La Odessa au început exerciţiile militare Sea Breeze 2013

La Odessa au început exerciţiile militare Sea Breeze 2013

Sea Breeze 2013, exercitiu militar devenit traditional pentru statele Marii Negre

Sea Breeze 2013, exercitiu militar devenit traditional pentru statele Marii Negre

La Odessa, în Ucraina, a fost dat start-ul exerciţiilor maritimo-militare internaţionale Sea Breeze 2013, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. La exerciţiile maritimo-militare, care vor dura două săptămâni, participă, pe lângă Ucraina, militari din România, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Italia, Canada, Germania, SUA şi Turcia.
Potrivit Ministerului ucrainean al Apărării, exerciţiile maritimo-militare Sea Breeze 2013 se vor concentra pe desfăşurarea de operaţiuni de asigurare a securităţii maritime, cu accentul pe controlul mediului marin. În cadrul exercițiului vor fi prezente ambarcațiuni militare de diferite tipuri, vehicule blindate și mașini speciale ale Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina. De asemenea, exercițiul implică și operarea unor avioane militare din contingentele Ucrainei, Germaniei și SUA.
KARADENIZ-PRESS precizează că Ucraina găzduieşte exerciţiile militare internaţionale Sea Breeze, sub egida NATO, începând cu anul 1997. La baza acțiunii este „Memorandumul privind cooperarea în domeniul apărării și relațiilor militare dintre Departamentul American al Apărării si Ministerul Apărării din Ucraina”, semnat în anul 1993.

Share our work
Turcia cere Germaniei sa o sustina pentru aderarea la UE

Turcia cere Germaniei sa o sustina pentru aderarea la UE

turkey_germanySeful diplomatiei de la Ankara, Ahmet Davutoglu, si-a exprimat speranta ca Germania va sustine candidatura tarii sale in ceea ce priveste aderarea la Uniunea Europeana. ‘Aderarea la UE ramâne o prioritate strategica a Turciei. De la Germania, in calitate de membru influent al UE, asteptam evident un sprijin in aceasta procedura – tinand cont de relatia noastra speciala’, a declarat ministrul turc, intr-un interviu publicat sambata de saptamanalul german Focus. De asemenea, France Presse noteaza ca Berlinul s-a aratat mai reticent in acest subiect. Dar, desi Berlinul a acceptat in cele din urma ca UE deschide in toamna un nou capitol de negocieri cu Ankara, cancelarul german Angela Merkel nu pierde nicio ocazie pentru a-si exprima rezervele privind locul Turciei in UE. Potrivit unui sondaj publicat in acelasi numar al Focus, aproximativ 58% dintre germani apreciaza ca a continua negocierile de aderare cu Turcia este o eroare. Numai 34% din cele 1.008 persoane chestionate apreciaza ca guvernul german a avut dreptate sa dea unda verde pentru negocierile de aderare. Angela Merkel si partidul sau conservator CDU/CSU militeaza in programul lor electoral pentru alegerile legislative din toamna pentru ‘o aprofundare si o ameliorare a parteneriatului’ intre UE si Turcia, dar in nici un caz pentru o aderare deplina si completa.

Share our work
Germania cere in UE reluarea negocierilor de aderare cu Turcia

Germania cere in UE reluarea negocierilor de aderare cu Turcia

Merkel Erdogan cm2

Cele mai puternice state din UE doresc sa continue dialogul cu Turcia pentru o aderare ulterioara a acestei tari la structurile europene. Cancelarul german, Angela Merkel, si-a exprimat luni la Berlin dorinta ca negocierile dintre Bruxelles si Ankara sa continue, intr-un moment in care relatiile dintre cele doua tari s-au tensionat in ultimele zile, pe fondul tensiunilor politice din Turcia. ‘Dorinta mea este sa inregistram progrese, in special in chestiunea Protocolului de la Ankara care este obstacolul cea mai greu de depasit’ in negocierile privind lansarea unei noi etape in procesul de aderare a Turciei la UE, a continuat sefa cabinetului de la Berlin in prezenta membrilor Camerei de comert germano-turce. Semnat in 2005, Protocolul de la Ankara, ce extinde uniunea vamala dintre UE si Turcia, trebuie sa se aplice si Ciprului pe care Turcia refuza sa il recunoasca. Aceasta decizie a dus, in 2006, la inghetarea de catre Uniunea Europeana a opt capitole in negocierile de aderare. Germania vrea sa respecte angajamentele legate de acceptarea Turciei drept candidat la intrarea in UE, ‘insa asteptam, de asemenea, progrese in domeniile respective’ din partea Ankarei, a adaugat ea. Ministrii de externe ai UE s-au reunit luni la Luxemburg pentru a cauta un compromis care sa permita lansarea unei noi etape in procesul de aderare a Turciei la UE, in contextul in care tensiunile politice din aceasta tara au dus la racirea relatiilor cu unele tari din grupul Celor 27, printre care si Germania. ‘Nu putem ignora ce se petrece’ in Turcia, a avertizat Angela Merkel. ‘Nu vreau sa ascund ca am fost speriata de unele imagini pe care le-am vazut’, legate de represiunile politienesti impotriva manifestantilor ostili guvernului Erdogan. ‘Sper ca dialogul va fi reluat pentru a rezolva problemele’ din Turcia, a mai spus cancelarul german. Daca luni sau marti nu se va ajunge la un acord unanim al Celor 27, conferinta interguvernamentala destinata sa dea miercuri unda verde ar putea fi amânata mai multe luni, potrivit unor diplomati. Mass-media din Turcia au vorbit despre o reactie dura a autoritatilor de la Ankara daca UE va amâna in aceasta saptamâna reluarea negocierilor.

Share our work
Germania, actor strategic pe scena politica interna de la Kiev

Germania, actor strategic pe scena politica interna de la Kiev

Ministerul german de Externe, Guido Westerwelle, vrea sa impuna noi reguli de joc pe scena politica de la Kiev

Ministerul german de Externe, Guido Westerwelle, vrea sa impuna noi reguli de joc pe scena politica de la Kiev

Ministrul Afacerilor Externe din Germania, Guido Westerwelle, a făcut un apel către forțele de opoziție din Ucraina să înainteze un sigur candidat la alegerile prezidențiale care urmează să aibă loc în anul 2015, a declarat renumitul pugilist Vitalii Kliciko, deputat si președinte al partidului de opoziție „UDAR”, referindu-se la rezultatele ministrului federal german cu reprezentanții opoziției de la Kiev. „Noi am vorbit despre acțiunile opoziției și domnul Westerwelle a făcut un apel important referitor la unitatea opoziției. Ne-a sugerat să fim uniți nu doar în parlament, dar și să propunem un singur candidat la alegerile prezidențiale din 2015”, a menționat Kliciko.
Întrebat de jurnaliști dacă propunerea Germaniei ar putea fi pusă în practică de cele trei partide de opoziție din Ucraina, liderul „UDAR” a lăsat să se înțeleagă că acestea vor ajunge la un consens și vor găsi un candidat cu șanse, capabil să-l învingă pe Viktor Ianukovici.

Opozitie fragmentata

În timpul vizitei de lucru de două zile în Ucraina, ministrul Afacerilor Externe din Germania s-a întâlnit cu președintele Viktor Ianukovici, cu Evghenia Timoșenko, fiica ex-premierului Iulia Timoșenko, și cu liderii opoziției, precum șeful fracțiunii parlamentare a „Batkivșcina”, Arsenii Iațeniuk și al partidului „UDAR”, Vitalii Kliciko.
La întrevederile cu Westerwelle nu a fost invitat Oleg Teagnibok, președintele formațiunii parlamentare ultranaționaliste „Svoboda”, cunoscut datorită viziunilor sale discriminatorii față de minoritățile sexuale. Teagnibok le-a declarat jurnaliștilor însă că ar fi participat la discuțiile cu oficialul german, dar nu a fost invitat in mod oficial.
KARADENIZ-PRESS precizează că formațiunile parlamentare de opoziție din Ucraina, si anume „Batkivșcina”, „UDAR” și „Svoboda”, s-au înțeles anterior să susțină un singur candidat doar în al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Posibilitatea înaintării unui candidat unic din partea opoziției a fost acceptata, pana in acest moment, doar în cazul în care președintele va fi ales dintr-un singur tur.

Atributii reduse

Speculatiile privind alegerile prezidentiale vin pe fondul discutiilor din aceste zile pe marginea noului proiect de constituţie în Ucraina, prin care se propune menţinerea actualei proceduri de alegere a preşedintelui ţării, însă prevede transferul unei părţi din atribuţiile prezidenţiale către Rada Supremă, relatează ziarul „Kommersant”, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Se propune menţinerea procedurii de alegere a preşedintelui, pe bază de vot universal, egal, direct şi secret, pentru o perioadă de cinci ani”, se arată în proiectul de modificare a legii supreme, dar care nu precizează dacă sunt prevăzute unul sau două tururi de scrutin.
Proiectul mai prevede că o persoană nu poate fi aleasă preşedinte mai mult de două mandate consecutive, indiferent dacă în mandatul acesteia se recurge la o nouă modificare a Constituţiei ucrainene.

Parlament atotputernic

Dacă în prezent candidaturile pentru membrii Guvernului, pentru funcţiile de procuror general, de şef al Băncii Naţionale şi al Serviciului de Securitate sunt aprobate de preşedintele ţării, în noul proiect de Constituţie se arată că şeful statului propune candidaturile pentru funcţiile menţionate spre aprobare Radei Supreme.
De asemenea, proiectul prevede posibilitatea acordării votului de neîncredere preşedintelui, în cazul în care acesta comite o infracţiune, iar începerea urmării penale trebuie să se facă la propunerea unei treimi din componenţa constituţională a Parlamentului.

Problema Timoșenko

Germania solicită Ucrainei să îi permită fostului premier Iulia Timoșenko să urmeze un tratament medical pe teritoriul său. Propunerea autorităților de la Berlin a fost formulată în cadrul întrevederii dintre președintele ucrainean, Viktor Ianukovici, cu ministrul  german al Afacerilor Externe, Guido Westerwelle, aflat într-o recenta vizită de două zile la Kiev. „I-am spus în mod deschis preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici că urmărim cu atenţie cazul Timoşenko şi am subliniat că propunerea germană privind tratarea ei la Berlin rămâne în vigoare”, a declarat Guido Westerwelle după întâlnirea cu Ianukovici.
Fiind întrebat de jurnaliști dacă transferul Iuliei Timoșenko în Germania pentru tratament este o condiție a Berlinului în schimbul susținerii Ucrainei în problemele de integrare europeană, oficialul german a răspuns: „Cred că m-am pronunțat suficient. Sunt negocieri foarte complicate. Situația însăși nu este una simplă, dar noi suntem deschiși pentru a găsi o soluție pozitivă în acest caz”.

Reactie controversata

Oaspetele german a evitat să răspundă care a fost reacția lui Ianukovici atunci când i-a fost făcută propunerea de a o lăsa pe Timoșenko să meargă în Germania. Totodata, apropiații Iuliei Timoșenko au confirmat faptul că autorităţile ucrainene analizează posibilitatea transferului fostului premier la un spital din străinătate.
Westerwelle și Ianukovici au vorbit și despre pregătirile Ucrainei pentru semnarea Acordului de asociere cu UE în toamna acestui an. Șeful diplomației de la Berlin a subliniat că Ucraina este pentru Germania o țară care se orientează spre Europa, dar a mai insistat asupra faptului că Ucraina trebuie să depășească un șir de probleme.
„Germania și-ar dori ca Acordul de asociere să fie semnat, dar Ucraina trebuie să înlăture un șir de probleme care o împiedică să facă acest pas”, a subliniat oficialul german. El a mai precizat că este vorba despre reforma legislației electorale, dar și despre neadmiterea aplicării justiției selective.
Reamintim că fostul premier ucrainean a fost condamnată în luna octombrie 2011 la şapte ani de închisoare, fiind acuzată de abuz de putere. Iulia Timoşenko, unul din simbolurile revoluţiei portocalii din 2004, a declarat că, în spatele acestor acţiuni ale justiţiei ucrainene, se află fostul său rival, actualul preşedinte Viktor Ianukovici. De un an de zile Iulia Timoşenko este internată într-un spital al penitenciarului din orașul Harkov, fiind diagnosticată cu hernie de disc.

Raport nefavorabil

Ucraina nu a făcut progrese considerabile în domeniul îndeplinirii condiţiilor Uniunii Europene pentru semnarea Acordului de asociere cu privire la niciunul dintre cele 11 criterii enunţate de Bruxelles, arată rezultatele monitorizării efectuate de către un consorţiu de experţi finanţat de „International Renaissance Foundation” (IRF). Experţii subliniază că, dacă până în septembrie situaţia nu se va schimba, acordul de Asociere nu va mai fi semnat în acest an, la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Potrivit specialiştilor, alaturi de unele reușite în anumite domenii, autorităţile ucrainene demonstrează un regres în altele.
În general, rezultatele monitorizării arată că Ucraina nu a respectat pe deplin niciunul dintre cele 11 condiţii pentru semnarea acordului. Cu toate acestea, cele mai importante progrese ale Kievului pot fi observate în domenii precum eliminarea justiţiei selective, punerea în aplicare a noului Cod de procedură penală, lupta împotriva corupţiei şi extinderea atribuţiilor Camerei de Comerţ.

Progres minim

De asemenea, experţii au apreciat pozitiv adoptarea de către Parlamentul ucrainean a patru proiecte de lege anticorupţie necesare planulului de acţiune privind liberalizarea regimului de vize cu UE, menţionând, însă, că documentele sunt „departe de a fi perfecte, deoarece au fost adoptate în grabă”.
Un alt aspect pozitiv menționat experţi constă în graţierea foştilor miniştri Iuri Luţenko şi Gheorghi Filipciuk. „Dar este clar: fără eliberarea Iuliei Timoşenko, graţierile respective nu sunt suficiente pentru a închide acest capitol”, subliniază expertul Igor Jdanov.
Un progres minim a fost înregistrat în domeniul climatului de investiţii, precum şi în pregătirile pentru introducerea normelor zonei de liber schimb cu UE. Au mai fost menţionate reformele constituţională și cea a sistemului judiciar şi a Procuraturii. Experţii au remarcat lipsa totală a progreselor în ceea ce priveşte reforma poliţiei, legea electorală şi independenţa mass-media.

Share our work
Germania si Franta dau verde pentru prima „mini-armata a UE”

Germania si Franta dau verde pentru prima „mini-armata a UE”

eu_army11Cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez François Hollande au fost miercuri oaspetii speciali ai unui summit ce a reunit, la Varsovia, patru tari din Europa Centrala vizand relansarea unei Europe a Apararii aflate in continuare in suspans. Cele patru tari care formeaza asa-numitul „Grup de la Visegrad” sunt Ungaria, Polonia, Republica Ceha si Slovacia. Ele au semnat miercuri la Varsovia o scrisoare de intentie cu privire la crearea pana in 2016 a unei unitati de lupta comune in cadrul Uniunii Europene (UE). Aceasta unitate ‘va putea fi utilizata dincolo de frontierele UE pentru operatiuni de mentinere a pacii, de prevenire a conflictelor armate si de gestionare a crizelor’, se precizeaza in document. Polonia va asigura ‘rolul cadru’ al acestei unitati, supranumite V4 EU BG (European Union Battlegroup), referire la cele patru state membre ale acestui ‘club’ informal creat in 1991. Efectivele unitatii vor fi de 2.000 pana la 3.000 de militari, dintre care 1.000 de militari polonezi, a precizat pentru AFP purtatorul de cuvant al Ministerului polonez al Apararii, Jacek Sonta. Din ea vor face parte in principal unitati de infanterie si sprijin. Noua unitate va putea fi desfasurata la solicitarea Consiliului UE, pe o raza de 6.000 de kilometri de Bruxelles. Ea urmeaza sa devina capabila de lupta in 2015, iar in prima jumatate a lui 2016 se preconizeaza sa poata fi deja desfasurata, a mentionat purtatorul de cuvant citat.

Paris ar putea obtine decuplarea pe palieru militar a UE de SUA

Odata cu formarea acestei armate, planul Frantei de a deconecta Europa de protectia militara a SUA ar putea deveni realitate. O sursa din anturajul presedintelui Hollande afirma ca la aceste lucrari vor fi „identificate lacunele” Apararii Europene, tragerea unor concluzii in urma operatiunilor efectuate in ultimii ani in Africa sau Balcani. Este vorba, totodata, despre o continuare a reflectiei asupra unei „baze industriale si tehnologice a Apararii” comune, considerate la Paris „o miza a independentei tehnologice”. „Interventia in Mali a relevat din nou urgenta consolidarii apararii europene”, subliniaza o sursa de la Palatul Elysée, care se felicita de pozitia unanima a celor 27 de state UE cu privire la interventia franceza in aceasta tara si de sustinerea logistica sau pentru formarea fortelor africane oferita de unele tari membre ale Uniunii. Europa aloca, totusi, doar 1,6% din PIB-ul sau Apararii, in timp ce Statele Unite aloca 5%. in 2011, cheltuielile militare au scazut in UE la aproximativ 180 de miliarde de euro, in comparatie cu cele peste 200 de miliarde de euro alocate in urma cu cinci ani. Potrivit premierului polonez Donald Tusk, a carui tara asigura din vara presedintia Grupului de la Visegrad, aceasta reuniune este „cruciala pentru aceasta regiune din lume”. Prima putere militara europeana, Marea Britanie, nu a fost, totusi, invitata. Acest summit va fi „util”, a declarat ministrul francez al Apararii Jean-Yves Le Drian, la bordul avionului, in drum spre Varsovia. Parisul sustine de mai multi ani ca „nu exista o contradictie intre o Europa a Apararii si NATO”. insa foste tari din lagarul de est subliniaza ca apararea lor colectiva este asigurata de catre Alianta Nord-Atlantica, Europa neavand vocatia garantarii securitatii lor in fata unei agresiuni externe.

Opozitia Londrei

Marea Britanie, atenta sa isi pastreze suveranitatea si legatura singulara cu Statele Unite, este ostila uneori ideii crearii unui Stat Major european permanent, dorit de Paris, chiar daca cele doua capitale si-au consolidat cooperarea militara prin Tratatul de la Lancaster, in 2010. in domeniul industrial, esecul inregistrat in toamna la fuziunea grupurilor european EADS si britanic BAE Systems va continua sa reprezinte o ocazie pierduta pentru Europa Apararii, insa o consolidare a sectorului este considerata de numerosi experti mai necesara ca niciodata, in vederea unei „indulciri” a restrictiilor bugetare. „Nu renuntam la acest lucru pentru ca nu a mers cu EADS si BAE”, afirma surse de la Paris. Cei sase urmeaza sa analizeze, porivit Parisului, „factori ai competitivitatii” economiei europene, inaintea summitului prevazut saptamana viitoare la Bruxelles. François Hollande a efectuat deja o vizita la Varsovia, la jumatatea lui noiembrie, promovand „o noua etapa” in relatiile franco-poloneze. Berlinul, Varsovia si Parisul coopereaza si in cadrul „Triunghiului de la Weimar”, alt forum diplomatic.

Share our work