de Isac Mihai | oct. 26, 2022 | Știri, UE
Guvernul de la Berlin a aprobat decriminalizarea canabisului şi a substanţei active tetrahidrocanabinol (THC),
Guvernul de la Berlin a aprobat decriminalizarea canabisului şi a substanţei active tetrahidrocanabinol (THC), care nu vor mai fi clasificate din punct de vedere legal drept narcotice. Deocamdată nu se știe dacă proiectul va fi acceptat la nivel european.
Magazine specializate
Achiziţionarea şi deţinerea a până la 30 de grame de canabis nu vor mai fi considerate infracţiuni, cultivarea privată ar fi permisă într-o anumită măsură, iar vânzarea către adulţi în „magazine specializate autorizate” şi chiar în farmacii ar fi posibilă, conform planului guvernului german.
Dacă acest lucru chiar se va întâmpla, rămâne de văzut, în condiţiile în care normele europene privind canabisul ar putea sta în calea legalizării sale în Germania.
Înțelegere politică
Cadrul juridic internaţional oferă „opţiuni limitate pentru implementarea proiectului coaliţiei”, conform documentaţiei aprobate de către cabinet.
În acordul lor de coaliţie, Partidul Social Democrat (SPD) al premierului Scholz, Verzii şi Partidul Liber Democrat (FDP) au fost de acord cu introducerea „distribuirii controlate de canabis în magazine autorizate adulţilor în vederea consumului”.
de Isac Mihai | iul. 13, 2022 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Ministrul-rus-de-Externe-Serghei-Lavrov, atacat de omologul german
Ministrul de externe german, Annalena Baerbock, nu vede negocierile cu Rusia drept o opţiune reală, relatează mass-media internațională, citată de karadeniz-press.ro. Declarația vine la patru luni şi jumătate de la invazia Rusiei în Ucraina în 24 februarie.
Declarații dure
‘Despre ce se poate negocia cu cineva care nici măcar nu este pregătit să se pună de acord cu Comitetul Internaţional al Crucii Roşii pentru a lăsa civilii să plece?’, a declarat revistei germane Stern.
Baerbock a respins de asemenea apelurile unui grup de oficiali germani de rang înalt într-o recentă scrisoare deschisă, care îndemnau la o încetare imediată a focului şi la negocieri.
‘Dacă aş fi ucraineancă, aş găsi această scrisoare naivă, îngrijorătoare şi arogantă’, a remarcat Annalena Baerbock.
‘Cu ce drept ministrul german de externe poate să decidă în locul Ucrainei la ce parte a ţării ar trebui să renunţe, câte milioane de cetăţeni ai săi ar trebui să se supună dominaţiei ruse?’, a întrebat retoric şefa diplomaţiei germane.
Niciun contact direct
Baerbock a declarat că nu a avut niciun contact direct cu omologul său rus Serghei Lavrov de la începutul războiului în Ucraina. Ea a mărturisit că şi-ar dori să-i poată spune: ‘Hai, Serghei, să vorbim despre pace!’
Totuşi, Baerbock pune sub semnul întrebării puterea pe care o are în prezent Lavrov la nivelul conducerii de la Moscova. ‘Ce fel de rol joacă ministrul rus de externe în toate acestea este discutabil’, adaugă ea.
Lavrov şi Baerbock au participat ambii la reuniunea miniştrilor de externe G20 de la Bali săptămâna trecută. Lavrov a părăsit reuniunea imediat după ce şi-a rostit discursul, fără să audă reacţia şefei diplomaţiei germane.
Eșec la Bali
Ministrul de externe german declarase la reuniunea de la Bali că Moscova nu are ‘nicio dorinţă de dialog’. Serghei Lavrov a petrecut „o mare parte a negocierilor nu în sală, ci în afara ei”, o dovadă, în opinia sa, că el „nu era interesat de cooperarea internaţională”, afirmase Baerbock.
Ulterior, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse Maria Zaharova a respins aceste acuzaţii ale ministrului de externe german.
La această reuniune, care prefaţează summitul din noiembrie al şefilor de stat din cadrul G20, Rusia a fost dur criticată pentru intervenţia sa militară în Ucraina, care a generat nu doar o criză de securitate, ci şi energetică şi alimentară la nivel global.
de Isac Mihai | iun. 26, 2022 | Orientul Mijlociu, Știri
China investește masiv
Liderii Grupului celor Şapte s-au angajat să strângă 600 de miliarde de dolari, sub formă de fonduri private şi publice, în decurs de cinci ani, pentru a finanţa infrastructura necesară în ţările în curs de dezvoltare şi pentru a contracara proiectul chinez O Centură un Drum, de mai multe mii de miliarde de dolari.
Parteneriat pentru infrastructură şi investiţii globale
Preşedintele american Joe Biden şi alţi lideri ai G7 au relansat noul ”Parteneriat pentru infrastructură şi investiţii globale”, la întâlnirea lor anuală care a avut loc anul acesta la Schloss Elmau, din sudul Germaniei.
Biden a spus că Statele Unite vor mobiliza 200 de miliarde de dolari în granturi, fonduri federale şi investiţii private, în decurs de cinci ani, pentru a sprijini proiecte în ţările cu venituri mici şi medii care ajută la combaterea schimbărilor climatice, precum şi la îmbunătăţirea sănătăţii globale, echităţii de gen şi a infrastructurii digitale.
”Vreau să fiu clar. Acesta nu este ajutor sau caritate. Este o investiţie care va aduce profit pentru toată lumea”, a spus Biden, adăugând că va permite ţărilor ”să vadă beneficiile concrete ale parteneriatului cu democraţiile”.
Biden a spus că sute de miliarde de dolari în plus ar putea veni de la bănci multilaterale de dezvoltare, instituţii de finanţare a dezvoltării, fonduri suverane şi altele.
Europa va mobiliza 300 de miliarde de euro pentru această iniţiativă, în aceeaşi perioadă, pentru a construi o alternativă durabilă la schema O Centură un Drum a Chinei, pe care preşedintele chinez Xi Jinping a lansat-o în 2013, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Beijing la atac
Schema de investiţii a Chinei implică dezvoltare şi programe în peste 100 de ţări, care vizează crearea unei versiuni moderne a străvechii rute comerciale Drumul Mătăsii din Asia către Europa.
Oficialii Casei Albe au spus că planul a oferit puţine beneficii tangibile pentru multe ţări în curs de dezvoltare.
Biden a evidenţiat mai multe proiecte emblematice, inclusiv un proiect de dezvoltare solară de 2 miliarde de dolari în Angola, cu sprijin din partea Departamentului de Comerţ, a U.S. Export-Import Bank, a firmei americane AfricaGlobal Schaffer şi a dezvoltatorului de proiecte din SUA Sun Africa.
Împreună cu membrii G7 şi UE, Washingtonul va oferi, de asemenea, 3,3 milioane de dolari în asistenţă tehnică Institutului Pasteur de Dakar din Senegal, deoarece dezvoltă o instalaţie flexibilă de producţie de vaccinuri multiple la scară industrială în acea ţară, care poate produce în cele din urmă vaccinuri împotriva Covid-19 şi alte vaccinuri, un proiect care implică şi UE.
Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) va angaja, de asemenea, până la 50 de milioane de dolari pe cinci ani pentru Fondul global de stimulare pentru îngrijirea copiilor al Băncii Mondiale.
de Isac Mihai | iun. 26, 2022 | Federatia Rusa, România, Știri, Turcia, Ucraina
NATO, reuniune la Madrid
Grupul Celor Şapte cele mai industrializate ţări (G7), care se reuneşte în summit, în Bavaria, şi NATO este necesar ”să rămână împreună” împotriva agresiunii ruse în Ucraina, declară Joe Biden, la Munchem, într-o întâlnire cu cancelarul german Olaf Scholz.
”Trebuie să rămânem împreună”, i-a spus şeful statului american lui Olaf Scholz la începutul întrvederii. Preşedintele rus Vladimir Putin ”spera că, într-un fel sau altul, NATO şi G7 nu se vor înţelege”, declară Biden. ”Însă nu am făcut-o şi nu o vom face”, subliniază el.
Ucraina le-a cerut duminică statelor membre G7 armament suplimentar şi sancţionarea Mosccovei, în urma unui atac rus, duminică dimineaţa, vizând un complex rzidenţial situat în apropeire de centrul Kievului.
”Summitul G7 trebuie să răspundă prin şi mai multe sancţiuni Rusiei şi prin şi mai mult armament greu Ucrainei”, a îndemnat într-un mesaj postat pe Twitter ministrul ucrainean e Externe Dmitro Kuleba. Kuleba cere în acest mesaj ”învingerea imperialismului bolnav” rus.
de Isac Mihai | mart. 17, 2022 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina
Zelensky vrea aderarea rapidă a Ucrainei la NATO
Occidentul va ajuta Ucraina cu „bunuri militare” și va continua să ofere sprijin financiar și umanitar țării. Despre acest lucru a vorbit cancelarul german, Olaf Scholz, relatează TASS. Liderul Germaniei a anunțat că Alianța Nord-Atlantică refuză să intervină în conflictul din Ucraina. „Un lucru trebuie declarat clar și sigur: nu va exista nicio intervenție militară din partea NATO”, a spus el, subliniind că trebuie făcut tot posibilul pentru a „face armele să tacă cît mai repede posibil”.
Anterior, reprezentantul Cabinetului german de Miniștri, Steffen Hebestrait, a declarat că trimiterea oricăror militari NATO în Ucraina ar trebui să devină o „linie roșie”. Potrivit acestuia, cancelarul Germaniei Olaf Scholz a respins propunerea Poloniei de a organiza o „misiune de menținere a păcii”, Reprezentantul Cabinetului de Miniștri consideră că nu există nicio diferență între o „operațiune de ajutor umanitar, o misiune de salvare” sau o „operațiune de luptă” a NATO, indiferent de modul în care este numită. Pe 16 martie, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a declarat că la următorul summit NATO va fi prezentată propunerea de a trimite forțe de menținere a păcii ale Alianței Nord-Atlantice în Ucraina.
