, ne-a declarat că el a insistat asupra acestui detaliu pentru a evita eventualele controale abuzive din partea autorităților fiscale. Numai că această situație, după cum s-a constatat, a dus la imposibilitatea statului de a putea contabiliza volumul de investiții în raport cu înlesnirile fiscale pe care le-a acordat de-a lungul anilor.
La capitolul obligațiilor adiționale ale Guvernului, se menționează că acesta se obliga să se consulte cu Azertrans în ce privește dezvoltarea eficienței activităților pe Dunăre, precum și să faciliteze condițiile de tranzit ale mărfurilor oricărui investitor prin România sau Ucraina pe cale ferată.
Obligațiile investitorilor
Azertrans se obliga să încheie și să dea în exploatare Terminalul de Mărfuri și pe cel de pasageri în decursul a cinci ani de la data intrării în vigoare a Acordului, obligația asumată ulterior de executivul moldovenesc.
În cazul în care Guvernul nu și-ar fi îndeplinit vreuna dintre obligațiile prevăzute de înțelegere, indiferent de acestea, termenele stabilite pentru construcția celor două obiective urmau să se prelungească de la sine. Azpetrol Refinery trebuia, conform aceluiași paragraf, să construiască și să dea în exploatare rafinăria în șase ani, lucru care nu s-a mai întâmplat până astăzi.
Acordul a avut un termen de valabilitate de 25 de ani de la data intrării în vigoare, cu excepția arendei terenului, care era pentru o perioadă de 99 de ani. Conform Acordului, statul R. Moldova urma să ofere în arendă cele 120 de hectare investitorului general Azertrans contra sumei, Atenție! de 1.000 de dolari pe an.
Însă nici executivul de la Chișinău nu și-a îndeplinit până în prezent această obligație, oferind către Azertrans doar 55 de hectare. Celelalte 65 de hectare nu au ajuns nici astăzi în posesia investitorului din cauza că proprietarii privați ai terenurilor refuză să vândă statului aceste terenuri contra unei sume standard oferite conform unei legi în vigoare a exproprierilor.
Cât a pierdut statul din TVA-ul neîncasat
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS) a efectuat un control fiscal total privind corectitudinea calculării, achitării impozitelor, taxelor și plăților obligatorii la buget pentru perioada 1 ianuarie 2011 și 31 martie 2015, constatând că Bemol Retail „a atribuit neîntemeiat, în perioada 2011-2014, la deduceri unele cheltuieli (cheltuieli exagerate pentru chiria stațiilor de alimentare cu combustibil și a terenurilor aferente; servicii de asistență și consultanță juridică; dobânzile lunare aferente creditelor bancare; cheltuieli comerciale; cheltuieli privind plata pentru închirieri de bunuri efectuate în interesul persoanei cu funcții de răspundere în baza contractului de locațiune a imobilului etc.) în valoare totală de 109,9 milioane de lei, înregistrând pierderi în scopuri fiscale, care au condiționat micșorarea venitului impozabil și, respectiv, neachitarea impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător pentru 2012–2014”.
Dar beneficiile nu se opresc aici. În paralel, „investitorul în PILG mai beneficiază de o altă facilitate – scutirea de TVA”, care a însumat doar pe perioada menționată circa 598,3 milioane de lei.
Pe toată această durată, nimeni nu a venit să deranjeze cu vreun control BEMOL Retail SRL.
IFPS arată de asemenea că, la finele lui 2014, BEMOL Retail dispunea de 19 stații de alimentare cu produse petroliere proprii și 36 de stații arendate, iar în primul trimestru al anului 2015 – de 20 de stații proprii și 24 de stații arendate, fapt ce confirmă încălcarea prevederilor Acordului de investiții.
În prezent, Bemol are 50 de stații PECO conform Google Maps.
Potrivit fostului administrator al Bemol Retail, Thomas Moser, extinderea rețelei de benzinării BEMOL și profitul de pe urma acestei afaceri ar fi trebuit să ajute la dezvoltarea infrastructurii portuare, lucru care nu s-a întâmplat.
Prin urmare, după Moser, însăși construcția stațiilor PECO nu reprezenta obiectivul principal, deoarece produsele petroliere puteau fi desfăcute și prin stații arendate. În consecință, deși BEMOL Retail a beneficiat din partea statului de o gamă largă de facilități, nu a contribuit la dezvoltarea PILG și nu a plătit taxe și impozite la stat după cum arată raportul.
„Aici sunt banii dumneavoastră!”
BEMOL Retail a mai fost scutită de orice fel de plată de TVA pentru produsele petroliere aduse și comercializate pe teritoriul R. Moldova. Această companie avea dreptul să aplice TVA la produsele pe care le importa și apoi le vindea, dar va avea dreptul de a reține în proprietatea sa TVA-ul, care, în condițiile fiscale, se transfera la bugetul de stat. Așadar, pentru 2011–2015 (trimestrul I), facilitatea privind TVA rămasă în proprietatea entității a constituit 692,5 milioane de lei.
Cei de la BEMOL Retail nu s-au preocupat prea mult nici de crearea de locuri de muncă. Numărul acestora a început să descrească de la 886 de angajați, în 2011, la numai 656, în 2014, ajungând în prezent la peste 570 în 2016.
La rândul său, reprezentantul acestei companii, Viorel Barbănouă, ne-a declarat în cazul auditului menționat mai sus: „La noi nu a avut loc auditul la care vă referiți și de la noi nu s-a solicitat niciun fel de informație în vederea efectuării acestuia”. Acesta a evitat să răspundă la întrebarea ce valoare au investițiile făcute de către Bemol Retail în PILG.
Amintim că, potrivit Acordului de Investiții, Danube Logistics ar fi trebui să primească în arendă pe 99 de ani o suprafață de teren de 120 de hectare pentru dezvoltarea PILG.
Până în prezent însă această companie a intrat în posesia a 55 de hectare. Potrivit unor documente publicate pe Wikileaks, Thomas Moser, conducătorul Danube Logistics SRL, ar fi declarat în urmă cu câțiva ani responsabilului de domeniul economic al Ambasadei SUA la Chișinău că construcția portului progresează, însă nu în ritmul stabilit, denunțând corupția și birocrația din R. Moldova.
Mai mult, Moser, potrivit aceleiași surse, era îngrijorat de interesul pe care îl manifesta fostul președinte Vladimir Voronin față de acest obiectiv.
Cel dintâi a semnalat faptul că construcția este frânată prin „interferența mai multor concurenți din Rusia și România, în special Lukoil, interesați de terminalul petrolier.
În cele din urmă, deși Portul de pasageri urma să fie construit de Azertrans/Danube Logistics, Guvernul a hotărât ca obiectivul să fie ridicat de Ministerul Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor prin intermediul ÎS „Portul Fluvial Ungheni”. Astfel, Danube Logistics a fost obligat să cedeze 0,5 hectare, din cele 55, Guvernului R. Moldova pentru construcția Portului de mărfuri și pasageri.
Potrivit acelorași documente, „Moser se temea ca EASEUR Holding B.V. să nu fie înlăturată din afacerea portului”: „Moser se teme că acei concurenți din Rusia și România țes intrigi împotriva sa cu sprijinul unor elemente din guvern”.
Thomas Moser a evitat să ne vorbească despre aceste detalii din documentele diplomatice ale SUA, însă ne-a spus că așteaptă ca statul să le ofere restul, circa 65 de hectare, conform înțelegerii pentru dezvoltarea parcului industrial deja existent.
Cu toate astea, conform unui raport al Curții de Conturi din 2015, auditorii atrag atenția că acest „contract de locațiune a terenului din 21.04.2005, încheiat între Guvernul RM și Azertrans, nu prevede expres proprietarul terenului la încetarea contractului. În aceste condiții, statul își asuma riscul de pierdere a terenului la înapoierea acestuia”.
Danube Logistics ne-a declarat că Guvernul R. Moldova nu şi-a îndeplinit o serie de angajamente prevăzute de Acordul de investiţii. „Danube Logistics a obţinut până în prezent (pentru arendă) doar 55 de hectare, din care a întors 0,5 Guvernului R. Moldova pentru construcţia Portului de Mărfuri și Pasageri de Stat. Alte 65 de hectare nu au fost încă acordate de către guvern”, ne-au precizat reprezentanții acestei companii.
În ce privește respectarea obligațiilor stipulate în Acordul de Investiții, reprezentanta Danube Logistics, Ala Aydov, ne-a declarat următoarele: „Compania Danube Logistics SRL nu numai că și-a îndeplinit obligațiile prevăzute în Acordul de Investiții, dar și le-a depășit. Compania a investit aproximativ 50 de milioane de dolari în proiectul PILG. Investițiile Danube Logistics SRL au inclus procurarea terminalului petrolier construit doar parțial prin decontarea unei datorii istorice restante garantate de către Guvernul R. Moldova BERD. Totodată, Danube Logistics SRL așteaptă realizarea proiectului de construcție a rafinăriei de petrol pe teritoriul PILG de către BEMOL Rafinery SRL, la fel și la reabilitarea restantă a traseului M3 ce face conexiunea între port și sudul Moldovei cu Chișinău”.
Bemol Retail nu a răspuns la întrebarea de ce nu a fost construită rafinăria.
Tudor Șoitu, fost membru al Curții de Conturi, spune că auditul activității financiare a investitorilor în PILG a fost planificat de câteva ori, dar nu a mai fost efectuat. „Structura asta este făcută strâmb din start și așa cum funcționează este una de format banditesc. Prin acest port înflorește contrabanda, se tranzitează ilegal mărfuri de tot felul. Mă întreb de ce deputații din 2009 încoace tolerează această afacere tare dubioasă. E făcută de altă guvernare, deși exponenții acelei guvernări, cum ar fi Marian Lupu și Igor Dodon, sunt și acum în funcții publice importante”, a opinat Șoitu.
„Portul Giurgiulești, de o importanță strategică pentru Moldova, a fost înregistrat prin fraudă, activează prin fraudă, s-au acordat tot prin fraudă facilități, care au adus și continuă să aducă prejudiciu bugetului public. Și deputații tac de atâta timp”, precizează fostul membru al Curții de Conturi, Tudor Șoitu.
Tarife vamale inegale
Confruntând datele privind veniturile obținute din tarifele vamale, observăm că statul obține mai multe venituri din Portul de Mărfuri și Pasageri Ungheni, amplasat pe cele 0,5 hectare decât de la Danube Logistic.
De exemplu, în 2015, în PILG au intrat 301 nave, pentru care Danube Logistics a plătit statului circa 243.840 de lei, în timp ce la Portul de mărfuri și pasageri au intrat 107 nave, pentru care s-a achitat în bugetul de stat 760.000 de lei. Pentru 2016, noiembrie, în PILG au intrat 350 de nave, pentru care Danube Logistics a plătit din tarifele vamale statului 189.000 de lei, de vreme ce în Portul de mărfuri și pasageri au intrat 371 de nave, pentru care au fost achitate 1.365.000 de lei la bugetul de stat.
Valoarea scăzută a banilor achitați de către Danube Logistics în bugetul de stat pentru tariful vamal se explică prin faptul că, potrivit Hotărârii Guvernului cu privire la fondarea Instituţiei publice „Căpitănia portului Giurgiuleşti” şi Întreprinderii de Stat „Registrul Naval”, „Investitorul General al PILG şi clienţii acestuia sunt scutiţi de achitarea plăţilor şi taxelor, prevăzute de legislaţia în vigoare, pentru exploatarea şi utilizarea portului şi obiectivelor portuare, cu excepţia plăţilor navale, care se calculează şi se achită luându-se ca bază 0,0062 dolari SUA pentru un metru cub din volumul navei (Anexa 3, punctul 10)”.
Demersurile administrației Căpităniei Portului Giurgiulești privind modificarea acestei prevederi au eșuat mereu, deși acești au ridicat în repetate rânduri această problemă.
Responsabil de construcția portului de pasageri a fost desemnat Igor Dodon, pe atunci ministru al Economiei și Comerțului. În urma unei vizite efectuate în iulie 2017 în PILG, Dodon s-a lăudat cu „realizarea sa”: „Sunt mândru că în 2005–2009 anume eu am fost responsabil din partea Guvernului pentru acest proiect investiţional”, a scris Dodon pe pagina Administrației prezidențiale.
Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.
Un tânăr moldovean a fost împuşcat, duminică, de un polişist de frontieră român, la punctul vamal Galaţi-Giurgiuleşti, incidentul fiind provocat de cetăţeanul moldovean, care a refuzat să se supună controalelor.
Potrivit informaţiilor preliminare, poliţiştii de frontieră români i-au cerut cetăţeanului moldovean, în vârstă de 23 de ani, să permită verificarea maşinii, în momentul în care acesta încerca să intre în România. Tânărul moldovean a refuzat să se supună verificării vehiculului, a întors şi a încercat să revină în Republica Moldova. În acel moment, agenţii poliţiei de frontieră au tras două focuri de armă. Tânărul a fost rănit în zona toracică şi este internat la Cahul.
S-a ales cu dosar penal
„Tânărul a intrat în punctul vamal românesc, iar vameşii i-au cerut să prezinte autoturismul pentru verificări suplimentare, moment în care acesta a refuzat şi a încercat să fugă cu maşina spre vama moldovenească. În acel moment, unul dintre politiştii de frontieră a tras un foc de armă în direcţia sa, rănindu-l. Bărbatul a continuat drumul spre vama moldovenească. Acolo a fost chemată ambulanţa şi este internat la Cahul, în stare stabilă”, a declarat un oficial din cadrul MAI de la Chişinău.
Incidentul a avut loc duminică dimineaţă, la ora 10.30. Autoturismul cu care se deplasa tânărul avea numere de înmatriculare bulgăreşti, iar autorităţile române suspectau că era furat. De asemeena, pe numele tânărului moldovean a fost întocmit un dosar penal, pentru trecerea ilegală a frontierei şi ultraj.
Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Galaţi a emis o declaraţie prin care anunţă că moldoveanul a vrut să lovească cu maşina un poliţist de frontieră român. Potrivit poliţiştilor de la frontieră, în automobilul tânărului erau ascunse multe pachete cu ţigări, informaţie confirmată şi de Ministerul de Interne al Republicii Moldova.
Un debarcader construit ilegal pe malul moldovenesc al râului Prut a produs pagube statului român în valoare de jumătate de milion de euro. O firmă din Republica Moldova, sub pretextul deschiderii unei zone de agrement pe malul Prutului, a amenajat o structură portuară în zona Giurgiulești, care a provocat, în timp, statului român pagube de jumătate de milion de euro.
Un tânăr moldovean a fost împuşcat, duminică, de un polişist de frontieră român, la punctul vamal Galaţi-Giurgiuleşti, incidentul fiind provocat de cetăţeanul moldovean, care a refuzat să se supună controalelor.