de Isac Mihai | feb. 23, 2022 | Arhiva, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Gazprom joacă tare cartea NordStream-2
Germania a oprit procedura de autorizare a controversatului gazoduct Nord Stream 2, care leagă piața germană de gazul furnizat de Federația Rusă.
Potrivit publicației germane Deutsche Welle, cancelarul german Olaf Scholz a anunțat că proiectul de certificare pentru ca Nord Stream 2 să devină activ, construcția fiind deja finalizată, „nu poate continua” în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a semnat decretul de recunoaștere a așa-ziselor republici autoproclamate Donețk și Lugansk.
Amintim că ieri seara, într-o declarație la televiziunea rusă, în care preț de aproximativ o oră președintele Vladimir Putin s-a lansat într-un discurs deosebit de violent și profund iredentist împotriva Ucrainei, acesta a anunțat că a semnat decretul privind recunoașterea așa-ziselor republici separatiste Donețk și Lugansk.
Decretul prevede intervenția Armatei ruse în Donbas, sub pretextul de „menținere a păcii”, dar și staționarea trupelor ruse în baze militare din estul Ucrainei.
Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Ucraina s-a opus acestui proiect, iar Kievul se teme că începând din 2024 Gazprom va înceta tranzitul gazelor naturale prin Ucraina, iar compania rusă a început deja să îşi reducă livrările. Acest lucru va duce la pierderi uriașe pentru Kiev.
Mai multe state occidentale, în frunte cu SUA, s-au opus controversatului proiect.
de Isac Mihai | ian. 10, 2022 | Știri, UE
Vicepremierul polonez Jaroslaw Kaczynski a acuzat Germania că încearcă să impună „un al IV-lea Reich” în Uniunea Europeană sub forma unui „stat centralizat” în care Berlinul să ia toate deciziile.
Kaczynski, preşedintele Partidului Lege şi Justiţie, aflat la guvernare în Polonia din 2015, a declarat într-un interviu publicat luni de săptămânalul polonez Sieci că „germanii afirmă deschis că ei sunt cei care decid” şi că „termenul de al IV-lea Reich este pe deplin justificat”.
„Nu are nimic negativ, nu se referă la cel de-al III-lea Reich (regimul nazist), ci la Sfântul Imperiu Romano-German”, a explicat vicepremierul polonez.
Eufemisme politice
Într-o referire la noul guvern de coaliţie din Germania, liderul ultraconservator polonez a afirmat că trebuie să le fim „recunoscători, într-un anumit sens, pentru că au spus foarte clar că vor să construiască un stat federal european – sub autoritatea lor, desigur”. Totodată, Kaczynski a apreciat că, în opinia sa, cuvântul „federaţie” este un eufemism pentru a face referire la un stat centralizat.
Pe de altă parte, Kaczynski s-a referit la „forţele de rezistenţă care se opun acestor planuri, printre care şi ţările mari, precum Italia, Spania şi Franţa”, o referire la formaţiunile naţionaliste şi antieuropene din aceste ţări, cum este cazul formaţiunilor VOX din Spania, Adunarea Naţională din Franţa sau Frăţia din Italia.
Spionaj și alegeri
În altă ordine de idei, vicepremierul polonez a recunoscut că executivul său a achiziţionat programul informatic Pegasus de spionare a comunicaţiilor, însă a negat că ar fi fost folosit pentru a-i supraveghea pe membrii opoziţiei.
În privinţa situaţiei politice interne, Kaczynski a vorbit despre posibilitatea de a organiza alegeri anticipate în 2022, ca urmare a ”anului extrem de greu” prin care a trecut coaliţia conservatoare la guvernare, cu „probleme provocate de fostul vicepremier Jaroslaw Gowin (…), pandemie, inflaţie şi războiul hibrid cu Belarus”.
La 10 august 2021, premierul polonez Mateusz Morawiecki l-a destituit pe Jaroslaw Gowin, liderul unuia din cele trei partide care formează coaliţia de guvernare, ca urmare a conflictelor privind politica executivului de la Varșovia. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | nov. 25, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Rusia, care desfăşoară forţe în jurul frontierelor Ucrainei, trebuie să înţeleagă că un nou atac asupra acestei ţări ar fi prea costisitor, a declarat ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba.
„Principalul obiectiv e să împiedicăm noi acţiuni agresive ale Rusiei. Pentru asta, Moscova trebuie să înţeleagă clar ce pierderi politice, economice şi umane va suferi în cazul unei noi etape de agresiune”, a avertizat şeful diplomaţiei de la Kiev într-o informare televizată.
Ucraina, Statele Unite şi NATO şi-au exprimat îngrijorarea faţă de un posibil atac al Rusiei împotriva vecinilor din sud. Kremlinul a respins astfel de sugestii ca false.
Sancțiuni europene
Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să adopte noi sancţiuni împotriva Rusiei dacă situaţia din interiorul şi din jurul estului Ucrainei sau de la graniţa dintre Belarus şi Polonia va escalada, a declarat joi cancelarul german în exerciţiu Angela Merkel.
Într-o conferinţă de presă comună la Berlin cu premierul polonez Mateusz Morawiecki, Merkel a mai spus că UE trebuie să dea dovadă de unitate în chestiuni precum folosirea de către Belarus a migranţilor ca „armă” împotriva Poloniei şi desfăşurarea de către Rusia a unor trupe în apropiere de graniţa sa cu Ucraina.
„Orice agresiune suplimentară împotriva suveranităţii Ucrainei va avea un cost mare”, a afirmat cancelarul german, adăugând că detensionarea situaţiei ar trebui să fie întotdeauna prima opţiune.
La rândul său, Morawiecki a declarat că Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să impună noi sancţiuni împotriva regimului de la Minsk în cazul în care criza de la graniţa dintre Polonia şi Belarus va escalada.
„Trebuie să pregătim noi sancţiuni, inclusiv în privinţa comerţului”, a spus premierul polonez, citat de mass-media. (K.P.)
de Isac Mihai | nov. 25, 2021 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Gazprom, armă politică pentru Kremlin
Grupul rus Gazprom a anunţat că echipa sa managerială a aprobat un program de investiţii în valoare de 1.760 miliarde de ruble (24 miliarde de dolari) pentru 2022, în creştere faţă de investiţiile în valoare de 902 miliarde ruble programate iniţial pentru 2021, pentru a finanţa noi facilităţi de producţie şi rafinare.
Gazprom dezvoltă în prezent noi depozite pentru producţia de gaze naturale, inclusiv în Peninsula Yamal, care potrivit estimărilor Guvernului de la Moscova ar conţine peste o cincime din rezervele mondiale de gaze naturale.
Power of Siberia
În 2022, alte proiecte importante care vor fi finanţate de Gazprom sunt conducta Power of Siberia spre China precum şi facilităţi de procesare a gazelor naturale precum şi lucrări de mentenanţă pentru actuala reţea de gazoducte.
Potrivit Gazprom, anul viitor cheltuielile sale de capital ar urma să se situeze la 1.427 miliarde ruble, iar 253 miliarde de ruble vor fi alocate pentru investiţiile financiare pe termen lung şi 77 miliarde de ruble pentru achiziţionarea de active. De asemenea, împrumuturile companiei sunt estimate la 272,79 miliarde ruble în 2022.
În luna septembrie a acestui an, Gazprom, companie controlată de Kremlin, şi-a revizuit în creştere investiţiile pentru 2021, până la 1.185 miliarde de ruble, în timp ce cheltuielile de capital au fost majorate la peste 1.000 de miliarde de ruble, de la suma de 864 miliarde ruble aprobată în luna decembrie a anului trecut.
Companie strategică
Gazprom, primul producător mondial de gaze naturale, asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică.
Exporturile de gaze naturale ale Gazprom în afara URSS au crescut cu 10,4% în ritm anual, până la 158,8 miliarde metri cubi în primele zece luni ale acestui an, însă cea mai mare creştere procentuală (272,2%) s-a înregistrat în cazul livrărilor spre România, conform datelor publicate anterior de grupul rus.
Gazprom rămâne o armă remarcabilă, componentă integrantă a strategiei politice implementată de Federația Rusă la nivel mondial. Recentele dificultăți întâmpinate de UE și Ucraina au dovedit încă odată importanța companiei pentru Kremlin. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 15, 2021 | Balcani, Știri, UE
Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică
Cancelarul german Angela Merkel a declarat marţi că Albania şi Macedonia de Nord îndeplinesc criteriile pentru a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
„Atât Albania, cât şi Macedonia de Nord au îndeplinit criteriile pentru a începe negocierile de aderare. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat din cauza veto-ului bulgar, dar am promis că vom rămâne aproape de acest proces, întrucât s-a investit în el multă energie”, a spus Angela Merkel într-o conferinţă de presă comună cu prim-ministrul albanez Edi Rama la Tirana.
Supărare albaneză
Pe de altă parte, prim-ministrul Rama a declarat că ambele ţări sunt ostatice ale naţionalismului din interiorul Uniunii Europene.
„Suntem ostatici ai naţionalismului din UE. Nu există guverne naţionaliste în Uniune, dar naţionaliştii şi extrema dreaptă din anumite ţări afectează din păcate luarea deciziilor guvernelor moderate. Ceea ce vedem astăzi este că procesul de integrare este ţinut ostatic de un val naţionalist într-o ţară”, a spus Rama.
Merkel a recunoscut că stagnarea integrării Albaniei în UE este datorată politicii interne a anumitor membri ai Uniunii, relatează Ora News.
Ea a declarat că înţelege dezamăgirea ţărilor din regiune, notând că promisiunea trebuie menţinută din moment ce au fost îndeplinite criteriile, fără a pune condiţii suplimentare din cauza evoluţiilor politice interne din unele ţări.
„Acest lucru duce la dezamăgire şi înţeleg frustrarea. Promisiunea trebuie menţinută după îndeplinirea criteriilor şi ar trebui să ştim cum să avem încredere unul în celălalt”, a spus ea.
Balcanii de Vest, puși la colț
Statele din Balcanii de Vest mai au un drum lung de parcurs până să adere la Uniunea Europeană, însă scopul Germaniei este ca ele să ajungă acolo, a declarat luni cancelarul german Angela Merkel.
Într-o conferinţă de presă la Belgrad cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic, Merkel a spus că este în interesul statelor membre ale UE ca ţările din Balcanii de Vest să adere la blocul comunitar.
„Mai este un drum lung de parcurs până când Serbia şi celelalte ţări din regiune pot deveni membri ai Uniunii Europene, aşa cum este obiectivul nostru comun”, a afirmat Merkel.
„Noi, cei care suntem deja membri ai Uniunii Europene, ar trebui să nu uităm că există un interes geostrategic absolut de a include aceste ţări în Uniunea Europeană”, a adăugat cancelarul german.
Merkel a declarat anterior că vede cele şase ţări din Balcanii de Vest – Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru şi Kosovo – ca viitoare membre ale UE. (K.P.)
