NATO, punct de contact în Caucaz

NATO, punct de contact în Caucaz

Georgia are o relație complicată cu NATO

Georgia are o relație complicată cu NATO

Reprezentanții României şi Regatului Unit la NATO, Dan Neculăescu, respectiv David Quarrey, au inaugurat mandatul comun de Ambasade Punct de Contact NATO în Georgia, în timpul unei vizite efectuate în această ţară în perioada 20-21 martie, relatează mass-media română. România deţine, alături de Regatul Unit, mandatul de Ambasadă Punct de Contact NATO în Georgia pentru o perioadă de 2 ani.

Sprijin NATO

La evenimentul public de prezentare a obiectivelor Ambasadelor Punct de Contact NATO, organizat în Tbilisi, ambasadorul României la NATO s-a referit la importanţa Parteneriatului NATO-Georgia şi la importanţa implementării Pachetului Substanţial de Sprijin NATO-Georgia, conform unei postări publicate pe pagina de Facebook a Delegaţiei Permanente a României la NATO.

De asemenea, el a reafirmat ferm sprijinul puternic şi pe termen lung pentru Ucraina în lupta sa împotriva agresiunii declanşate de Rusia.

În cadrul întrevederii de la sediul MAE georgian cu primul adjunct al ministrului afacerilor externe al Georgiei, Lasha Darsalia, şi cu primul adjunct al ministrului apărării din Georgia, Lela Chikovani, s-a discutat despre stadiul pregătirilor pentru Summitul NATO de la Vilnius din iulie 2023.

Securitate la Marea Neagră

Totodată, a fost abordată situaţia de securitate de la Marea Neagră, fiind exprimat sprijinul ferm al României şi Marii Britanii pentru integritatea şi suveranitatea Ucrainei şi Georgiei.

De asemenea, delegaţiile română şi britanică au apreciat contribuţiile Georgiei la misiunile şi operaţiile NATO şi au reiterat sprijinul ferm pentru parcursul euro-atlantic al Georgiei.

În cadrul unui eveniment organizat în oraşul Gori, ambasadorii României şi Marii Britanii au discutat cu autorităţile şi comunitatea locală despre obiectivele mandatului Ambasadelor Punct de Contact NATO.

Ulterior, s-au deplasat la Odzisi, unde au putut vedea la faţa locului impactul negativ asupra populaţiei al ocupării ilegale a regiunii Osetia de Sud de către Rusia, care continuă din 2008.

Share our work
KARADENIZ PRESS, relansare la Pontus Euxinus

KARADENIZ PRESS, relansare la Pontus Euxinus

Flota militară rusă face legea în Marea Neagră

Flota militară rusă face încă legea în Marea Neagră

Invazia militară rusă din Ucraina, crizele politice permanente din arcul de tensiune regional, importanța drumurilor comerciale din regiune scot în evidență necesitatea existenței în spațiul mediatic românesc al unui proiect dedicat regiunii extinse a Mării Negre.

Proiectul KARADENIZ PRESS a debutat în 2009 si s-a vrut, încă de la început, să funcționeze ca o platformă care să reunească oameni pasionați și cu expertiză de specialitate privind politica statelor de la Marea Neagră. Astfel, de-a lungul celor 14 ani, platforma a reunit experți din România si alte țări riverane Marii Negre, punând la dispoziție un spațiu intelectual în care contributorii să-și prezinte ideile publicului larg din România, Republica Moldova, Ucraina și nu numai.

Cu o suprafață de peste 400 de mii de km² și drumuri comerciale vechi de când civilizația, Marea Neagră fascinează prin complexitatea istoriei sale recente sau mai vechi. Transformarea într-un „potențial butoi de pulbere” a vechiului Pontus Euxinus obligă țările riverane să adopte politici echilibrate pentru a permite dezvoltarea economică și umană a regiunii.

NATO la Marea Neagră

Cele șase state riverane de la Marea Neagră aparțin unor tabere geopolitice diametral opuse, având interese divergente din punct de vedere al securității.

Nici apartenența la NATO a unor state precum Turcia, România și Bulgaria, cu propriile lor interese naționale, nu garantează securitatea deplină a acestora. Procesul de definire a unei identități NATO în bazinul Mării Negre este un proces îndelungat, fiind nevoie de depășirea unor obstacole istorice.

Tradiția politică bulgară ori românească nu au legat niciodată existența statelor lor naționale de accesul la Marea Neagră, iar dominația politico-militară a întregului bazin pontic de către Uniunea Sovietică, urmată de dominația Federației Ruse a făcut ca aceste două state să nu încerce proiecte politice ambițioase.

NATO devine treptat o prezență permanentă în bazinul Mării Negre

NATO devine treptat o prezență permanentă în bazinul Mării Negre

Turcia este avantajată de existența unei singure legături externe dintre Marea Neagră și Oceanul Planetar (prin Strâmtoarea Bosfor, Marea Marmara, Strâmtoarea Dardanele). Prin controlul exercitat asupra traficului civil și militar, dar și prin drepturile oferite de Convenția de la Montreaux, Ankara își dorește menținerea actualului statu-quo.

România și Bulgaria au nevoie de o Mare Neagră liberă de hegemonia exercitată sau dorită de o parte din statele riverane, pe fondul acutizării situației de securitate din bazinul pontic generată de invazia militară rusă în Ucraina.

Blocarea de către Flota militară rusă a Mării Negre a porturilor ucrainiene (în 2022) sau a celor georgiene (în 2008), subliniază vulnerabilitatea căilor comerciale navale din zona Mării Negre. Orice conflict cu o componentă navală afectează comerțul maritim datorită creșterii substanțiale a prețului transportului și a asigurărilor obligatorii pentru navele comerciale. Creșterea importanței transportului naval la nivel mondial implică necesitatea elaborării unei strategii mai active a statelor NATO pentru susținerea intereselor atât în Marea Neagră, cât și pe Dunăre.

Pentru că, interesele energetice și comerciale ale statului român, dar și ale altor state membre UE, sunt afectate de menținerea artificială de către Kremlin a salbei de conflicte din Caucaz, pornind de la Abhazia și Oseția de Sud până la conflictul din Nagorno-Karabah.

Interesele energetice românești, reprezentate atât de exploatările directe din zona economică exclusivă românească, cât și de importurile din zone apropiate Mării Negre, precum Caucaz și Marea Caspică, sunt amenințate de către politica promovată de Federația Rusă.

Republica Moldova este teoretic un stat fără ieșire directă la Marea Neagră, însă are ieșire la fluviul Dunărea pe o fâșie de câteva sute de metri la extremitatea sa sudică. Prin acest artificiu geopolitic sovietic, Republica Moldova are acces la Marea Neagră și la Oceanul Planetar.

Fragilitatea geopolitică extremă a fostei republici sovietice a fost scoasă în evidență de invazia militară rusă din Ucraina, lipsa unei ieșiri consolidate la Marea Neagră crescând vulnerabilitatea Chișinăului în fața amenințării hibride ruse.

TANAP schimba geopolitica energetica la Marea Neagra

Crizele schimba geopolitica energetica la Marea Neagra

Umbra Federației Ruse

Istoria a permis Rusiei să devină un mare imperiu, ajungând treptat la Marea Baltică, Oceanul Arctic, Oceanul Pacific și Marea Neagră. Dintre toate aceste ieșiri maritime, doar Marea Neagră putea oferi, în context istoric, o ieșire care să asigure accesul navelor comerciale în toate anotimpurile.

Noua doctrină navală rusă, aprobată Vladimir Putin, în august 2022, stipulează că SUA și statele NATO sunt principalele rivale al Rusiei, iar forţa militară navală rusă va putea fi folosită pe mările și oceanele lumii în mod corespunzător, dacă alte mijloace vor fi epuizate.

Noua doctrină stabileşte ambiţiile maritime globale rusești în zone cruciale precum Arctica şi Marea Neagră, unul din aliniate subliniind necesitatea întăririi poziţiei geopolitice a Rusiei în Marea Neagră şi Marea Azov.

„Ghidată de această doctrină, Federaţia Rusă îşi va apăra ferm şi hotărât interesele naţionale în oceanele lumii, iar având suficientă putere maritimă, le va garanta securitatea şi protecţia”, se arată în document, lăsând loc de interpretare privind adevăratele intenții ale Moscovei. Însă, luând în considerare diferența mare de înzestrare dintre flota militară rusă și cea a statelor din NATO, mai ales SUA, pare greu de crezut că partea rusă va reuși să devină o forță care poate rivaliza cu acestea.

Singura regiune unde Federația Rusă poate face față, cel puțin până la eventuala înființare a unei structuri navale permanente a NATO, este bazinul Mării Negre.

Ducând lipsă cronică de portavioane, partea rusă stă oarecum bine în ceea ce privește submarinele nucleare, capabile să descurajeze orice atac nuclear împotriva Rusiei, o moștenire tangibilă a perioadei flotei sovietice. Însă, fără extinderea masivă și rapidă a flotei actuale ruse, obiectivele noii doctrine nu vor putea fi îndeplinite.

Între două lumi geopolitice

Republica Georgia, Ucraina și Republica Moldova, care sunt considerate, mai mult sau mai puțin, parteneri ai SUA și NATO, sunt supuse unor presiuni fantastice pentru a rămâne, total ori parțial, în orbita geopolitică rusă.

Recenta întâlnire dramatică a unei drone americane cu avioanele de luptă rusești în această săptămână a evidențiat importanța Mării Negre, esențială în rivalitatea dintre Moscova și Occident.

Marea Neagră nu se regăsea prea mult în strategiile de securitate implementate de Kiev înainte de 2014. Ucraina nu a văzut nicio amenințare esențială pentru securitate la Marea Neagră, iar flota militară ucraineană primea cele mai puține resurse din toate componentele aparatului militar ucrainean, doar Georgia dispunând de mai puține capabilități navale în Marea Neagră.

Aviația rusă susține aplicațiile militare de la Marea Neagră

Aviația militară rusă, o prezență îngrijorătoare în spațiul Mării Negre

Strategia de securitate națională din 2012 menționa doar problema reprezentată de necesitatea delimitării frontierelor de stat din regiunea Mării Negre și problemele legate de desfășurarea Flotei ruse de la Marea Neagră pe teritoriul ucrainean.

În prezent, Strategia de securitate națională nominalizează Rusia drept principala amenințare, pe care o consideră „pe termen lung”, Marea Neagră jucând un rol aparte, în prim plan fiind problema eliberării Crimeei și a orașului Sevastopol. Evenimentele din 2014 din Crimeea, care au culminat cu anexarea ilegală de către Federația Rusă a peninsulei Crimeea și orașului Sevastopol, incluzând infrastructura portuară militară, au schimbat definitiv balanța puterii navale în favoarea Moscovei. Pierderea, de către Ucraina, a unui număr important de nave militare, precum și dezertarea unui număr mare de cadre ale flotei militare ucrainene au limitat, coroborat cu insuficienta alocare de fonduri, capacitatea Kiev-ului de a reforma marina militară pentru a face față amenințării militare ruse.

Tbilisi controlează doar o parte din coasta georgiană a Mării Negre, Rusia controlând în mod direct zona abhază de coastă, inclusiv prin baze militare navale.

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Marea Neagră este un obstacol geografic greu de ignorat pentru factorii de decizie de la Tbilisi, forțați să ia în calcul constrângerile geografice în orice decizie.

Având un vecin turc cu o influență majoră în soarta economică și politică regională, dar și cu relații complexe pe axa Ankara-Baku și Ankara-Moscova, Tbilisi este nevoit să identifice proiecte economice viabile, care să ofere soluții pentru izolarea geopolitică a statului. Rolul de poartă a resurselor energetice caspice depinde de bunăvoința turcă ori azeră, iar exemplul unei Armenii izolate dă fiori elitei georgiene, nevoite să respecte sensibilitățile politice ale celor două state.

Este greu de conceput că partea rusă va accepta revenirea Abhaziei și Oseției de Sud în componența Georgiei, mai ales pe fondul războiului din Ucraina. Un astfel de precedent ar fi periculos pentru politica rusă din întreg spațiul CSI, chiar dacă Tbilisi ar accepta o federalizare favorabilă intereselor Kremlinului.

Share our work
Oligarhii pro-ruși, noi sancțiuni europene

Oligarhii pro-ruși, noi sancțiuni europene

Republica Moldova, sprijinită de Uniunea Europeană

Republica Moldova, sprijinită de Uniunea Europeană

Invazia militară pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a dus la temeri tot mai mari de interferență din partea Moscovei în fostele republici sovietice, relatează Politico. Mai mulți miniștri europeni de externe au cerut luni ca UE să sancționeze oligarhii implicați în „tentative de destabilizare” în Republica Moldova și Georgia, pe fondul temerilor tot mai mari de interferență rusă. „Aceste două țări se confruntă cu încercări de destabilizare care necesită cea mai mare vigilență a noastră și ar putea justifica faptul că începem să ne gândim să-i țintim pe cei responsabili pentru aceste încercări”, a declarat ministrul francez de externe Catherine Colonna înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe ai UE. Atât omologii ei români, cât și estonii au cerut, de asemenea, blocului să sancționeze oligarhii pro-ruși din Moldova.

Urmas Reinsalu din Estonia a spus că UE „are responsabilitatea de a crea un nou mecanism de sancțiuni împotriva agenților de influență ruși, împotriva acelor oligarhi din Moldova care pregătesc o lovitură de stat”.

Share our work
Georgia, proteste masive împotriva guvernării

Georgia, proteste masive împotriva guvernării

Georgia, amenințată de conflicte separatiste

Georgia, amenințată de conflicte separatiste

Poliția georgiană a arestat câteva zeci de persoane în timpul manifestațiilor de marți, 7 martie, în capitala Tbilisi, împotriva unei legi controversate care vizează mass-media și ONG-urile, au anunțat autoritățile locale. Ministerul georgian de Interne a adăugat că „aproape 50 de polițiști” au fost răniți în timpul protestelor, care au fost dispersate cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă.

Proteste masive

Mii de oameni au ieșit în fața Parlamentului din Georgia pentru a protesta față de adoptarea, în primă lectură, a așa-numitei legi a agenților străini. Orice organizație care primește 20 la sută finanțare din străinătate trebuie să se declare ca fiind agent străin.

Poliţia georgiană a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mii de protestatari care s-au adunat marţi, în centrul oraşului Tbilisi, după ce parlamentul a votat în primă lectură un proiect de lege referitor la „agenţii străini”, despre care criticii spun că are ca model un text din Rusia şi reprezintă o schimbare autoritară ce pune în pericol speranţele ţării din Caucazul de Sud de a adera la Uniunea Europeană, relatează Reuters.

Legea referitoare la agenţii străini a trecut confortabil, marţi, de votul la prima lectură în parlament. Legea, susţinută de partidul de guvernământ Visul georgian, ar impune ca orice organizaţie care primeşte mai mult de 20% din finanţare din străinătate să se înregistreze ca „agent străin”, în caz contrar fiind pasibilă de amenzi substanţiale. Criticii au spus că legea aminteşte de o lege din 2012 din Rusia, care a fost folosită de atunci pentru a reprima disidenţa.

Unii dintre protestatarii adunaţi în faţa clădirii Parlamentului fluturau steaguri georgiene, ale Uniunii Europene şi americane şi strigau: „Nu legii ruseşti” şi „Sunteţi ruşi”, adresându-se politicienilor din interiorul legislativului.

Opoziție prezidențială

Preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili, aflată în vizită în Statele Unite, şi-a întrerupt întâlnirile pe care le avea în programul oficial şi a înregistrat un mesaj video pe care l-a transmis către protestatarii de la Tbilisi, exprimându-şi sprijinul pentru manifestanţii reprimaţi de forţele de ordine după ce au ieşit să demonstreze împotriva adoptării în parlament, în primă lectură, a unei legi de inspiraţie rusă.

Salome Zurabişvili le-a promis protestatarilor că nu va promulga legea privind „agenţii străini”, motivul tensiunilor din capitala Tbilisi.

„Sunt alături de voi, pentru că astăzi reprezentaţi o Georgie liberă, o Georgie care îşi vede viitorul în Europa şi care nu va da nimănui dreptul de a-i lua acest viitor. Nimeni nu are dreptul să vă ia viitorul”, a declarat preşedinta Zurabişvili într-un mesaj video difuzat către presa locală şi internaţională, înregistrat afară, la New York, în timp ce pe fundal se poate vedea profilul Statuii Libertăţii.

„Toţi cei care au votat pentru această lege au încălcat Constituţia şi ne îndepărtează de Europa”, a acuzat ea, în condiţiile în care parlamentarii partidului de guvernământ Visul Georgian au votat masiv în favoarea acestei legi.

„Am spus de la început că îmi voi exercita dreptul de veto la această lege şi o voi face”, a promis Zurabişvili. Această lege, adoptată marţi în parlament în primă lectură, „trebuie să fie abolită în orice formă”, a arătat preşedinta Georgiei. Parlamentul poate trece însă peste veto-ul ei.

Presiune politică

În schimb, aflat marţi la Berlin, prim-ministrul georgian Giorgi Garibaşvili şi-a reafirmat sprijinul pentru lege, afirmând că dispoziţiile propuse privind agenţii străini respectă „standardele europene şi mondiale”.

„Viitorul ţării noastre nu aparţine şi nu va aparţine agenţilor străini şi slujbaşilor ţărilor străine”, a declarat el.

Partidul de guvernământ, care spune că doreşte ca Georgia să adere la Uniunea Europeană, i-a acuzat pe criticii proiectului de lege că se opun Bisericii Ortodoxe Georgiene, una dintre cele mai respectate şi influente instituţii ale ţării.

Luni, dezbaterile dintr-o comisie a parlamentului referitoare la această lege s-au încheiat cu o încăierare, preşedintele Comisiei pentru afaceri juridice a legislativului părând să-l lovească pe liderul Mişcării Naţionale Unite, care se opune proiectului de lege.

Mulţi georgieni văd în Rusia un duşman, după ce Moscova a sprijinit separatiştii din regiunile georgiene Abhazia şi Osetia de Sud în anii 1990, iar apoi a întreprins o incursiune armată pe teritoriul georgian în vara anului 2008. Sute de mii de georgieni sunt în continuare strămutaţi în interiorul ţării după mai multe episoade de conflicte etnice sângeroase.

Share our work
Georgia, Colhida geopolitică de la Marea Neagră

Georgia, Colhida geopolitică de la Marea Neagră

Georgia, amenințată de conflicte separatiste

Georgia, amenințată de conflicte separatiste

Micul stat caucazian, cu o populație de aproximativ 4 milioane de locuitori și un teritoriu de 69,700 km², este unul din principalii actori politici din zona caucaziană, grav afectat de incertitudinile geopolitice din ultimele sute de ani.
Despărțit de statele UE și NATO de Pontus Euxinus, Tbilisi încearcă să se apropie mai mult de cele două organizații, sub privirea acerbă a Kremlinului, adânc fortificat în Abhazia și Oseția de Sud, regiuni secesioniste aflate sub controlul ferm al Rusiei.

Moștenire geopolitică

Contextul geopolitic regional influențează modul în care Georgia relaționează cu UE ori NATO, iar agresiunea militară rusă din februarie 2022 a forțat oficialii de la Bruxelles să ofere o perspectivă europeană într-un mod rapid. Chiar dacă Tbilisi nu a primit un statut similar Ucrainei ori Republicii Moldova în relația cu UE, este de așteptat ca prelungirea conflictului din Ucraina să ducă la o evoluție similară pentru statul caucazian.
Conflictele secesioniste din anii 90, precum și războiul din 2008 au afectat grav securitatea Georgiei, Abhazia și Oseția de Sud devenind practic anexe ale Federației Ruse, posibila lor anexare de către Moscova fiind folosită periodic ca sperietoare pentru a bloca democratizarea vieții politice din Georgia.
Lecțiile dureroase din ultimii 30 de ani au convins elita politică de la Tbilisi că orice încercare de a prelua controlul regiunilor separatiste manu militari nu are nicio șansă de reușită în fața superiorității militare ruse și a forțelor paramilitare abhaze și sud-oseține.
Saga juridică a fostului președinte georgian Mihail Saakașvili este o altă problemă gravă care afectează relațiile dintre Tbilisi și Occident. SUA, UE și alți parteneri occidentali tolerează aparent aceste abuzuri și din dorința de a nu împinge actuala putere din statul caucazian către Moscova.

SUA va sprijini armata georgiană

SUA va sprijini armata georgiană

În umbra imperiului

Oficialii de la Tbilisi au declarat în mod repetat că statul georgian, spre deosebire de Ucraina, nu ar fi susținut de nimeni în cazul unei noi ofensive rusești. Acest argument a fost folosit pentru a nu implica Georgia în mod direct în conflictul din Ucraina, fiind respinse toate demersurile Kievului de a achiziționa diferite sisteme de luptă din dotarea armatei georgiene, cum ar fi rachetele antitanc Javelin. Această poziție este în ton cu așteptările Kremlinului, care a ignorat unele manifestări publice de solidaritate cu Ucraina ale populației.
Un efect secundar neașteptat pentru Georgia a fost creșterea semnificativă a comerțului cu Federația Rusă și sosirea în masă a imigranților ruși. Acest lucru a stârnit unele îngrijorări din partea UE, Ucrainei și SUA cu privire la folosirea Georgiei de către Moscova ca bază pentru evitarea sancțiunilor internaționale.
Conform datelor publicate de Serviciul Național de Statistică din Georgia, cifra comerțului exterior cu Rusia a depășit suma de 2,4 miliarde de dolari în 2022, ceea ce reprezintă cu 52% mai mult decât în 2021.

Oligarhie, vin și resurse energetice

Liderul de facto al Georgiei, Bidzina Ivanishvili, este considerat un produs tipic al epocii postsovietice din Caucaz. Controlând formațiunea guvernamentală Visul Georgian și majoritatea în parlamentul unicameral de la Tbilisi, Ivanishvili a reușit să transforme Georgia într-un stat capturat cu față umană, profitând de dorința Occidentului și a Rusiei de a nu deschide un nou front geopolitic în Caucaz.
Având puternice tendințe pro-ruse, oligarhul a înăbușit orice formă de manifestare politică anti-rusă, nefiind doar o strategie de a evita un răspuns dur rus, ci și o demonstrație a unei forme de loialitate față de Rusia.
Aparenta stabilitate politică georgiană este favorizată și de faptul că Occidentul, Rusia, Turcia și Azerbaidjanul au nevoie de liniște pe acest coridor important de transport al resurselor energetice din zona Caspică spre piețele de desfacere europene și nu numai.
Oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan și conducta Shah Deniz au devenit simboluri ale acestei stabilități acceptate și încurajate de toate părțile interesate în acest moment din tumultoasa istorie georgiană. Descoperirea unor noi resurse energetice în zona caspică, capabile să scape statele UE de dependența energetică de Federația Rusă, pare să condamne Georgia la o stagnare în ceea ce privește o evoluție rapidă către o societate democratică și calitatea de membru al UE ori NATO.
Este greu de crezut că elita georgiană va accepta o limitare a imunității și influenței sale ca parte a procesului de aderare la cele două organizații. Momentan, membrii acesteia se limitează la a imita demersurile de democratizare, așteptând să vadă evoluțiile furtunilor geopolitice.

NATO consideră Federația Rusă o amenințare

Georgia speră să devină membră a NATO

Marea Neagră, barieră ori binecuvântare?

Tbilisi controlează doar o parte din coasta georgiană a Mării Negre, Rusia controlând în mod direct zona abhază de coastă, inclusiv prin baze militare navale.
Marea Neagră este un obstacol geografic greu de ignorat pentru factorii de decizie de la Tbilisi, forțați să ia în calcul constrângerile geografice în orice decizie.
Având un vecin turc cu o influență majoră în soarta economică și politică regională, dar și cu relații complexe pe axa Ankara-Baku și Ankara-Moscova, Tbilisi este nevoit să identifice proiecte economice viabile, care să ofere soluții pentru izolarea geopolitică a statului. Rolul de poartă a resurselor energetice caspice depinde de bunăvoința turcă ori azeră, iar exemplul unei Armenii izolate dă fiori elitei georgiene, nevoite să respecte sensibilitățile politice ale celor două state.
Este greu de conceput că partea rusă va accepta revenirea Abhaziei și Oseției de Sud în componența Georgiei, mai ales pe fondul războiului din Ucraina. Un astfel de precedent ar fi periculos pentru politica rusă din întreg spațiul CSI, chiar dacă Tbilisi ar accepta o federalizare favorabilă intereselor Kremlinului.
În lipsa unor capacități militare ori economice importante, Georgia este condamnată să aștepte evoluțiile conflictelor dintre puterile regionale și nu numai pentru a identifica posibilități de ancorare în lumea occidentală. Eșecul unor proiecte anterioare, precum GUAM ori Parteneriatul Estic, au slăbit voința clasei politice georgiene de a participa la inițiative multinaționale care nu duc la trasarea unui parcurs clar pentru integrarea europeană.
Consolidarea prezenței NATO în zona Mării Negre poate oferi o alternativă geopolitică Georgiei, dar în lipsa unei voințe politice internela Tbilisi, care să ducă la o dezoligarhizare este greu de prevăzut viitorul geopolitic georgian.

Share our work