Patriarhul român Daniel susține poziția Patriarhiei Ecumenice
În data de 8 iulie 2020, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat o scrisoare Sanctităţii Sale Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă, Patriarh Ecumenic, în care exprimă susţinerea Patriarhiei Române pentru menţinerea statutului actual al Basilicii Sfânta Sofia din Constantinopol (Istanbul), ca muzeu, se arată într-un comunicat transmis de Sectorul relaţii bisericeşti, interreligiose şi comunităţi bisericeşti externe, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Demersul Patriarhiei Române are în vedere valoarea inestimabilă a acestei basilici, unanim recunoscută ca simbol al credinţei şi civilizaţiei creştine şi al artei universale, ceea ce a determinat înscrierea sa de către UNESCO în patrimoniul cultural universal, în anul 1985.
În acest context, Patriarhul României îşi exprimă solidaritatea cu toţi cei care apără acest simbol al Bisericii Ortodoxe universale.
Prin demersul Bisericii Ortodoxe Române, membrii Sfântului Sinod, clerul şi întregul popor român dreptcredincios din România exprimă un sprijin concret faţă de Patriarhia Ecumenică, în apărarea statutului actual al Basilicii Sfânta Sofia.
Semnale similare de susținere a actualului statut au fost transmise și de către bisericile ortodoxe din Grecia, Bulgaria, Serbia, Georgia, Rusia, Albania, dar și alte state.
Hagia Sofia, ținta ambițiilor regimului Erdogan
Inițiativă controversată
Consiliul de Stat (Danistay) din Turcia, cea mai înaltă instanță de drept administrativ, a examinat joia trecută o cerere depusă de o asociaţie apropiată guvernului turc privind schimbarea decretului care a impus laicizarea catedralei în urmă cu 85 de ani şi a anunţat că va lua o decizie în următoarele 15 zile.
Potrivit acestei asociaţii, decretul care stă la baza laicizării monumentului conţine semnătura falsificată a fondatorului Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk.
Iniţiativa, cu o puternică simbolistică religioasă, a fost sprijinită atât de partidul islamist AKP, condus de preşedintele ţării, Recep Tayyip Erdogan, cât şi de partenerul său din Parlament, ultranaţionalistul MHP, dar se confruntă cu o puternică opoziţie din partea sectorului academic şi a unei părţi a societăţii civile laice.
Conform unor speculații apărute în mass-media, în cazul în care va redeveni moschee, turiştii vor putea continua să viziteze monumentul conform unui program, pe fondul tradiției musulmane de a nu permite realizarea de filme ori poze într-un templu în timpul slujbelor.
Prăpastie periculoasă
Patriarhul ecumenic Bartolomeu, unul dintre cei mai importanți lideri spirituali pentru aproximativ 300 de milioane de creştini ortodocşi din întreaga lume, a declarat că transformarea Catedralei Sfânta Sofia într-o moschee i-ar dezamăgi pe creştini şi provoca o „prăpastie” între est şi vest. Patriarhul de origine greacă are o relație complicată cu statul turc, care a eșuat în respectarea angajamentelor luate de sprijinire a activității Patriarhiei Ecumenice. De exemplu, partea turcă nu finalizează lichiderea dosarelor privind situația actuală a proprietăților Patriarhiei, multe preluate ilegal în ultimele decenii, și nu adoptă o legislație care ar permite redeschiderea seminarului ortodox de pe insula Heybeliada, închis în 1971.
Hagia Sophia a fost cea mai importantă catedrală a creştinătăţii timp de 900 de ani, înainte de a fi transformată în moschee, timp de 500 de ani, până în 1934 când a devenit muzeu. (Mihai Isac)
Georgia, reformă electorală patronată de occidentali
Parlamentul Georgiei, ţară caucaziană care aspiră să devină membră a Uniunii Europene şi a NATO, a adoptat o reformă a sistemului său electoral solicitată în timpul unor ample proteste civile în ultimul an, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Conform reformei adoptate cu binecuvântarea europeană și americană, 120 din cele 150 de mandate parlamentare vor fi distribuite, la următoarele alegeri parlamentare din toamna acestui an, conform unui sistem de reprezentativitate proporţională. La alegerile din 2024, Parlamentul va fi ales în totalitate după sistemul proporțional.
„Am mai făcut un pas spre democrația și stabilitatea europeană” a declarat Președintele Parlamentului, Archil Talakvadze, reprezentant al partidului de guvernământ Visul Georgian, formațiune controlată de controversatul oligarh Bidzina Ivanishvili, care a revenit în 2018 oficial în conducerea partidului.
Chemări la revoluție
La începutul lunii iunie 2020, fostul ministru georgian al Economiei din timpul guvernării Saakașvilli, Giorgi Arveladze, a îndemnat georgienii să se pregătească în octombrie nu pentru alegeri parlamentare, ci pentru revoluție, pentru care trebuie create detașamente de rezistență, relata anterior cotidianul Взгляд. Rezident în Ucraina, Arveladze a chemat etnici georgieni care au luptat pentru Ucraina în timpul insurgenței pro-ruse din Donbass să fie pregătiți să lupte pentru democrație pe pământ georgian.
Autoritățile actuale de la Tbilisi au reacționat dur la demersurile aliaților fostului președinte Saakașvilli de a influența viața politică internă georgiană, inclusiv prin rechemarea ambasadorului georgian de la Kiev.
Saakașvilli, numit recent, cu sprijin occidental, la şefia Comitetului executiv al Consiliului Naţional pentru Reforme din Ucraina, un organ consultativ pe lângă Preşedinţia de la Kiev, face frecvent apeluri la unificarea opoziției față de actuala guvernare pentru alegerile parlamentare din octombrie 2020. Demersurile fostului președinte vin pe fondul relansării negocierilor dintre principalele formațiuni de opoziție pentru posibila formare a unui bloc electoral comun.
La rândul său, ambasadorul SUA la Tbilisi, ambasadorul SUA, Kelly Degnan, a avertizat recent cu privire la posibila implicare a Federației Ruse în alegerile parlamentare din octombrie, fără însă a prezenta probe concludente în acest sens.
Georgia rămâne un aliat important pentru SUA în zona caucaziană
Patronaj occidental
Cu 117 voturi pentru şi trei împotrivă (din cei 150 de deputați de la Tbilisi), parlamentarii georgieni au aprobat la începutul săptămânii schimbările constituţionale necesare. Parlamentarii din partidele de opoziție Mișcarea Națională Unită, condusă până în toamna anului trecut de Saakașvilli, și Georgia Europeană, reprezentate în parlamentul unicameral de la Tbilisi, nu s-au prezentat la vot în semn de protest față de menținerea în arest a fondatorului postului TV Mtavari Arkhi, Giorgi Rurua. Acesta este considerat deținut politic de către opoziție, fiind acuzat de deținere ilegală de arme.
Până acum Georgia a avut un sistem electoral complicat care, potrivit criticilor, le permitea oligarhilor să fie extrem de influenţi în politică.
Începând cu toamna anului trecut, mii de oameni au demonstrat la Tbilisi cerând modificările sistemului electoral promise de partidul de guvernământ, Visul Georgian. Potrivit acestei formaţiuni politice, cu aproximativ 100 de mandate în actualul parlament de la Tbilisi, schimbările adoptate luni se bazează pe sistemul electoral al Parlamentului European.
Pe 31 octombrie, alegerile parlamentare din Georgia vor avea loc într-o nouă formulă – 120 de deputați vor fi aleși pe liste de partid și 30 – în circumscripții uninominale, anterior principiul fiind de „77 plus 73”.
De asemenea, pragul electoral pentru partide a fost redus de la 3% la 1%, toate modificările fiind salutate de puterile occidentale, precum ambasadorul SUA, Kelly Degnan, german Hubert Knirsch și europran Carl Hartzell. O poziție similară au avut și coraportorii APCE, Claude Kern și Titus Corlățean. (Mihai Isac)
Republica Georgia şi-a rechemat vineri pentru consultări ambasadorul din Ucraina după ce fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili a fost numit şeful Comitetului executiv ucrainean de reformă, a declarat ministrul de Externe de la Tbilisi, David Zalkaliani, relatează publicația georgiană Kvilis Palitra, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Decizia partenerului strategic Ucraina de a numi o persoană care este condamnată de tribunalele georgiene ridică întrebări’, a declarat înaltul oficial georgian
El a mai afirmat că măsura rechemării ambasadorului nu înseamnă ruperea relaţiilor diplomatice între cele două foste republici sovietice.
Nominalizarea fostului președinte georgian a fost contestată și de către autoritățile Federației Ruse.
Numire controvesată
Mihail Saakaşvili a fost numit joi de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, prin decret, la conducerea comitetului executiv al Consiliului Naţional de Reformă, prezidat chiar de liderul de la Kiev.
Decizia marchează o nouă revenire a unuia din politicienii cu cea mai mare notorietate din epoca post-sovietică, deşi nu este clar deocamdată câtă influenţă va avea Saakaşvili în administraţia Zelenski.
Numirea sa intervine într-un moment în care Ucraina se confruntă cu o recesiune în urma restricţiilor impuse de epidemie, iar guvernul încearcă să-şi asigure un ajutor de la Fondul Monetar Internaţional, condiţionat de performanţa economică a Kievului.
‘Câteva sticle de vin georgian excelent din satul meu au reuşit să treacă prin carantină şi au ajuns la mine astăzi. În principiu, astăzi e ceva de sărbătorit’, a scris Saakaşvili pe pagina sa de Facebook.
Ambiții politice
Numele său fusese vehiculat în aprilie pentru postul de vicepremier, dar perspectiva a provocat reacţia nervoasă a guvernului de la Tbilisi, care a ameninţat că îşi va retrage ambasadorul dacă intenţia se va materializa.
Saakaşvili a mai deţinut o funcţie publică în Ucraina, pentru o perioadă scurtă şi turbulentă, sub predecesorul lui Zelenski, Petro Poroşenko, care l-a numit guvernator al regiunii Odessa în 2015. Georgianul a demisionat însă un an mai târziu, acuzându-l pe Poroşenko de corupţie.
Fostul președinte de la Tbilisi a încercat să se implice în alegerile parlamentare și prezidențiale din ultimii ani din Ucraina inclusiv prin alianțe cu fostul premier Yulia Timoșenko ori diferiți oligarhi din Ucraina.
Comitetul este privit ca o platformă de PR politic de către experții de la Kiev, fiind înființat de administrația Poroșenko în 2014 pentru a impulsiona reformele. Structura s-a întrunit o singură dată după alegerea președintelui Zelenski anul trecut și în acest moment nu are aprobat niciun buget propriu de funcționare.
Numirea lui Mihail Saakaşvili în această funcție pare să facă parte din strategia administrației Zelenski de a atrage sprijinul occidental, afectat de scandalurile politice de pe scena politică americană care au implicat Ucraina.
Relație tumultoasă
Administrația Poroșenko i-a revocat lui Saakaşvili cetăţenia Republicii Ucraina pe când se afla în afara statului, punând capăt ambițiilor sale de a construi un partid politc de anvergură în fosta republică sovietică.
El a reuşit să intre în Ucraina prin Polonia în septembrie 2017 şi a fost deportat cinci luni mai târziu, pe fondul unui scandal politic de anvergură.
Saakaşvili a revenit în Ucraina anul trecut, după ce Zelenski i-a restabilit cetăţenia, într-unul din primele acte oficiale ca preşedinte.
Un tribunal georgian l-a condamnat pe Saakaşvili în contumacie la şase ani de închisoare în iunie 2018, pentru abuz de putere şi tentativă de a ascunde dovezi despre lovirea unui parlamentar de opoziţie în 2015 pe când era preşedinte.
Saakaşvili, care respinge toate acuzaţiile ce i se aduc, a mai fost condamnat la 3 ani de detenţie în ianuarie 2018, fiind găsit vinovat că a încercat să ascundă dovezi legate de asasinarea unui bancher georgian. Susţinătorii săi spun că verdictul a fost motivat politic în urma presiunilor executate de oligarhul Bidzina Ivanishvili, principalul dușman politic intern al fostului premier, cu o avere de peste 7 miliarde de Euro. (N.G.)
Fostul preşedinte al Georgiei, Mihail Saakaşvili, ex-guvernator al regiunii Odesa, şi-ar dori să revină în Ucraina şi a cerut noului preşedinte ucrainean Volodimir Zelenski să-i returneze cetăţenia ucraineană de care l-a privat predecesorul acestuia Petro Poroşenko, a declarat recent avocatul său Rusan Ciornoluţki, citat de agenţia de presă Ukrinform, preluată de mass-media de la București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Ciornoluţki a indicat că a depus o cerere în acest sens la noua administraţie prezidenţială de la Kiev şi întreprinderi demersuri intense pentru ca Saakaşvili să se poată întoarce în Ucraina.
Ambiții politice
Surse politice de la Kiev au declarat că Mihail Saakaşvili ar dori să revină în politica din Ucraina, mizând pe ocuparea unui post ministerial într-un guvern ce va fi format după alegerile parlamentare anticipate din iulie 2019.
La sfârşitul lunii aprilie, fostul preşedinte georgian a anunţat că a făcut demersuri pentru ca să-i fie ridicată interdicţia de intrare în Ucraina, instituită după ce intrase în ţară la 10 aprilie 2017 dinspre Polonia, fără a trece controlul la frontieră de partea ucraineană.
La 12 aprilie, el a fost expulzat în Polonia, după ce a fost arestat la Kiev. Serviciul de frontieră al Ucrainei i-a interzis să intre în ţară până în 2021.
Război total
În iulie 2017, el a fost lipsit de cetăţenia ucraineană printr-un decret al preşedintelui Petro Poroşenko în timp ce se afla în străinătate, devenind – din fost aliat – rival.
Poroşenko i-a acordat cetăţenia Ucrainei în mai 2015 şi l-a numit guvernator al regiunii Odesa. Dar, Saakaşvili a demisionat din funcţie în noiembrie 2016, acuzându-l pe preşedintele ucrainean de la acea vreme de ‘corupţie’. La scurt timp, el şi-a înfiinţat propriul partid Mişcarea Noilor Forţe, începând să dea bătăi de cap autorităţilor de la Kiev.
Nici în Georgia nu se putea întoarce întrucât renunţase în 2015 la cetăţenia georgiană, unde după două mandate prezidenţiale (2004-2007 şi 2008-2014) a fost acuzat în 2014 că şi-a depăşit în trecut atribuţiile şi a folosit abuziv fonduri de stat, riscând să ajungă la închisoare. Mihail Saakaşvili s-a refugiat în Olanda, ţara de origine a soţiei sale, Sandra Roelofs, şi se află în prezent la Amsterdam, beneficiind de sprijinul material al oligarhului Ihor Kolomoisky. (N.G.)
În timp ce, în ultimii zece ani, cetățenii moldoveni au avut numai beneficii din partea Bruxelles-ului, politicienii au prejudiciat ideea europeană
Foto credit: DW
De la lansarea oficială a Parteneriatului Estic (PaE) pe data de 7 mai 2009, la Summitul Parteneriatului Estic de la Praga, Republica Moldova a suferit mari transformări dar, potrivit experților, mai rămân încă multe de făcut pentru a transforma această țară post-sovietică într-o adevărată democrație de tip occidental, se arată într-un comentariu publicat de Balkan Insight și preluat de portalul afiliat sinopsis.info.ro
După Revoluția Twitter de pe 7 aprilie 2009, care a înlăturat regimul comunist al fostului președinte Vladimir Voronin, aparent R. Moldova și-a schimbat orientarea, angajându-se total pe calea europeană. Numai că acest drum nu a fost niciodată ușor, având în vedere că forțele proeuropene și cele proruse au fost aproape mereu la egalitate în opțiunile electoratului moldovean.
Moldova a avut un bun început în 2009, iar Bruxelles-ul a apreciat modul în care Chișinăul aplica reformele și schimbările necesare pentru ca țara să se apropie mai mult de valorile și principiile europene. Grație acestui lucru, Chișinăul a devenit celebru la nivel internațional, oficialii europeni considerându-l „elevul eminent ” al clasei.
Cu toate astea, „luna de miere” a durat aproximativ trei ani și jumătate, până la sfârșitul anului 2012, când pe scenă au apărut rivalitățile politice interne.
Un incident soldat cu moartea unei persoane publice, semnalat la o partidă de vânătoare din Pădurea Domneascăîn 23 decembrie 2012, a provocat o adevărată luptă pentru putere între fostul premier Vlad Filat și principalul său adversar, magnatul Vlad Plahotniuc.
“Atunci a devenit clar că nu toate instituțiile din Moldova funcționează și că la noi există acele relații de rudenie și de nepotism “, a declarat analistul politic Ion Tăbârță. El spune că distorsiunile, existente mai ales în sistemul juridic, au ieșit la suprafață atunci când în joc au fost poziții-cheie din sistemul juridic, dovedind că, în realitate, ele sunt controlate politic din culise.
„La vânătoarea aceea au participat judecători, procurori și politicieni care, într-o societate democratică, n-ar trebui să se adune la un asemenea eveniment din cauză că există un conflict de interese „, a spus Tăbârță
În pofida acestor lupte interne, UE a continuat să ajute Moldova la nivel politic semnând, în iunie 2014, Acordul de Asociere și eliminând vizele pentru moldovenii care ulterior au putut circula liber între frontierele Uniunii Europene.
Astăzi, după cinci ani, peste 2 milioane de moldoveni au intrat în spațiul UE. De asemenea, potrivit datelor oficiale de la Ministerul moldovean de Interne, s-au înregistrat peste 6 milioane de treceri ale frontierei de stat.
„La început, Moldova s-a arătat sceptică față de PaE, dar cu timpul, Chișinăul a înțeles valoarea adăugată a acestei politici […] dar mai sunt multe de făcut și sunt necesare numeroase eforturi pentru a îndeplini toate condițiile prevăzute în Acordul de Asociere”, a declarat la o conferință de la Chișinău, din data de 24 aprilie, Daniela Morari, secretar de stat la Ministerul Afecerilor Externe și Integrării Europene.
Reorientarea spre Vest a fluxului economic
Totuși, dacă, din perspectivă politică, Moldova a înregistrat plusuri și minusuri, din punct de vedere economic Moldova a avut numai de câștigat de pe urma relațiilor cu UE.
Cu puțin înaintea celui de-al treilea summit PaE de la Vilnius, la sfârștul lunii noiembrie 2013, Rusia a impus un embargo asupra vinurilor moldovenești având în vedere că Moldova se pregătea să-și exprime dorința de a semna Acordul de Asociere cu UE. Embargoul Moscovei a fost impus ulterior și asupra cărnii, fructelor și legumelor, în 2014.
În 2013, statisticile oficiale demonstrau că Moldova exporta 46,83% din produse în țările UE și 38,02% în Comunitatea Statelor Independente (CIS), în special în Federația Rusă.
Lăsând Moldova în afara piețelor sale, Rusia spera ca Moldova să fie forțată să se abată de la drumul european și să se întoarcă în brațele sale. Cu toate astea, UE a hotărât să ajute Moldova și mai mult și a semnat Acordul de Asociere în iunie 2014, el prevăzând și Zonele de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA)
EXPO LA CHIȘINĂU / Foto credit BIRN
Demersul a impulsionat exporturile moldovenești, îndreptându-le spre piețe europene mai bogate și mai competitive, ceea ce, într-un fel, i-a silit pe producătorii moldoveni să-și ridice produsele la standarde mai înalte și să-și modernizeze afacerile tot cu fonduri europene.
În plus, Uniunea Europeană a început în Moldova sute de proiecte de dezvoltare. “Pentru perioada 2014 – 2020, am reușit să alocăm nu mai puțin de 726 milioane euro din fonduri europene pentru Moldova și să suplimentăm totodată banii alocați la nivel anual”, a declarat Siegfried Mureșan, europarlamentar și raportor pentru bugetul general al UE pe anul 2018.
El a subliniat că, din acești bani, s-au făcut multe lucruri bune și concrete pentru populația acestei țări. “15.700 de locuințe au beneficiat de canalizare, în peste 225 de școli și grădinițe s-a instalat încălzire centrală, au fost reabilitați 700 km de șosele, iar 1000 de studenți moldoveni au putut învăța în alte țări (în cadrul Programului Erasmus)“, a adăugat Mureșan.
UE a alocat totodată 10 milioane de euro, fonduri nerambursabile, pentru extinderea spre Chișinău a conductei de gaze Iași-Ungheni, care va conecta Moldova la sistemul energetic european prin intermediul României.
Pentru acest proiect vital, alte 40 de milioane de euro au fost oferite sub formă de credit de către Banca Europeană de Investiții (BEI), iar asta va întări securitatea energetică a țării, având în vedere că, acum, Moldova este 100% dependentă de gazele furnizate de Gazprom.
Siegfried Mureșan a mai declarat că “UE constată că populația Moldovei se pronunță pentru o traiectorie proeuropeană, există oameni care doresc o bună guvernare, care optează pentru valorile europene”. “Tocmai de aceea, UE s-a implicat activ în acest sprijin, dar, din nefericire, în ultimii ani, a existat un guvern care și-a încălcat promisiunile față de Bruxelles “, a conchis purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European (PPE).
Suișuri și coborâșuri
După ce Partidul Democrat a prelut singur puterea în Moldova, după arestarea, în octombrie 2015, a fostului premier Vlad Filat, magnatul Vlad Plahotniuc, totodată lider al democraților, a început un nou joc cu Bruxelles-ul. Prorusul Igor Dodon și socialiștii acestuia au fost prezentați drept sperietoarea „scenariului rusesc” destinat Moldovei, el cerând sprijinul politic și economic al UE în această dispută.
Experții consideră că, în realitate, Plahotniuc a întărit un regim oligarhic și a condus Moldova într-un stil corporatist, înlăturându-și adversarii unul câte unul, dar sprijinindu-l pe Dodon din umbră, ba chiar și deschis în noiembrie 2016, în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale pentru ca el să ajungă șef al statului.
” În ultimii ani, toate succesele au fost eclipsate de o creștere evidentă a corupției și de ultraoligarhizarea Moldovei , pe care actualul regim Plahotniuc le-a perfecționat”, spune analistul politic Mihai Isac.
Bruxelles-ul a constatat primul semn care i-a dezvăluit jocul oportunist al PD în iulie 2017, când așa-zișii democrați proeuropeni și socialiștii proruși au votat împreună pentru schimbarea sistemului electoral, în pofida recomandărilor negative ale Comisiei de la Veneția.
Un an mai târziu, în iunie 2018, două instanțe din Chișinău, despre care se crede că erau controlate politic de PD, au suspendat rezultatele corecte ale alegerilor pentru postul de primar care fuseseră câștigate de principalul său adversar, liderul Partidului Platforma pentru Demnitate și Adevăr (PPDA), Andrei Năstase.
PLAHOTNIUC & DODON / FOTO: EPA-DORU DUMITRU (credit BIRN)
Odată cu alegerile parlamentare de pe 24 februarie a.c., PD nu s-a mai declarat un partid proeuropean și a adoptat o poziție mai naționalistă, mult mai apropiată de retorica socialiștilor și de tematica sovietică legată de problemele identității, care dezbină societatea pe criterii etnice și geopolitice.
În prezent, analiștii cred că sunt șanse ca PD și PSRM să formeze o majoritate în parlament și să-și asume deschis colaborarea care, în ultimii ani, a stat în umbră.
„În ultimii ani, atunci când clasa politică moldovenească a trebuit să intre mai adânc în acest proces de reforme, elita politică moldovenească a dovedit că nu e pregătită pentru asta […] De fapt, dat fiind comportamentul său, ea este mai degrabă de tip sovietic decât de tip european „, a subliniat analistul politic Ion Tăbârță.
El afirmă că, dacă în anii de început ai drumului către Europa, totul mergea bine, atunci când s-a pus problema unor reforme profunde, au contat interesele de grup, iar clasa politică moldovenească nu a dorit sa aprofundeze modernizarea țării.
„Moldova a ratat o șansă extraordinară în ultimii zece ani, pe vremea când exista un mare deschidere pentru Moldova și când sprijinul față de UE era foarte mare în rândul populației, iar acest eșec este cauzat de politicienii autohtoni „, a conchis președinta Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, într-un interviu pentru Balkan Insight.
