de Isac Mihai | mart. 8, 2023 | Știri
Georgia, amenințată de conflicte separatiste
Poliția georgiană a arestat câteva zeci de persoane în timpul manifestațiilor de marți, 7 martie, în capitala Tbilisi, împotriva unei legi controversate care vizează mass-media și ONG-urile, au anunțat autoritățile locale. Ministerul georgian de Interne a adăugat că „aproape 50 de polițiști” au fost răniți în timpul protestelor, care au fost dispersate cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă.
Proteste masive
Mii de oameni au ieșit în fața Parlamentului din Georgia pentru a protesta față de adoptarea, în primă lectură, a așa-numitei legi a agenților străini. Orice organizație care primește 20 la sută finanțare din străinătate trebuie să se declare ca fiind agent străin.
Poliţia georgiană a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mii de protestatari care s-au adunat marţi, în centrul oraşului Tbilisi, după ce parlamentul a votat în primă lectură un proiect de lege referitor la „agenţii străini”, despre care criticii spun că are ca model un text din Rusia şi reprezintă o schimbare autoritară ce pune în pericol speranţele ţării din Caucazul de Sud de a adera la Uniunea Europeană, relatează Reuters.
Legea referitoare la agenţii străini a trecut confortabil, marţi, de votul la prima lectură în parlament. Legea, susţinută de partidul de guvernământ Visul georgian, ar impune ca orice organizaţie care primeşte mai mult de 20% din finanţare din străinătate să se înregistreze ca „agent străin”, în caz contrar fiind pasibilă de amenzi substanţiale. Criticii au spus că legea aminteşte de o lege din 2012 din Rusia, care a fost folosită de atunci pentru a reprima disidenţa.
Unii dintre protestatarii adunaţi în faţa clădirii Parlamentului fluturau steaguri georgiene, ale Uniunii Europene şi americane şi strigau: „Nu legii ruseşti” şi „Sunteţi ruşi”, adresându-se politicienilor din interiorul legislativului.
Opoziție prezidențială
Preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili, aflată în vizită în Statele Unite, şi-a întrerupt întâlnirile pe care le avea în programul oficial şi a înregistrat un mesaj video pe care l-a transmis către protestatarii de la Tbilisi, exprimându-şi sprijinul pentru manifestanţii reprimaţi de forţele de ordine după ce au ieşit să demonstreze împotriva adoptării în parlament, în primă lectură, a unei legi de inspiraţie rusă.
Salome Zurabişvili le-a promis protestatarilor că nu va promulga legea privind „agenţii străini”, motivul tensiunilor din capitala Tbilisi.
„Sunt alături de voi, pentru că astăzi reprezentaţi o Georgie liberă, o Georgie care îşi vede viitorul în Europa şi care nu va da nimănui dreptul de a-i lua acest viitor. Nimeni nu are dreptul să vă ia viitorul”, a declarat preşedinta Zurabişvili într-un mesaj video difuzat către presa locală şi internaţională, înregistrat afară, la New York, în timp ce pe fundal se poate vedea profilul Statuii Libertăţii.
„Toţi cei care au votat pentru această lege au încălcat Constituţia şi ne îndepărtează de Europa”, a acuzat ea, în condiţiile în care parlamentarii partidului de guvernământ Visul Georgian au votat masiv în favoarea acestei legi.
„Am spus de la început că îmi voi exercita dreptul de veto la această lege şi o voi face”, a promis Zurabişvili. Această lege, adoptată marţi în parlament în primă lectură, „trebuie să fie abolită în orice formă”, a arătat preşedinta Georgiei. Parlamentul poate trece însă peste veto-ul ei.
Presiune politică
În schimb, aflat marţi la Berlin, prim-ministrul georgian Giorgi Garibaşvili şi-a reafirmat sprijinul pentru lege, afirmând că dispoziţiile propuse privind agenţii străini respectă „standardele europene şi mondiale”.
„Viitorul ţării noastre nu aparţine şi nu va aparţine agenţilor străini şi slujbaşilor ţărilor străine”, a declarat el.
Partidul de guvernământ, care spune că doreşte ca Georgia să adere la Uniunea Europeană, i-a acuzat pe criticii proiectului de lege că se opun Bisericii Ortodoxe Georgiene, una dintre cele mai respectate şi influente instituţii ale ţării.
Luni, dezbaterile dintr-o comisie a parlamentului referitoare la această lege s-au încheiat cu o încăierare, preşedintele Comisiei pentru afaceri juridice a legislativului părând să-l lovească pe liderul Mişcării Naţionale Unite, care se opune proiectului de lege.
Mulţi georgieni văd în Rusia un duşman, după ce Moscova a sprijinit separatiştii din regiunile georgiene Abhazia şi Osetia de Sud în anii 1990, iar apoi a întreprins o incursiune armată pe teritoriul georgian în vara anului 2008. Sute de mii de georgieni sunt în continuare strămutaţi în interiorul ţării după mai multe episoade de conflicte etnice sângeroase.
de Isac Mihai | feb. 27, 2023 | Analize, GEORGIA
Georgia, amenințată de conflicte separatiste
Micul stat caucazian, cu o populație de aproximativ 4 milioane de locuitori și un teritoriu de 69,700 km², este unul din principalii actori politici din zona caucaziană, grav afectat de incertitudinile geopolitice din ultimele sute de ani.
Despărțit de statele UE și NATO de Pontus Euxinus, Tbilisi încearcă să se apropie mai mult de cele două organizații, sub privirea acerbă a Kremlinului, adânc fortificat în Abhazia și Oseția de Sud, regiuni secesioniste aflate sub controlul ferm al Rusiei.
Moștenire geopolitică
Contextul geopolitic regional influențează modul în care Georgia relaționează cu UE ori NATO, iar agresiunea militară rusă din februarie 2022 a forțat oficialii de la Bruxelles să ofere o perspectivă europeană într-un mod rapid. Chiar dacă Tbilisi nu a primit un statut similar Ucrainei ori Republicii Moldova în relația cu UE, este de așteptat ca prelungirea conflictului din Ucraina să ducă la o evoluție similară pentru statul caucazian.
Conflictele secesioniste din anii 90, precum și războiul din 2008 au afectat grav securitatea Georgiei, Abhazia și Oseția de Sud devenind practic anexe ale Federației Ruse, posibila lor anexare de către Moscova fiind folosită periodic ca sperietoare pentru a bloca democratizarea vieții politice din Georgia.
Lecțiile dureroase din ultimii 30 de ani au convins elita politică de la Tbilisi că orice încercare de a prelua controlul regiunilor separatiste manu militari nu are nicio șansă de reușită în fața superiorității militare ruse și a forțelor paramilitare abhaze și sud-oseține.
Saga juridică a fostului președinte georgian Mihail Saakașvili este o altă problemă gravă care afectează relațiile dintre Tbilisi și Occident. SUA, UE și alți parteneri occidentali tolerează aparent aceste abuzuri și din dorința de a nu împinge actuala putere din statul caucazian către Moscova.
SUA va sprijini armata georgiană
În umbra imperiului
Oficialii de la Tbilisi au declarat în mod repetat că statul georgian, spre deosebire de Ucraina, nu ar fi susținut de nimeni în cazul unei noi ofensive rusești. Acest argument a fost folosit pentru a nu implica Georgia în mod direct în conflictul din Ucraina, fiind respinse toate demersurile Kievului de a achiziționa diferite sisteme de luptă din dotarea armatei georgiene, cum ar fi rachetele antitanc Javelin. Această poziție este în ton cu așteptările Kremlinului, care a ignorat unele manifestări publice de solidaritate cu Ucraina ale populației.
Un efect secundar neașteptat pentru Georgia a fost creșterea semnificativă a comerțului cu Federația Rusă și sosirea în masă a imigranților ruși. Acest lucru a stârnit unele îngrijorări din partea UE, Ucrainei și SUA cu privire la folosirea Georgiei de către Moscova ca bază pentru evitarea sancțiunilor internaționale.
Conform datelor publicate de Serviciul Național de Statistică din Georgia, cifra comerțului exterior cu Rusia a depășit suma de 2,4 miliarde de dolari în 2022, ceea ce reprezintă cu 52% mai mult decât în 2021.
Oligarhie, vin și resurse energetice
Liderul de facto al Georgiei, Bidzina Ivanishvili, este considerat un produs tipic al epocii postsovietice din Caucaz. Controlând formațiunea guvernamentală Visul Georgian și majoritatea în parlamentul unicameral de la Tbilisi, Ivanishvili a reușit să transforme Georgia într-un stat capturat cu față umană, profitând de dorința Occidentului și a Rusiei de a nu deschide un nou front geopolitic în Caucaz.
Având puternice tendințe pro-ruse, oligarhul a înăbușit orice formă de manifestare politică anti-rusă, nefiind doar o strategie de a evita un răspuns dur rus, ci și o demonstrație a unei forme de loialitate față de Rusia.
Aparenta stabilitate politică georgiană este favorizată și de faptul că Occidentul, Rusia, Turcia și Azerbaidjanul au nevoie de liniște pe acest coridor important de transport al resurselor energetice din zona Caspică spre piețele de desfacere europene și nu numai.
Oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan și conducta Shah Deniz au devenit simboluri ale acestei stabilități acceptate și încurajate de toate părțile interesate în acest moment din tumultoasa istorie georgiană. Descoperirea unor noi resurse energetice în zona caspică, capabile să scape statele UE de dependența energetică de Federația Rusă, pare să condamne Georgia la o stagnare în ceea ce privește o evoluție rapidă către o societate democratică și calitatea de membru al UE ori NATO.
Este greu de crezut că elita georgiană va accepta o limitare a imunității și influenței sale ca parte a procesului de aderare la cele două organizații. Momentan, membrii acesteia se limitează la a imita demersurile de democratizare, așteptând să vadă evoluțiile furtunilor geopolitice.
Georgia speră să devină membră a NATO
Marea Neagră, barieră ori binecuvântare?
Tbilisi controlează doar o parte din coasta georgiană a Mării Negre, Rusia controlând în mod direct zona abhază de coastă, inclusiv prin baze militare navale.
Marea Neagră este un obstacol geografic greu de ignorat pentru factorii de decizie de la Tbilisi, forțați să ia în calcul constrângerile geografice în orice decizie.
Având un vecin turc cu o influență majoră în soarta economică și politică regională, dar și cu relații complexe pe axa Ankara-Baku și Ankara-Moscova, Tbilisi este nevoit să identifice proiecte economice viabile, care să ofere soluții pentru izolarea geopolitică a statului. Rolul de poartă a resurselor energetice caspice depinde de bunăvoința turcă ori azeră, iar exemplul unei Armenii izolate dă fiori elitei georgiene, nevoite să respecte sensibilitățile politice ale celor două state.
Este greu de conceput că partea rusă va accepta revenirea Abhaziei și Oseției de Sud în componența Georgiei, mai ales pe fondul războiului din Ucraina. Un astfel de precedent ar fi periculos pentru politica rusă din întreg spațiul CSI, chiar dacă Tbilisi ar accepta o federalizare favorabilă intereselor Kremlinului.
În lipsa unor capacități militare ori economice importante, Georgia este condamnată să aștepte evoluțiile conflictelor dintre puterile regionale și nu numai pentru a identifica posibilități de ancorare în lumea occidentală. Eșecul unor proiecte anterioare, precum GUAM ori Parteneriatul Estic, au slăbit voința clasei politice georgiene de a participa la inițiative multinaționale care nu duc la trasarea unui parcurs clar pentru integrarea europeană.
Consolidarea prezenței NATO în zona Mării Negre poate oferi o alternativă geopolitică Georgiei, dar în lipsa unei voințe politice internela Tbilisi, care să ducă la o dezoligarhizare este greu de prevăzut viitorul geopolitic georgian.
de Isac Mihai | oct. 17, 2022 | GEORGIA
Președinta Republicii Georgia, Salome Zourabișvili, vine într-o vizită de lucru la Chișinău. Înaltul oficial de la Tbilisi va avea o întrevedere oficială cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Săptămâna trecută, președinta Salome Zourabișvili a efectuat o vizită la București.
Amintim că, anterior, ministrul Apărării de la Chișinău, Anatolie Nosatîi, a avut anterior o întrevedere cu ambasadorul Georgiei în Republica Moldova, E.S. Levan Diasamidze, la sediul instituției de apărare.
Principalele subiecte de pe agenda discuțiilor s-au axat pe cooperarea bilaterală pe segment militar, reformele derulate în Armata Națională, participarea în misiuni internaționale de menținere a păcii, angajamentele asumate de Republica Moldova în contextul integrării europene, dar și pe situația de securitate regională.
de Isac Mihai | oct. 18, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina
SUA va sprijini armata georgiană
SUA şi Georgia au convenit un nou program de antrenament militar menit să ajute Tbilisi să-şi protejeze mai bine frontierele. Evenimentul are loc cu prilejul vizitei secretarului american al apărării, Lloyd Austin.
Un protocol de acord privind o nouă cooperare militară şi un nou program de antrenament a fost semnat de Lloyd Austin, care efectuează un turneu în regiunea Mării Negre, şi omologul său georgian Djuanşer Burciuladze.
Supărare la Moscova
Primul şef al Pentagonului care se deplasează în această ţară din 2014, Austin a pledat pentru o susţinere consolidată a Georgiei. Tbilisi cere de mai mulţi ani să devină membru cu drepturi depline al NATO. Această aspiraţie nu este văzută cu ochi buni de Moscova.
Trupele ruse sunt staţionate în două regiuni separatiste georgiene – Abhazia şi Osetia de Sud. Rusia se opune oricărei decizii care ar duce la aderarea Georgiei la NATO.
„SUA condamnă ocupaţia rusă din Georgia, care continuă, şi tentativele sale de a-şi extinde influenţa asupra regiunii Mării Negre prin intermediul unei constrângeri militare şi a unor activităţi nefaste”, i-a spus Lloyd Austin prim-ministrului georgian, Irakli Garibaşvili.
„Susţinerea noastră pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Georgiei este de neclintit”, a subliniat el.
Turneu strategic
SUA derulează programe militare de mai mulţi ani împreună cu armata georgiană, concentrându-se asupra interoperabilităţii cu NATO şi a apărării teritoriale. Programul actual urma să se încheie în decembrie 2021.
„Am semnat un document foarte important care ne duce la un nou stadiu de cooperare cu SUA. El contribuie la întărirea capacităţilor de apărare a Georgiei şi asigură cel mai înalt nivel de disuasiune şi compatibilitate cu standardele NATO”, şi-a exprimat satisfacţia ministrul Burciuladze.
După Georgia, Lloyd Austin se va deplasa în alte două ţări riverane Mării Negre, Ucraina şi România. El va veni cu acelaşi mesaj de susţinere în contextul presiunii Rusiei.
Pentagonul percepe această regiune drept un potenţial punct fierbinte, în special după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014. (K.P.)
de Isac Mihai | oct. 18, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Ucraina
SUA sprijină Georgia
Ministrul american al apărării, Lloyd Austin, a sosit luni în Georgia, prima etapă a turneului său în regiunea Mării Negre cu scopul de a consolida alianţele cu ţările supuse presiunii Rusiei.
Austin – primul şef al Pentagonului care vizitează această ţară din Caucazul de Sud din 2014 – va căuta să reînnoiască un program de formare militară şi va afişa angajamentul SUA faţă de Tbilisi, care cere de mai mulţi ani să devină membru cu drepturi depline al NATO.
Sprijin american
„Dăm asigurări şi consolidăm suveranitatea ţărilor care se află în prima linie a agresiunii ruse”, a declarat presei ministrul american al apărării înaintea de începerea turneului său.
Trupele ruse staţionează în două regiuni georgiene, Abhazia şi Osetia de Sud. Moscova se opune oricărei decizii în sensul unei evoluţii a statutului Georgiei de la ţara parteneră a NATO la membru pe deplin integrat.
SUA desfăşoară programe militare de ani de zile cu armata georgiană, concentrându-se pe interoperabilitatea cu NATO şi pe apărarea teritorială. Programul actual urmează să se încheie în decembrie 2021.
Administraţia preşedintelui american Joe Biden trebuie să acorde mai multă atenţie Georgiei pentru a evita o eventuală alunecare a ei spre Rusia sau spre China, apreciază David Kramer, cercetător în ştiinţe politice la Florida International University.
„Există temeri din ce în ce mai mari că guvernul este un pic prea flexibil cu Moscova”, explică el, adăugând că „aceasta (se întâmplă) în parte din cauza frustrării simţite în urma absenţei progresului pe care îl constată în privinţa integrării în NATO”.
Escale la București și Kiev
După Georgia, Austin se va deplasa în alte două ţări riverane Mării Negre, Ucraina şi România, cu acelaşi mesaj de susţinere împotriva Rusiei.
Pentagonul consideră această regiune un potenţial punct fierbinte, în special de când Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014.
Forţele aeriene şi navale ruseşti provoacă din ce în ce mai mult membrii NATO în Marea Neagră, scrie agenţia franceză de presă. În iunie, forţele ruse au ameninţat nave de război olandeze şi britanice care se aflau în largul Crimeii.
Washingtonul acordă atenţie problemelor legate de angajamentul său faţă de ţările situate la frontierele cu Rusia, în timp ce strategia sa se concentrează asupra regiunii Indo-Pacifice pentru a răspunde rapidei creşteri a puterii militare a Chinei.
Ministrul american al apărării va aborda aceste probleme în cursul discuţiilor pe care le va avea joi şi vineri la Bruxelles la summitul cu omologii săi din NATO. (K.P.)
